4,167 matches
-
reporter special și editorialist la ProSport și, din 2003, la Gazeta Sporturilor, (co)realizator al talk-show-urilor „Sport Weekend“ (Radio Contact) și „Derby“ (Radio Total Sport FM), invitat permanent la „Procesul Etapei“ (ProTV), „Recursul Etapei“ (Antena 1) și „Sport Show“ (OTV), comentator de fotbal la ProTV și TVR. În vara anului 2006 a realizat emisiunea zilnică „Povestea Mondialelor“ (Antena 3), iar în primăvara lui 2007 a fost documentarist al emisiunii „Replay“, difuzată zilnic pe TVR 2. Este coautor al volumului Larousse. Enciclopedia
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
lui Mitică Dragomir, acest Horea, Cloșca și Crișan al iobagilor campionatului; frîngerea pe roată - imperativ sau necesitate; ruperea cu cămilele - deziderat sau crez în viață. ora 05:00 - „Buftea, mon amour, Pache, mon visage“ - cîntece de voie bună. Interpretează orice comentator TV agreat ce răspunde pe mobil la acea oră. ora 06:00 - „Bărbați la cratiță“ - emisiune de dres cu ciorbă de burtă și zeamă de murături. Începe o nouă zi. iulie 2004 Bolovanul idolatriei Timișoara iubește cu patimă, dar nu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de partid și de stat la cel de piață, imediat de după ’90. Toți cei mai sus-pomeniți deveniseră vedete ale epocii, voci practic identificate cu echipele, sorbite cu nesaț din pîlnia difuzorului. Erau iubiți de public, fiecare suporter recunoscîndu-și echipa prin comentator. În acele vremuri, celebritatea era măsurată altfel, iar starletele dance nu se plîngeau la ore de vîrf că fanii le afumă ușa de la apartament. Acum, radioul de stat se vede fără obiectul muncii. Practic, nu mai există transmisiuni alternative, așa că
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
care se manifestă concomitent prin acțiunile derivate din principiul său de bază, în ambele direcții, pe care le "provoacă" și pe care apoi continuă să le medieze. Din perspectiva integrării noțiunii în discuția asupra imaginarului, nu mai este ambiguu ceea ce comentatorii textului lui Aristotel îi reproșează teoriei sale, și anume că simțul comun e, ca rezultat al senzației, și legat de ea, și autonom față de ea, în măsura în care el sintetizează și diferențiază ceea ce fiecare senzație în parte îi oferă într-o formă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de oíkonomía, respectiv controlarea de către corpul ecclesial a fenomenului imaginii religioase și al credinței ortodoxe, cu beneficii încă, uneori, și pentru autoritatea laică. Studiul istoric al circumstanțelor economice, sociale și militare i-a condus adesea pe comentatori la ipoteza conform căreia polemica în jurul icoanei nu a fost decât un pretext și că realitatea a fost cu totul alta − fie că se referă la politicile instituționale (lupta puterilor centrale cu partida monahală), fie la politicile de stat privind
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Noul Teolog), prin care gândirea intelectuală și credința (noēsis și pīstīs, la Platon) sunt conciliate, în sensul în care gândul este iluminat de puterile necreate prin aplicarea terapeutică a sfintelor taine și prin recitatea neîntreruptă a rugăciunilor (Arh. Crysostomos 219). Comentatorii actuali au reperat în polemica isihasmului, tratată ca ultima mare dispută teologică de dinainte de 1453, două probleme majore: 1. o înfruntare între, pe de o parte, gândirea neotomistă occidentală de influență aristotelică și, pe de altă parte, neoplatonismul patristic reinterpretat
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
doveditor. Mai este reluat în „România”, 3 sept. 1938 (nu l-am consultat). O știre care înconjoară lumea Textul este comentat imediat după publicare numai în Viitorul (oficios liberal) din 4 iunie 1931, unde Petronius (pseudonimul lui Gr. Tăușan, filosof, comentatorul și traducătorul în românește al „Eneadelor” lui Plotin dar și editorialist aici) scrie, pe pagina I, sub titlul mare: ” Moartea geniului”, o tabletă care ne dă pulsul liniștirii publice, triumfaliste desigur, în privința „asasinatului” comis în spital: „într-o revistă de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pavaj, pătrată). Printr-o traducere ambiguă, dânsa vrea să păstreze tradiția noastră întemeiată pe G.Călinescu dar textul aflat în juxtă n-o susține. Ca în atâtea alte cazuri, discutate sau nu în cuprinsul acestei cărți, adevărul sperie, biografii, editorii, comentatorii intră în panică și încearcă să se agațe de „tradiție”. Este, însă, o tradiție nouă care a întrerupt tradiția cea adevărată. Pe scurt: Nicolae Iorga și generația sa știau și scriau așa cum vedem. Mai sus am aflat că și alți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
iubire (2003). Poemele vădesc un liric reflexiv substanțial, o voce nouă, cu personalitate. Experiența existențială directă și meditația asupra marilor teme lirice fuzionează într-o expresie poetică dezinvoltă și de o mare claritate, o adevărată „demonstrație de dexteritate” (Petru Poantă). Comentatorii au remarcat că poetul își exploatează inteligența și cultura artistică, că „și-a pus la încercare virtuțile literare făcând apel la cele mai variate teme și forme ale limbajului literar” (Romul Munteanu). În Școala morții, de pildă, confesiunea este înscenată
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
lui T., la care au făcut apel cei ce au scris despre N. Iorga și care va rămâne extrem de utilă pentru cercetători este bibliografia operei savantului. Cealaltă parte este dominant expozitivă, ilustrată abundent cu citate, care în concepția biografului și comentatorului acordă studiului „un colorit de autenticitate și prospețime”. T. a fost preocupat încă de la teza de doctorat de istoria bibliografiei române. A tipărit și un studiu în acest domeniu, mai întâi în 1945, reluat în 1972 - un tablou descriptiv, bine
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
satul dâmbovițean Vizurești (1980-1985). Corector la Tipografia „Informația” (1986) și la revistele „Contemporanul” și „România literară” (1987-1989), devine redactor la „România literară” (1989-2001), redactor-șef adjunct la „Cotidianul” (1991, 1995-1996), redactor-șef la „Zig-zag” (1993-1995) și la revista „Avantaje” (1996-1998), comentator politic, șef al Biroului din București al postului de radio Europa Liberă. Debutează la „Tribuna” în 1981. Mai scrie la „Ateneu”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Tribuna” ș.a. Povestirile Casa și Tapetul îi sunt tipărite în volumul colectiv Desant ’83, iar prima carte
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
la scrisul lui Bacovia, „un poet unic în literatura română și chiar în cadre mai largi decât ale literaturii noastre”. Exprimând „căderea din uman în mineral”, volumele Plumb și Scântei galbene conțin „o poezie de scoică bolnavă”, cum o definește comentatorul într-o inspirată metaforă. De o apreciere înaltă se bucură și Lucian Blaga, la care admiră miracolul ca izvor al poeziei, căutat în epoca miturilor și a legendelor creștine. După opinia și formula foarte personală a criticului, Blaga, pe care
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Bălăuca) nu îi fac o impresie prea bună. Destul de rezervat se arată și față de Memorii (volumul III), unde apreciază scrisul artistic și portretistica, ironia, umorul, nu și intențiile caricaturale, procedeul simplificării, disprețul față de contemporani. Implicat în viața cenaclului de la „Sburătorul”, comentatorul poate fi, în parte, subiectiv. Mihail Sadoveanu i se relevă ca un „fabulos talent”, unitatea operei lui fiind perfectă. Clasicismul scriitorului, pe care de obicei critica îl prezintă ca pe un romantic, vine din faptul că el este mai interesat
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
și pentru poezia romantică, întrezărirea chiar a unor concepte moderne. Se demonstrează că Maiorescu era adeptul unei estetici mai subtile, pe care, dată fiind vârsta literaturii române, nu a găsit cu cale să o formuleze. În Condițiunea ideală a poeziei comentatorul descoperă la Maiorescu certe afinități cu estetica modernă a lui E. A. Poe, în urma unui minuțios studiu comparat stabilind câteva similitudini aproape surprinzătoare: ideea incompatibilității structurale dintre artă și știință, izvorul poeziei - filosofia germană, preocuparea pentru sugestivitatea liricii, concizie și pentru
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
figura în listele Societății. Abia în 1931 va fi readmis ca membru activ, dar în septembrie 1944 face parte din lotul scriitorilor epurați pentru atitudine antisovietică. Din 1931 Asociația Criticilor Dramatici și Muzicali îl alege vicepreședinte. Unei bogate activități de comentator al actualității literare și de reputat cronicar teatral, T. îi adaugă și pe aceea de prozator, autor dramatic și traducător. Prima sa carte este o comedie într-un act, Domnul Traian Traianescu-Laocoon, apărută în 1907. Romanul În cetatea idealului (1920
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
colinde sau descântece. Culegerea, rezultat al cercetării unei singure localități, Biserica Albă, așezată pe malul drept al Tisei, are o dublă importantă, prin expresivitatea textelor și prin prezentarea lor cu semne diacritice, menite să redea „formă în care se aud”. Comentatorii au lăudat, la apariție și mai tarziu, preocuparea lui Ț. pentru surprinderea unor particularități dialectale, ceea ce are nu numai o semnificație folcloristica, ci și una lingvistică. Un glosar amplu dovedește bună cunoaștere a graiului popular din Maramureș și a unor
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
el însuși și psihic, care e boala de care suferă Occidentul. Gânditorii indieni nu au acel orgoliu al originalității specific filosofilor europeni. Chiar și atunci când sunt originali, ei nu dau prea multă importanță acestui fapt, întrucât se vor doar simpli comentatori ai unui patrimoniu de idei moștenit și care urmează doar să fie lămurit și înfăptuit prin existența umană. Simbioza dintre viața religioasă și gândirea filosofică apare în India ca un fenomen promovat de două împrejurări fundamentale: omul religios nu se
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
moarte va fi jelit de oile sale "cu lacrimi de sânge", aceasta fiind o puternică dovadă a durerii pricinuite de dispariția sa. Baciul moldovean este nu numai o fire sensibilă, ci și una meditativă, ceea ce i-a făcut pe unii comentatori ai baladei sa-1 considere un "homo conteplativus" (Liviu Rusu), căci întregul său testament nu este altceva decât o meditație gravă asupra existenței omenești, asupra vieții și morții. Înzestrat cu o stăpânire de sine ieșită din comun și dovedind mult curaj
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
faptul că sînt născut în Zodia Racului: „poate de asta ți merg toate anapoda!” Aceste imputări au o doză de adevăr. După o scurtă ascensiune (redactor-șef adjunct, președinte al Comitetului de Cultură, redactor-șef), acum sînt dat înapoi (publicist comentator) și nu știu ce mă mai așteaptă. Deși nu folosesc la nimic, am cîteva explicații în legătură cu cele ce mi s-au întîmplat. Înainte de a le înșira, trebuie să spun însă că nu m-am oferit pentru nici una din funcții, ci doar le-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în sinceritatea lor și să nu le suspecteze de adaptări ulterioare? Sînt probleme pe care nici unul din ceilalți colegi de redacție nu-i nevoit să și le pună, genurile lor fiind diferite. A avea (cel puțin așa cred) aptitudini de comentator și a fi limitat sau blocat în exercitarea lor e o suferință pe care ei n-au cum s-o înțeleagă. Cu poezie și cu proză poți fi găzduit oriunde. Poezia, mai ales, se simte bine sub orice acoperiș. Altcumva
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de cuvinte (Enciclopedia lui Adică, vorba lui Arghezi), se numără cu grijă vocalele și consoanele, se combină idei și atitudini de împrumut. Artizanatul coboară ceața în axiologie. Din fericire, acești impostori nu rezistă în oficiul cel mai solicitat, acela de comentatori. *„Umanismul”, „patriotismul” au devenit subiecte de publicistică foarte comodă. Pe lîngă faptul că se repetă mereu aceleași exemple, vorbesc despre aceste idei inși care n-au nici învățătura și blîndețea umaniștilor, nici civismul și energia adevăraților patrioți. * În mahalaua în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a întrebat dacă știu „ceva despre autor”. I-am spus că e un lingvist cunoscut, specialist în limba textelor vechi etc. M-a întrebat apoi de Dumitru Trancă. Zvonul că și romanul său e „tare” a luat-o înaintea judecății comentatorilor. *În fiecare zi mă înving, ca să nu fiu învins. *Priveam icoana și nu știam dacă gestul lui Crist înseamnă, pentru mine, iertare sau excluziune!... *Steaua Nordului! Mereu prezentă în variantele mele de trecut. Efectiv, o „enigmă”. „Enigma din Nord”! Ce
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
p. 48, trad. Tatiana Nicolescu). Fac parte dintre românii care se roagă soartei să ajungă ziua cînd vor putea auzi și ei „adevărul crud” de la noi. * Din cauza izolării, păsările care ajung în insula Aldabra nu mai pot să zboare, spunea comentatorul unui film științific. La fel și noi... De aceea, ca-n versul poetului clasic: „Ți se lungesc ochii a drum”. *Sînt unul din cei circa 150 de curioși care au mers la întîlnirea cu Ana Blandiana și Romulus Rusan și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a-i primi pe anumiți ziariști străini, absențele unor delegații (italiană, austriacă, maghiară), sublinierea alianțelor cu China, Cuba, Coreea de Nord („pretenii” de la distanță), manifestațiile din RSC, RDG și Bulgaria. Nerăbdarea de a vedea căzută „ultima piesă a dominoului” a mai slăbit, comentatorii încep să excludă „surprizele”. Totuși unul dintre ei își încheie articolul despre „clan” cu invitația de a urmări lucrările Congresului ca pe „ultimul spectacol al neostalinismului în Europa de Est”. Străinii așteaptă Congresul mai înfrigurați decît ziariștii români. Pentru ai noștri „marele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
716 bucurie sau o satisfacție? Mă gândesc, iată, să Încerc a vă amuza cu această... avanpremieră a notelor referitoare la Broscuța, despre geneza căreia mi-ați vorbit. Nu vi se pare interesant? În orice caz, e sigur că nimeni dintre comentatorii lui E. Lovinescu habar n-a avut până acum ce Încifrează această minusculă istorioară, căci prea puțini au obiceiul să foreze prin presa de altă dată. Cu toate scuzele cuvenite pentru „exploatare”, și cu toate mulțumirile, inclusiv anticipate, În fine
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]