14,667 matches
-
apartamente, București, Splaiul Unirii 69. 577. Bilec Teodor, 12 apartamente, București, (com. Progresul). str. Popa Ștefan 35, Spl. Independenței 56 b. 578. Bogdan Constantă, 4 apartamente, București, str. Dudești 93. 579. Braustein Clară, 14 apartamente, București, str. Justiției 41, str. Colonel Orero 22, str. Popa Tatu 85. 580. Berghamer Iosif, 5 apartamente, București, str. Morilor 24, str. Aurora 32 și 43. 581. Braunstein Lucia și Leia, 10 apartamente, București, calea Dudești 52. 582. Borsaru Vihelmina Maria, 6 apartamente, București, str. Splaiul
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
7, str. Trinității 18. 1553. Cernea Charlota, 14 apartamente, București, str. Precupeții Vechi 39. 1554. Credeanu Teodor și Elisabeta, 5 apartamente, București, str. Dr. Asachi 16. Azuga, str. Muncii 231. 1555. Chiriac Niculae, 4 apartamente, București, str. Bitolia 42. 1556. Colonel I. Natalina, 3 apartamente, București, Bd. 1 Mai 84. 1557. Constantinescu P. George, 3 apartamente, București, str. Romă 41. 1558. Conradt Ferdinand, 4 apartamente, București, str. Vasile Gherghel 82. 1559. Cristescu Lazăr, 4 apartamente, București, Știrbei Vodă 16; str. Popa
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Davidescu Iulian, 10 apartamente, București, Calea Șerban Vodă 231; str. Cpt. Vasilescu Mircea 9; str. G-ral Candiano Popescu 73. 2006. Dumitrescu Emil, 10 apartamente, București, Cal Șerban Vodă 106. 2007. Diaconescu S. Ilie, 6 apartamente, București, b-dul Mărășești 107, str. Colonel Corneliu Popescu 5. Găești, Dâmbovița, Libertății 5. 2008. Dimcea Pavel, 3 apartamente, București, Spl. Unirii 134. 2009. Dimitriu I. C-tin, 9 apartamente, București, str. 1 Mai 90; str. C. Caras 59; Bd. Banu Mantă 50. 2010. Dârvari Natalia, 3
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Brezoianu 29B, 53, Kostake Negri 11. 2692. Fotino Ștefan, 2 apartamente, București, str. Stupinei 6, B-dul Schitu Măgureanu 25. 2693. Fotino Marica, 2 apartamente, Turnu Severin, B-dul Carol 13, Câmpina, str. Griviței 87. 2694. Fenster Menelas, 7 apartamente, București, str. Colonel Orero 16. 2695. Most. Freund prin Gherghina Luiza, 12 apartamente, București, str. C. F. Robescu 1. 2696. Frăția Românească S. I. N. C., 3 apartamente, București, Fund. Morilor 130, str. Remus 6. 2697. Florian Eufrosina, 8 apartamente, București, str. Buzești
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Constantin, 6 apartamente, București, str. Col. Popeia 37, str. Lebedei 3. 7745. Teodorescu Virginia, 9 apartamente, București, str. Polona 12. 7746. Tomescu Maria, 4 apartamente, București, Calea Dorobanți 10 7747. Tănăsescu Oprea, 14 apartamente, București, str. Brazilia 58, str. Lt. Colonel Papazoglu 106 7748. Teodorescu Ion și Vasilica, 6 apartamente, București, str. Icoanei 79, 107. 7749. Tănăsescu M. Niry, 14 apartamente, Ploiești, str. M. Kogălniceanu 6 7750. Tzintzu Elenă, 2 apartamente, București, Piața Rosetti 3, Iași, Asachi 17 7751. Teodorescu Teodora
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
28. 8282. Weintraub Pincu, 3 apartamente, București, str. Negoiul 19. 8283. Weinberg Ita, 5 apartamente, București, str. Salvator 42. 8284. Wehsler Molca, 11 apartamente, București, calea Dorobanților 56, str. Prof. I. Bogdan 2. 8285. Waldman Diana, 4 apartamente, București, str. Colonel Orero 6. A. 8286. Waiscarcovshi Maria, 3 apartamente, București, sos. Mihai Bravu 234. 8287. Wolf Raicher, 7 apartamente, București, str. Episcop Radu 15. 8288. Wurmraund Sabina, 3 apartamente, București, str. Negru Vodă 20. 8289. Weisman Isac și Wilhelm, 9 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
relatarea unor enigme. Date fiind personajele principale (milițieni, securiști, personaje istorice), ale căror acțiuni sunt consemnate sub inventarul pozitivului, literatura lui O. este în același timp un almanah de valori doctrinare oficializate în societatea comunistă. Caracteristic pentru această ipostază, Nopțile colonelului Bârsan (1973) este o prezentare romanțată a luptei de exterminare duse de Securitate împotriva „bandiților” care opun rezistență armată în munți. „Bandiții” ilustrează trăsătura opresivă a societății de dinainte de comunism, făcând contrast cu ofițerii de securitate, exemplar pozitivi. Un interes
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
Piesa pentru copii Acțiunea Codalbul a fost pusă în scenă în 1977, la Teatrul „Ion Creangă” din București. SCRIERI: Răzbunarea Ofeliei, București, 1967; Îngerul negru, București, 1969; Acasă, fugarule!, București, 1970; Masca burgundă, București, 1971; Egreta violetă, București, 1972; Nopțile colonelului Bârsan, București, 1973; O noapte în „Venus”, București, 1974; Spada de Toledo, București, 1976; Eroul necunoscut, București, 1977; Fotografia de nuntă, București, 1981; Norocul era șchiop, București, 1982; Capcana din Bulevardul Primăverii, București, 1994. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Acasă, fugarule
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
a păstrat. George Pavlov redacta această publicație cu ambiția de a însufleți viața literară națională și de a grupa intelectualii capabili să participe la dezvoltarea „muvementului literar”. Cuprinde versuri de V. Pogor, Leon Negruzzi, N. Pruncu, G. Crețeanu și de colonelul Nicolae Ceaur Aslan. Ultimul traduce actul I din tragedia Fedra a lui Racine. Se tipărește și tălmăcirea unui Sonet de Musset. R.Z.
ORIGINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288577_a_289906]
-
al său emoționant Adieu, nuvelă în care un general al Imperiului reconstituie bătălia de la Berezina pentru a încerca să-și vindece iubita care suferă de stres post-traumatic. Putem reciti de asemenea, cu un ochi critic, portretul lui Eylau din Le Colonel Chabert, confruntat cu răceala morții. Unii psihiatri englezi au sugerat chiar, recent, că bătălia de la Waterloo a fost pierdută deoarece mareșalul Ney, care suferea de stres post-traumatic, a lansat dezorganizat și într-o manieră impulsivă cavaleria franceză într-o capcană
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dezvoltată În peninsulă), Atena, În schimb, Își păstrează un atare rol, deși ea nu a controlat niciodată Întregul teritoriu elenic. Pe de altă parte, trecutul imperial este revendicat În scopuri iredentiste În Italia lui Mussolini, dar și În Grecia regimului coloneilor, dintre 1967 și 1974, cu reînvierea ,,marii idei” a eliberării de sub turci a ,,Noii Rome” (Constantinopolul), capitală a ortodoxiei. Dimensiunea simbolică a romanitatății orientale Își poate afla, În opinia lui M. Herzfeld, un alt referent În raporturile (cu antecedente istorice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ostășesc, L., acum dezamăgit și mizantrop, are sentimentul de a fi fost un nedreptățit. Mare proprietar, polcovnicul în retragere intră în viața politică, fiind ales cinci ani la rând senator de Vlașca. Frapante în sinceritatea lor nudă, impudică aproape, Amintirile colonelului Lăcusteanu - scrise în 1874, dar apărute postum, în 1935 - au ceva din caracterul vechilor cronici muntenești prin accesele pătimașe și vehemența verbală, de tip pamfletar, prin spiritul partizan care le însuflețește. Omul, cu toate că boieria lui e una de rang secundar
LACUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
a epicului, punctată de accente sugestive în portretistică și înzestrată cu un dialog nu fără resurse expresive. Stilul slobod, fără vreun dichis, a făcut ca L. să fie socotit de Camil Petrescu un precursor al anticalofilismului la noi. SCRIERI: Amintirile colonelului Lăcusteanu, îngr. Radu Crutzescu, postfață Ioan C. Filitti, București, 1935; ed. îngr. Sande Vârjoghe, pref. Petru Creția, postfață Ioan C. Filitti, Galați, 1991. Repere bibliografice: Camil Petrescu, Teze și antiteze, București, 1936, 69-85; Călinescu, Ulysse, 252-256; Călinescu, Ist. lit. (1982
LACUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
schimb, cei puțini care au greșit în comunism, asumându-și public păcatele colaboraționismului, n-au drept nici la clemență și nici la iertare. Scuipatul cu venin compromite orice autentică vindecare. Din același buget de stat extragem fonduri pentru pensiile fidelilor colonei ai Securității și chilipirul pentru văduva unui fost deținut politic. Nădușeala ipocriziei naționale se spală din banii publici. Mereu alte priorități par să guverneze atenția noastră civică. Flacăra simpatiei pentru camarazii falselor eroisme arde unde nu te aștepți. Reprezentanți foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Orișice slăbiciune trebuie speculată!». Acolo unde forța de organizare a partidului nu s-a făcut pe deplin simțită, folosind fiecare avantaj al terenului ca pe un câmp de bătălie, dușmanul de clasă se insinuează În diferite poziții-cheie. Cu acte falsificate, colonei deblocați ca Mateica și Enescu, apucă serviciile personalului, tehnicieni incapabili și corupți ca Anghelescu, reușesc pentru un timp să suie până la comanda unui șantier. Un adevărat stat major de lichele și spioni, de hoți și birocrați Încearcă să se formeze
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
București în legătură cu reeducarea 1. Se pare că acum a sesizat și Eugen Țurcanu (destul de retras și afectat de arestarea sa până la acea dată) oportunitatea de a se face remarcat în vederea unei eliberări. Cea mai importantă vizită a fost cea a colonelului Iosif Nemeș 2, însărcinat cu preluarea și coordonarea acțiunii lui Bogdanovici. Probabil la inițiativa lui Nemeș, s-a organizat o rețea de informații în penitenciar, din care au făcut parte atât Bogdanovici, cât și Țurcanu 3, scopul Securității fiind acela
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și Burada, se putea observa că Stoian era chemat foarte des la birouri, unde stătea câte o oră, două. Sunt amintite și două vizite ale unor înalți oficiali din Ministerul de Interne, precum cea de la sfârșitul verii lui 1949, când colonelul Sepeanu le-a propus celor de la izolare să iasă în schimbul promisiunii că nu îi vor influența pe ceilalți din punct de vedere al atitudinii împotriva acțiunii. Elevii s-au declarat de acord, cu două excepții: Aurel Obreja și Mihai Nour
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de către gardian, cât și de către Dumitrescu însuși, care, probabil, nu era obișnuit să vorbească cu deținuții. El a cedat în cele din urmă insistențelor lui Țurcanu, care i-a comunicat că, la Suceava, a colaborat cu ofițerul politic și cu colonelul Nemeș, oferindu-le informații despre atitudinea celor închiși, și că dorește să facă același lucru și în Pitești. Neștiind ce să facă, Dumitrescu i-a promis lui Țurcanu că îi va înlesni comunicarea cu un reprezentant al Securității Pitești. Pe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și că dorește să facă același lucru și în Pitești. Neștiind ce să facă, Dumitrescu i-a promis lui Țurcanu că îi va înlesni comunicarea cu un reprezentant al Securității Pitești. Pe 15 mai 1949, Țurcanu s-a întâlnit cu colonelul Mihail Nedelcu și se pare că a reușit să îl convingă pe acesta că poate fi util Securității, întrucât Nedelcu i-a cerut lui Dumitrescu să îl utilizeze ca informator în cadrul penitenciarului. Mai mult decât atât, i-a sugerat ca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aproape instantaneu, întrucât erau prea slăbiți pentru a putea munci. În jurul datei de 23 februarie 1950, Maximilan Sobolevschi și Adrian Prisăcaru au fost duși la Dumitrescu, în biroul căruia se mai aflau Țurcanu și inspectorul general din cadrul Ministerului de Interne, colonelul Iosif Nemeș; acesta din urmă le-a propus să efectueze activitate informativă la Brașov. După ce au acceptat, Țurcanu i-a spus în particular lui Sobolevschi că, dacă e nevoie, poate să acționeze ca la Pitești 1. Acesta este primul semn
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
al doilea transport, care îi cuprindea, printre alții, pe Silvestru Nanu, Sandu Mihai, Cornel Popovici, Sorin Pintilie, Ioan Cerbu, Ion Voin, Gheorghe Popescu și Petre Sârbu 2. Începutul lunii mai a adus o nouă inspecție din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor. Colonelul Marin Constantinescu 3, inspectorul Nemeș și directorul Dumitrescu au discutat cu mai mulți deținuți interesându-se de atitudinea lor politică, iar în septembrie 1950 este menționată o altă vizită a colonelului Constantinescu 4. Penitenciarul Pitești a rămas fără majoritatea deținuților
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
adus o nouă inspecție din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor. Colonelul Marin Constantinescu 3, inspectorul Nemeș și directorul Dumitrescu au discutat cu mai mulți deținuți interesându-se de atitudinea lor politică, iar în septembrie 1950 este menționată o altă vizită a colonelului Constantinescu 4. Penitenciarul Pitești a rămas fără majoritatea deținuților în urma transferurilor din mai-iunie 1950. Există puține informații despre ce s-a întâmplat începând cu vara lui 1950. Țurcanu credea însă că, odată terminată acțiunea sa în Pitești, va fi eliberat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
paliere de supraveghere a evenimentelor de către Securitate: cei care dădeau ordinele (totodată cei care se țineau în umbră și doar rareori își făceau simțită prezența, categorie din care face parte mai ales ministrul Marin Jianu), cei care au monitorizat acțiunea (coloneii din Serviciul Operativ al Securității, care doar vizitau închisoarea: Iosif Nemeș și Tudor Sepeanu, care l-a înlocuit pe primul în mai-iunie 1950) și oamenii de teren (cei din fruntea Biroului Inspecții din închisoare, care aveau însă ordine să fie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a discutat despre izolare cu Nemeș, care ar fi acceptat-o, în timp ce Pătrășcanu a aflat că va veni cineva de la București care să îi spună cum să se poarte în Târgu Ocna. Într-adevăr, în primele zile ale lui august, colonelul Sepeanu i-a chemat la Biroul de Inspecții pe Pătrășcanu, Munteanu, Ion Șerban, I.V. Săndulescu, Aurelian Guță, Ion Maniu, Ion Ghițulescu și alți câțiva, fără a-i comunica nimic special primului. S-ar putea ca aceste discuții cu deținuții să
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lui Livezeanu, care era șeful Securității din localitate, se explică prin aceea că nu era la curent cu ce se întâmpla în sanatoriu și, probabil, obținuse informațiile despre Pitești de la persoane aflate și ele în necunoștință de cauză. În plus, colonelul Nemeș fusese înlocuit de la conducerea Biroului de Inspecții, astfel că Pătrășcanu nu a mai avut ocazia să îl denunțe pe Livezeanu. Abia prin 10 octombrie 1950, când Șleam i-a reproșat lui Pătrășcanu că nu s-au ținut de cuvânt
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]