4,343 matches
-
decide viitorul! — Nu-ți face griji, n-o să vă dezamăgesc. Ușile se deschiseră și șambelanii îi duseră la un etaj atît de luminos, că inima lui Lanark tresări în piept, crezînd că era la lumina zilei. Podeaua era din marmură colorată cu incrustații geometrice. Avea o lățime de aproape patru sute de metri, dar dacă privirea ți se ridica spre tavan, lărgimea părea nesemnificativă. Era o sală în formă de octogon, unde se intersectau opt coridoare sub un dom, iar cînd te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mese goale. Un punct negru în formă de pasăre, aruncînd o umbră cît o scamă, păru că-i traversează una din laturi. Mai tîrziu, cînd vîrful și prăpăstiile muntelui pluteau cremoase și orbitoare deasupra lui, îndreptîndu-se spre soare care le colora umbrele în tonuri de albastru, văzu că întreaga cîmpie înnorată se termina acolo, și un munte real se înălța sub cel alcătuit din nori. Avea un vîrf ascuțit și prăpăstii de granit, fiind cel mai înalt dintr-un lanț cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
îmi acordați dansul promis? Mai așteaptă doar o clipă, drăguță. Dă-mi voie să-mi termin paharul, mai întîi, spuse Lanark blînd. în timp ce-și sorbea al doilea curcubeu alb, se uită la terenul înstelat pe care explodau rachete, colorînd în violet, alb, portocaliu și auriu-verzui fețele întoarse de pe stadionul de jos. Stătea sprijinit de o balustradă care împiedica alunecarea spre etajul de jos, îngust, și în fereastră zări o reflecție întunecată a lui, centru de comandă al unui grup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
silabe ale numelui EN-CI-CLO-PE-DI-A păreau că rezumă aceste cărți groase și maronii care descriau universul, așa că ori de cîte ori îl rosteam, căpătam un sentiment de putere confirmată de plăcerea pe care o dădea părinților mei. Dar cele patru pagini colorate cu steagurile tuturor națiunilor și însemnele heraldice îmi creau o senzație de fericire concentrată, de o natură pur senzuală. Eram fascinat de dreptunghiurile și romburile lucioase umplute cu nuanțe de albastru, roșu, galben, verde, negru și alb, combinate în modele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
s-o pot înțelege? Și dac-aș fi înțeles-o, n-aș fi fost dezamăgit să-mi dau seama că am trăit într-o broșurică licențioasă de doi bani, sau într-un mers al trenurilor, sau într-o carte de colorat pentru copii? Sau într-o abjectă scrisoare anonimă? Sau într-un sul de hârtie igienică? Închideam cartea peste minuscula ființă care-mi era totuși perfect asemănătoare, cu corpul plin de organe ca ale mele, cu celule în a căror protoplasma
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
idei și cristal, se-mpărtășiră din puterile țarinii. În tălpi le-ncolțiră firișoare de sânge, care se răspândiră repede în corpurile de lumină, formând sisteme venoase și arteriale, vizibile ca la creveți prin carnea străvezie. Un sânge de porfir le coloră buzele și obrajii, iar mărețele aripe, de lebădă ai zice, se legară de carena pieptului cu mușchi triunghiulari și puternici. Voinici înaripați, în armuri de frunze de aur, se adunară-n falangă și loviră, cu lăncile înainte, șleahta dezmățată a
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pata aceasta în formă de aripă cu linia aceea ca un picior poliarticulat de păianjen, figura aceasta pe care parcă aș fi cunoscut-o, cu grafitti-ul acela de closet public, litera aceasta atât de limpede zugrăvită (un M, anticvă capitală, colorată într-un frumos vioriu), cu bărbatul acela gol și frumos ca un arhanghel... Îmi lipsea însă cifrul, și în lipsa lui totul era haos și disperare. Ca într-o ceașcă de cafea, ca pe o carapace de broască țestoasă, ca în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Mironescu. În semiântuneric, efectul Kirilian își dezvăluia frumusețea suprafirească: mâinile lor erau înconjurate de o dantelărie de steluțe albastre, de flăcărui, de țesături pufoase ca fulgii de zăpadă, de fulgere șerpuitoare și descărcări de raze verzui. Fluturele de pe inel se colorase delicat în nuanțe de oranj și magenta. Mâinile lor ce se atingeau tandru erau singurele lucruri colorate din sala în care umbra se lupta cu lumina, murdare amândouă și triste. Însăilare de ceață colorată și de paiete, the French Quarter
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
steluțe albastre, de flăcărui, de țesături pufoase ca fulgii de zăpadă, de fulgere șerpuitoare și descărcări de raze verzui. Fluturele de pe inel se colorase delicat în nuanțe de oranj și magenta. Mâinile lor ce se atingeau tandru erau singurele lucruri colorate din sala în care umbra se lupta cu lumina, murdare amândouă și triste. Însăilare de ceață colorată și de paiete, the French Quarter, în povestea lui Cedric, își foia în vânt palmierii și agavele și își sorea mulatrele pe balcoane
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pământ ca un mușuroi. Pe cizmă se târa leneș o lipitoare prin al cărei tegument grăsos se zăreau pungile cu sânge. Cu o făclie în mână (căci se-nnoptase, ieșiseră miliarde de stele și doar spre vest cerul mai era colorat de o geană de purpură intensă), voinic și dominator în hainele lui coloniale de pânză bej, el coborî încet și oferi brațul tinerei negrese. Melanie păși în urma lor, gâfâind, iar Cedric, după ce dăduse drumul taxiului, plătind șoferului de cinci ori
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
doar ei puteau pacifica domeniile haosului fără sfârșit. Ca un arc reflex, ca o engramă în memorie, ca tocirea treptelor de marmură la trecerea milioanelor de pași, unele trasee, pe care le băteam mai des, se "întăreau", căpătau consistență, se colorau în nuanțe familiare, desprinzîndu-se din cenușa ireală ce le-nconjura. Tramvaiul ce ducea către Dudești-Cioplea, unde locuia Tanti Sica (Vasilica, sora mamei), era singurul vopsit în roșu, iar deasupra avea singura fâșie de cer albastru din București. Suind în el
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de convulsii de necrezut, cioturile însîngerate le întindea către tavanul sălii, mânjit de stropii care țîș-neau din artere. Am început să țip de groază, o dată cu el, țipam împreună, ne zvârcoleam împreună, în micul meu craniu cu oasele moi urletul se colora într-un galben orbitor, apocaliptic, pulsatil, de neîndurat. Urlam cu mâinile la urechi și toată ființa mea, prin tunelul strimt al gâtului și cavității bucale, trecea în urlet, îmbrăca un corp de urlet cu o anatomie de urlet, așa încît
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
gând, dar simțindu-mi viața extinsă și pură ca un enorm cer de vară. Răspundeam prietenilor când mă-ntrebau câte ceva, mâncam dacă venea ora mesei, dar nu eram acolo, și mai ales simțeam că nu sânt de acolo, că formele colorate din jurai meu, ca și feroneria vocilor, și felonia norilor de toamnă, deși identice cu cele din lumea mea (și, tocmai pentru OÎ identice) nu erau decât o mare și derizorie înscenare. Priveam totul fără să-mi ațintesc nicăieri privirea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
poate numai cel ce-l fabricase îl mai știa, dar fără să știu de ce îl știu, de ce mintea mea a recreat bucata aia de stofă, care-mi strălucea acum, tridimensională, în centrul câmpului vizual, cu fiecare ațișoară și fiecare milimetru colorat vizibile ca-ntr-o lumină razantă. Oribile sânt imaginile din care tu nu exiști, pe care le-ar fi putut vedea oricine, și le-ar grefa apoi în mintea, în carnea ta... În fine, după ore și ore de vid
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lângă baraca în care se dădeau spectacole de circ. Pe măsuța din fața lui mai avea de vânzare mingi de hârtie colorată umplute cu rumeguș și atârnând de un elastic, păsări de lut vopsite-n frez și-n indigo, cu fulgi colorați în coadă, hopa-mitici de celuloid cu baza de plumb și ochelari de soare cu lentilele din celofan roșu. Copiii din jur, rufoși și plini de muci din cauza vremii rele, întindeau mereu mâinile după furat sau cerșeau un fes sau o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
dar cel mai mult cu mărgăritarele vechi și bolnave ce-mpodo-besc nimburile Dumnezeilor bizantini. Atunci aerul de sub fantastica boltă se veșteji către un cafeniu cald și semitransparent, iar pereții, din galbenul de caolin de la început, deveniră pulsatili ca de pieliță și colorați într-un mozaic incert de vinișoare stacojii și albastre, pe fondul hialin al unei cărni diafane. Uitîndu-se împrejur, unora li se părea că sânt în pântecul unei ființe ciclopice, distingând, cu încăpățînarea astronomilor amatori, dincolo de pielița pereților, încrețiturile bogat irigate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
crăpară unele după altele, smulgând țipete ca de naștere din gâtlejul martirelor. Cu aripile încă umede, cu o boabă de lichid scânteietor la capătul trompelor răsucite, ieșiră din bășici sute și mii de fluturi. La început palizi ca embrionii, se colorară rapid în culori caleidoscopice, catifelate sau metalice, și-și luară zborul de pe limbile sfârtecate. Curând, întreaga cavernă roia de ei, dar cei mai mari și mai frumoși, cu ochi ca ai peștișorilor chinezești și cu cozi flu-turîndu-le de-o palmă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
înghit, o beau, o văd, o miros, o mușc, o trăiesc, o urăsc, o posed. Vierme cu patru compartimente simetrice, îmi transform viața-n impulsuri codificate și-o transmit ierarhic, mai sus. Țeasta și toracele dau seama de paradis, se colorează ca hârtia de turnesol când se moaie-n beatitudine. Gândesc, respir și-mi împing sângele gazos prin artere. E triunghiul fericirii mele, e piramida umanității mele și-i corul meu de îngeri cântând pe vastul covor de nervi și mușchi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
vaste ca-n realitate: ficușii în cutiile lor de conserve, mucul de țigară de pe mozaicul podelei, numărul etajului scris cu șablonul pe un perete, ușile cu vizorul așezat mai sus ca un stat de om și cu soneria inaccesibilă. Aerul, colorat într-un vernil etern, era mai înghețat și mai tare decât oriunde. De nenumărate ori în visele mele mi-a apărut scara blocului din Ștefan cel Mare, unde ne-am mutat pe când aveam cinci ani și câteva luni, într-o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și nu mai primea decât o bursă de student. Trăiam iar cu macaroane cu marmeladă. Cât era ziua de lungă, mama stătea în dormitor, pe marginea patului, în fața marelui cadru de lemn geluit al gherghefului, strecurând îndemînatic firele de lână colorată printre ițe și bătîndu-le cu o furculiță strâmbă de cositor ca să se taseze, apoi pocnindu-le năpraznic cu o bârnă de lemn ce atârna undeva deasupra. În față avea modelul, un carton cu pătrățele mărunte, făcute cu tuș, umplute cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cumva avea să se-ntîmple o minune demnă de cerurile azurii, invadate de coroane de salcâmi, arcuite ca o cupolă deasupra micii mele lumi. Și iat-o în prag, cu o expresie nouă și indescifrabilă pe față, cu sacul de lână colorată pe umăr și fără urmă de cartoane la subbraț. M-a luat de mână fără să-mi spună o vorbă și am făcut amândoi, pe jos, cel mai lung drum de până atunci. Nici când mergeam la tanti nașa, ca să
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
balamalele lor ca niște fălci de rechin. Dacă nu erai atent, te sfâșiau. Deodată i-am văzut degetele pline de sânge. Atunci am văzut sânge pentru prima dată. Mama țipa și plângea ca un copil. Priveam cum pică lichidul vesel colorat pe podeaua murdară a tramvaiului și deodată mi-a trecut prin minte: "deci cu asta e plină ea pe dinăuntru", și atunci am început și eu să plâng. Mă așteptam ca mama să se golească de tot și să rămână
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
la o parte și urmărind cum nervii se strecoară printre crevasele oaselor feței, codificând impulsuri electrice însemnînd zâmbet, risipind în fine în țăndări oasele uscate și subțiri ca hârtia ale craniului mamei ca să dezvelesc marele ganglion, cenușiu și tremurător, să colorez artificial proiecțiile fasciculelor neurale către talamus și amigdală și hipocamp, apoi suveica lor către scoarță și-napoi, concentrarea a mii de semnale, din mii de arii, ca tot atâtea raze de aur, ace de aur, sârme de aur, într-un
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de fapt, alcătuite ființele astea zburătoare. Trebui să-i arate mama, care desenă un cap rotund cu doi ochi și două antenuțe răsucite, un corp ca un vierme inelat și apoi, lucrul cel mai important, două aripi mari și frumoase, colorate în cele mai sclipitoare culori. Nici un fluture din friză nu trebuia să fie la fel cu ceilalți. Până la urmă, după ore de desenat fluturi și alte ore de colorat cu creioanele colorate, ieșise ceva exaltant, aproape miraculos pentru băiețel: în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și apoi, lucrul cel mai important, două aripi mari și frumoase, colorate în cele mai sclipitoare culori. Nici un fluture din friză nu trebuia să fie la fel cu ceilalți. Până la urmă, după ore de desenat fluturi și alte ore de colorat cu creioanele colorate, ieșise ceva exaltant, aproape miraculos pentru băiețel: în căsuțele lor, fluturii păreau vii. Fericit, se dusese la catedră cu ei, a doua zi, dar învățătoarea strâmbase din nas și dăduse apoi ca exemplu fluturii livizi, ce semănau
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]