4,204 matches
-
subiectul cărții îl reprezintă povestea unei partide de șah între Tristan Tzara, inventatorul conceptului „dada”, și Vladimir Ilici Lenin, „daddy-ul” comunismului. Această ipotetică, nedocumentată, dar fascinantă confruntare între poetul și entertainerul de la gurile Dunării ajuns în Zürich-ul Primului Război Mondial, și marginalul comentator al textelor lui Marx și Engels se structurează, foarte repede, într-un discurs despre Artă și Ideologie, în care rolurile principale sunt jucate de Poet și Revoluționar. Pe un ton ludic, Andrei Codrescu vorbește, de fapt, despre lucruri de-o
Când dadaiștii joacă șah (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5777_a_7102]
-
Bulgakov, Stanca scrie mereu, obsesiv, despre eșecul ascezei și al inițierii spirituale într-o lume postcomunistă coruptă și îndemonită, echivalent apocaliptic al Kali Yuga. E greu de spus în ce măsură ideologia anti(post)modernă a autorului i-a făcut pe unii comentatori să-l supraevalueze, iar pe alții să-l subevalueze, din rațiuni deopotrivă extraliterare. Un lucru e cert: miza sa este una transliterară. Pe de altă parte, ca și solitarul Guénon (și spre deosebire de Julius Evola), Stanca nu-și transformă „revolta împotriva
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
cu sinuciderea. Măcar în parte, rasismul și antisemitismul lui Morand ar putea fi explicate de chipul de un exotism straniu, cu trăsături mongoloide; e plauzibil ca masca să fi ascuns un om speriat, chinuit de complexe și probleme identitare. Mulți comentatori sunt de părere că atitudinea față de evrei a fost influențată de soție, o femeie inteligentă și dură, care îl domina pe bărbatul mai tînăr. În jurnal, antisemitul deplorabil nu regretă și nu retractează nimic. La sfîrșitul secolului al XIX-lea
De ce Morand? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6537_a_7862]
-
unui fabulos mijloc de tracțiune, opera sa a avut generozitatea de a-i aduce în raza vederii noastre. Dar nu putem contesta nici o acțiune - oricît de puțin însemnată, de difuză și de greu omologabilă - în sens invers. Așa cum remarca un comentator, eminescianismul era o stare de spirit, o tendință care plutea în aer încă înainte de Eminescu. Deschizînd, prin resurse proprii, un "orizont nemărginit", autorul Scrisorilor a catalizat, totodată, un romantism pîclos, o dispoziție melancolică, o înclinație depresivă care preexistau. În absența
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
o nouă luptă între "clasici și moderni" s-a declanșat în interiorul intelighetsiei teatrale românești. "Conservatorii" denunțau cu asiduitate ceea ce numeau "gratuitatea" demersului regizorului Andryi Zholdak și a echipei sale și nu osteneau să vorbească despre invazia formelor lipsite de conținut. Comentatorii ziși "open minded" se întreceau în a-i aduce montării osanale, în a intui în ea felurite semne ale "teatrului viitorului". În decembrie 2001, la Festivalul Național de Teatru, aveam să văd Idiotul, tot în regia lui Andryi Zholdak, dar
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
Petru Comarnescu. Așadar, o elită a literelor noastre... Neșansa l-a urmărit pe fostul „lup de mare” și mai tîrziu, cînd, în anii ’60, i-a oferit manuscrisul în cauză tînărului M. N. Rusu, redactor pe atunci la Luceafărul și comentator al „premiilor literare românești” de odinioară, în Cronica ieșeană. „Dezghețul” politic era limitat... Recitind azi textele mai mult decît sexagenare, constat caracterul lor sever, cu ascuțișuri și colțuri, consonant cu înfățișarea autorului, rememorîndune oarecum temperamentul unui Aron Cotruș. Bardul se
O restituție emoționantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4014_a_5339]
-
În ce măsură a funcționat, dacă a funcționat, bufoneria sa în asemenea condiții? Putem vorbi oare de o bufonerie expiatoare a Divinului, care i-ar fi expurgat conștiința de atitudinile puțin onorabile, adoptate sub imperiul vădit al oportunismului, așa cum au încercat unii comentatori "pudici"? Firește, postura bufonului e una de inconformism, de protest. N-am putea nega o anume ambiguitate a unor texte encomiastice ale autorului Scrinului negru, care n-a renunțat complet la postura sa funciară, de homo ludens. Am fi înclinați
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
că a dorit să se exprime în egală măsură prin critică și poezie și crede că opiniile sale critice sunt cele mai bune atunci când îi reflectă propria muncă de creație. O certă modestie îl face să se considere doar un comentator (dar unul foarte exigent!), pășind pe un teren al antecesorilor luminați, de unde și-a ales un alt critic, spre a-și măsura forțele „în funcție de el” (Milton II), Samuel Johnson, care, în calitatea sa de critic de poezie, a scris ca
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
aspecte legate de foarte necesara și onesta carte a lui Gabriel Andreescu. Ceea ce mi-am propus a fost să insist asupra adevăratei teme a cărții, care nu privește atât colaboraționismul celor șapte intelectuali, din care cinci scriitori, cât manipularea de către comentatori, - jurnaliști, majoritatea, - a informației din dosarele acestora. Și asta, fiindcă mi s-a părut că dezbaterea alunecă spre stabilirea gradului de colaborare a unuia sau altuia din cei șapte, așa cum rezultă el din examenul documentelor făcut de autor, deși, chiar
Câteva observații personale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3913_a_5238]
-
corectă. Mi-am intitulat articolul Critica criticii tocmai în ideea autorului de a-i examina pe examinatori, dacă pot spune așa. În cele ce urmează, nu continui să descriu modul magistral în care Gabriel Andreescu demontează alegațiile fanteziste ale unor comentatori (exemplul cel mai bun îl reprezintă paginile despre „execuția simbolică” a lui Mihai Botez de către Radu Ioanid într-o „construcție remarcabilă”, dar fără nici cel mai mic sprijin în realitate sau în documente), deși aș fi fost tentat s-o
Câteva observații personale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3913_a_5238]
-
unei pe cît de interesante pe atît de perseverente acțiuni critice. Infatigabilul Marin Mincu are dreptate să afirme despre sine cel puțin că nu dezertează "nici o clipă de la veghea critică". Pururi prezent pe terenul de joc al actualității, e un comentator în stilul d-sale febril, prevăzut cu ascuțișuri de sabie, al subiectelor acesteia, de la cele mai recente apariții editoriale la ideile și dezbaterile în marginea lor ce constituie un mediu propice înclinației combative care-l specifică. Făcînd o pledoarie pro
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
sinteză utopică a elenității contemplative și a europenității pragmatice, Ion Vartic punctează corect: Pentru că, de fapt, singura Europă reală, vie, e aceea faustică" (p. 46). Dimensiunea "evreiască" a ființării sale în lume, intuită de Cioran, este confirmată și întărită de comentator, atât generic, prin dezrădăcinarea ontică, precum și particular, prin ipostaza vetero-testamentară a lui Iov ori aceea modernă a lui Kafka. Preferința cioraniană pentru fenomenul ratării și ilustrările sale antologice, cunoscute în tinerețea românească, este inteligent analizată din perspectiva disjuncției dintre "a
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
Progresul, care va să zică..., citat care, la o adică, poate fi luat și în serios. Citirea războiului televizat Am remarcat două editoriale despre războiul văzut la televizor, cuprinzînd ambele excelente observații de psihologia telespectatorului. În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu renunță la omnisciența comentatorului, poate și ca o antireacție față de aerul atotștiutor a tot soiul de analiști de ocazie care-și dau ritos cu părerea despre conflictul din Itrak. "O aiureală care te captivează cu fiecare detaliu, dar din care nu înțelegi nimic și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
de-a lungul unei vieți și un altul cu publicistica sa din ultimii ani, amândouă necesare celui care va comenta Istoria poeziei... Copacul din câmpie de Gelu Ionescu poartă mai departe cu grație și înțelepciune mesajul unei strălucite generații de comentatori de literatură. Un volum masiv al lui Ion Simuț, Vămile posterității. Secvențe de istorie literară pune alături studiile unui cercetător profesionist, iar unul, și mai amplu, a lui George Glodeanu cercetează jurnalele intime ale literaturii române. În seria excelentelor documentare
Ce rămâne? by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4029_a_5354]
-
a participat la unele întruniri organizate de legionarul Radu Gyr. A luat parte, de asemenea, la înființarea fundației culturale cu caracter legionar Regele Mihai I. Deci un adevărat cocteil politic. Carierismul poetului se vădea de timpuriu. Iarăși subscriem la considerațiile comentatorului: "În anii proletcultismului, Beniuc s-a bătut să convingă că sintagme precum "țara noastră bolnavă", "stejarul românesc", "crengile uscate-n vîrf" erau o denunțare mascată a orînduirii burgheze de pe pozițiile ilegalistului comunist. Uitînd sau prefăcîndu-se că uită adevărul potrivit căruia
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
„Suflete moarte“ Editorialul lui Giesbert nu e singurul care apelează la referințe literare când vine vorba de situația politică. De la Shakespeare la Cioran, numeroase nume de scriitori le trec prin cap comentatorilor politici sau economici. Scriitorul ucrainean Andrei Kurkov a publicat o carte despre Maidan. Întrebat la ce se gândește când își amintește de evenimentele de la Kiev, a răspuns: „Unica referință literară care îmi trece prin minte ca să descriu aceste evenimente este
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2461_a_3786]
-
era nevoie și ar fi fost chiar infinit mai bine dacă modelul lui Gălățanu ar fi rămas un Creangă pur, acela din poveștile pentru adulți, și nu un Creangă care l-a citit și l-a ascultat pe misteriosul său comentator de mai tîrziu. Mai captivante ar fi pasajele în care scriitorul folosește rețeta discursului de registru științific. Modelul pare să fie același Vestibul, recondiționat cu orbitoarele descrieri anatomice de la Mircea Cărtărescu. Dar aceste descrieri nu au nici răceala de la Ivasiuc
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
de un articol al regretatului Matei Călinescu, paginile alcătuiesc un portret al sărbătoritului. Ceea ce atrage atenția este că, doar cu două excepții, dacă nu punem la socoteală articole strict informative precum cele semnate de doamnele Carmen Mușat și Corina Șuteu, comentatorii sunt personalități străine. Americane, desigur. Acest lucru ne determină să credem, împreună, de altfel, cu Norman Manea însuși, că opera sa este mai puțin prețuită în România decât în străinătate. Că nimeni nu e profet în țara lui, iată o
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5375_a_6700]
-
Nu e normal? Ea de mică stă în America. Dacă stătea în Chină, vorbea chineză bine. Normal că Maria Sharapova vorbește mai bine engleză decât o persoană care locuiește în România. Radu Banciu, specimenul asta, am auzit că a fost comentator sportiv. Este complet dus cu capul. Ceea ce a făcut sunt niște atacuri mizerabile. Simona Halep pare un copil foarte cuminte. Ce treaba are Radu Banciu, de la un rahat de post de televiziune, să o insulte așa aiurea? Este ceva care
Ciuvică: Ăsta e dus cu capul. Sunt niște atacuri MIZERABILE! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/74005_a_75330]
-
folosesc elemente ale propriei biografii, din aceiași ani, cincizeci, dar... modificând enorm datele și traseul eroului principal. Epoca teribilă a acelor ani conține, cred eu, un material epic și uman extraordinar de interesant și de bogat, tratat azi de unii comentatori în fugă, polemic și nu rareori în necunoștință de cauză. Nu numai noi, tinerii intelectuali, am fost aruncați de istorie într-un „cazan aprins și turbulent”, dar întreaga societate românească, ocupată de tancurile eliberatoare sovietice, a fost pusă, cu forța
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
spus Băsescu. Am văzut foarte mulți analiști, unii chiari profesori, foarte mulți ziariști, pricepuți de altfel, care preiau insistent instrucțiunile pe care le preiau prin Vocea Rusiei. Este lamentabil, dar în același timp educativ Aș vrea să adresez o rugăminte comentatorilor, pentru că au responsabilitatea respectării adevărului și a legilor, cât și celor care își primesc instrucțiuni în editoraile prin Vocea Rusiei, ca România are legi. Vreau să știți că din punct de vedere electoral s-au creat legi pentru fiecare tip
Traian Băsescu: Guvernul este într-o oareşcare belea () [Corola-journal/Journalistic/43130_a_44455]
-
periodicele din Basarabia, Bucovina de Nord și Dobrogea de Sud, făcând parte din trupul României. Fișele sunt excelent redactate, cu o desăvârșită concizie, dar pe deplin edificatoare, cu o intuiție exactă a sensurilor esențiale specifice problemei respective, relevând și contribuția comentatorilor și traducătorilor români. Fișele au fost dispuse conform clasificării zecimale internaționale, pe genuri, alfabetic și cronologic. Câteva exemple: articolul lui N. I. Herescu, Clasicismul latin față de vremea nouă, apărut în Adevărul literar și artistic, nr. 207, din 23 noiembrie 1924: "Despre
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
Bagdad, colega?" E adevărat că oamenii PRM-ului au fost sancționați în Senat pentru această plimbare neanunțată. În Cameră, însă, cei trei plimbăreți ai PDSR-ului au scăpat basma curată, ceea ce sugerează că ei au mușcat din momeala peremiștilor pentru comentatorii din România, dar nu cred că-i lămurește pe occidentali cum vede PDSR-ul această raită la Saddam a parlamentarilor săi. Să nu uităm nici de rafala de gafe și de ofsaidurile în care s-au lăsat antrenați reciproc președintele
Oscilațiile PDSR-ului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16383_a_17708]
-
galbene provoacă o "surpriză" și anume poezia Note de primăvară, "cu totul singulară în opera lui Bacovia prin aceea că reprezintă o ieșire din Infern, o cîntare a încrederii, a luminii, a frăgezimii aurorale". "Excepția" nu i se pare însă comentatorului una "contradictorie". Deoarece, pe de o parte, între albul absolutizat din poezia menționată și negrul purtat de florile carbonizate, de metalul ars, de mangalul, parfumul de pene arse, ploaia din piesa intitulată Negru, poetul derulează întregul spectru solar. Iar pe
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
fiecare frază a autorului riscă să-l arunce pe cititor de pe scaun. Ion Simuț face o serie de afirmații șocante (aș spune chiar, riscante), cu liniștea unui om care aruncă în apă cu pietre. Este rostul nostru, al cititorilor și comentatorilor cărții să ne bulucim doză de sub privirile condescendente ale autorului. Dorind să explice conul de umbră în care a intrat literatura după revoluția din decembrie 1989, criticul scrie cu seninătate: " Imediat după 1989 am asistat la căderea vertiginoasă a literaturii
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]