7,605 matches
-
o psihoterapie, sau atunci când semiologia este dominată de tulburări cu manifestări somatice însoțite de distonie, de suferință corporală dificil de prelucrat mental... TERAPII COGNITIV-COMPORTAMENTALE Cadrul psihoterapiilor tinde să se diversifice pe măsură ce referințele teoretice utilizate se multiplică. Putem astfel cita: - terapiile comportamentale ce cuprind programe de decondiționare; - terapiile cognitive al căror scop este de „a învăța” adolescentul să înțeleagă mai întâi, să gestioneze apoi starea sa afectivă, de exemplu ajutându-l puțin câte puțin să repereze și să eticheteze o emoție cum
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
viraj sub tratament antidepresiv este foarte elocventă (Carlson și Strober, 1982). Mai puțin evidentă, dar probabil mai frecventă, este situația clinică în care sunt asociate manifestări delirante dominate de expansiune, exaltare, putere nelimitată, convingere erotomaniacală, o filiație excepțională etc., manifestări comportamentale oscilând între momente de excitare, de iritabilitate și faze de retragere, în sfârșit manifestări timice în care domină adesea o notă de anxietate și de culpabilitate. Aceste „stări mixte” sunt adesea foarte sensibile la prescrierea de neuroleptice care poate provoca
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este (conduite reprobabile, indezirabile, negative). Rămâne ca problemă decelarea conduitei în acte expresive care pot fi evaluate direct. Evaluarea conduitei de către profesor se face la modul global, printr-un soi de aproximare, de realizare a unei medii statistice în orizont comportamental. Trebuie făcută delimitarea dintre competența și performanța școlară, în calitate de referențialuri ale evaluării. Competența școlară se referă la totalitatea abilităților și capacităților de care în principiu este capabil elevul și care au fost determinate cu prilejul unor valorizări anterioare procesului evaluativ
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
întruchipează dezirabilitatea și posibilitatea, conduita ce se așteaptă de la cei formați. Chiar dacă aceasta are mai mult un caracter teoretic, ea „forțează” ca aspectul practic să fie configurat conform „zării” proclamate de „înălțimea” valorii anunțate de competență. Are funcționalitatea unui model comportamental, care exprimă nu ceea ce este, ci ceea ce se speră a fi. Performanța, în schimb, este competența interiorizată, concretizată, întruchipată în acte expresive. Întotdeauna, competența se situează „mai sus” decât o performanță evidentă, ființând ca un reper al realizării ei. Competența
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
false ierarhii și impunând „valori” contra oricăror norme axiologice și deontologice. De pildă, vânturarea în mass-media a unor „modele” ale reușitei din varii domenii (afaceri, politică, muzică, sport) se înscrie în acest proces de pervertire a scărilor valorice, de bruiaj comportamental și de derivă valorică. Normal că nu ne convine faptul că repetenții de altădată au ajuns mari „mahări”, dar vina nu o poartă ei, ci societatea care se dovedește ea însăși „repetentă” la capitolul întronării excelenței autentice și a criteriilor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
repere principale: cantitatea de informație sau experiență încorporabile de către elevi, axa temporală la care se raportează verificarea și sistemul de referință pentru emiterea valorizărilor. În funcție de primul criteriu, analiștii au stabilit două tipuri: evaluarea parțială, când se verifică elemente cognitive sau comportamentale secvențiale (prin ascultarea curentă, extemporale, probe practice curente), și evaluarea globală, când cantitatea de cunoștințe și deprinderi este mare, datorită cumulării acestora (prin examene și concursuri). În funcție de perspectiva temporală, putem identifica: evaluarea inițială, care se face la începutul unei etape
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
logopedice, discursive și situaționale abile, crede că dintr-o simplă florăreasă se poate ivi o vorbitoare și o lady de cea mai înaltă calitate. Și asta datorită reprezentărilor din exterior care o stimulează și o ridică din punct de vedere comportamental și cultural, dar și datorită progreselor evidente ale protagonistei, generate tocmai de aceste așteptări. În fond, se acreditează ideea că felul cum este tratat un subiect este foarte important pentru evoluția sa. Simpla credință că o persoană este capabilă de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de vârstă și de pregătire a elevilor; - activitatea să se desfășoare individual sau în grup, în funcție de natura și conținutul problemei; - activitatea să fie în concordanță cu obiectivele și conținuturile modulelor. Tipologia acestor itemi poate fi pusă în relație cu clasele comportamentale ale taxonomiilor educaționale și cu tipurile de învățare corespunzătoare. Astfel, solicitări de tipul: - când, unde, cât, ce, ce mărime etc. presupun reproducere; - în ce fel, cum, de ce au caracter reproductiv, dar realizează un progres în plan formativ, presupunând argumentări, transfer
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
explicativă pentru că nu era încă pe deplin convins de reușita substituirii, în modelul explicativ al câștigului, a supranaturalului cu raționalul, fără să se piardă credibilitatea enunțului. Să nu uităm că, în acel timp, credulitatea în ordinea divină era încă normă comportamentală și atitudinală lustruită de Inchiziție. Concesia făcută de Smith are un aliniament prerațional mai ales atunci când propune ipoteza, mai degrabă misterioasă, a validării sociale a intereselor egoiste. Concordanța cu viziunea aristotelică este evidentă: cauza primă de sorginte divină (Natură și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
natura umană. Știința economică este, în definitiv, o știință a descifrării cauzalității în care sunt implicate atât obiecte, nu neapărat fizice, cât și subiecți, nu exclusiv raționali. Economia nu se ocupă doar de efecte, ci și de evenimente de tip comportamental, după cum ar fi incompletă ca metodologie dacă ar viza doar cantitativul ca măsură a performanței. Ar fi o gravă dovadă de ignoranță dacă știința economică ar fi o construcție fără ferestre prin care să se întâmple deschiderea comunicațională cu spectrul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de natură mecanică, deterministă), optimizând intrările sau ieșirile. Optimizarea, dacă ar fi posibilă, ar trebui să se refere la interrelaționarea subiectivă ca substanță a contextelor. Asta arată că Economia nu este o știință a bucatelor de pe masă, ci a algoritmilor comportamentali ai omului prin care acționează pentru a obține ce să pună pe masă. În fond, Economia, când vrea să se debaraseze de acuzele utilitariste și consumiste, ar trebui să fie o știință a creării valorilor destinate să facă masa cât
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ține de întâmplările din natura umană. Contextele economice nu sunt și nu pot fi incluse în legi naturale deși se situează pe solul specific al proceselor naturale. Singura lege naturală este cea a bunului-simț prin care natura umană exhibă unitatea comportamentală cu natura care nu face salturi. În materie de cunoaștere, confortul Economiei este disconfortul fizicii și invers. Economia se instalează în universul bântuit de iregularități și imprevizibil al subiectivității și-și decan tează propriile metode de cunoaștere concordante cu capriciile
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
generalităților din Economie, care ajung până la individ și situație. Orice ingerință în acest specific tulbură cunoașterea specificului Economiei. Intervenționismul recomandat de fizicieni schimbă Forma și tulbură pentru o perioadă starea conținuturilor, dar nu poate să blocheze tendința naturală a diversității comportamentale care configurează spontan contextele. Efectele schimbării comportamentale au relevanța schimbării contextelor sociale, dar după regula numerelor mari. Partea nesigură aici este când se produce această aglomerare de comportamente cu același sens. De aceea, Economia nu ne prezice realitatea, ci ne
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și situație. Orice ingerință în acest specific tulbură cunoașterea specificului Economiei. Intervenționismul recomandat de fizicieni schimbă Forma și tulbură pentru o perioadă starea conținuturilor, dar nu poate să blocheze tendința naturală a diversității comportamentale care configurează spontan contextele. Efectele schimbării comportamentale au relevanța schimbării contextelor sociale, dar după regula numerelor mari. Partea nesigură aici este când se produce această aglomerare de comportamente cu același sens. De aceea, Economia nu ne prezice realitatea, ci ne prescrie tipurile de comportamente posibile (și nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să aibă deopotrivă sens vertical (de tip pozitiv pentru funcționarea sistemului), ca și sens orizontal (de dispersie a consecințelor, sub raport teritorial, între altele). Convectivitatea sistemului economic este și selectivă și integrativă, este și exclusivă și inclusivă, iar aceste caracteristici comportamentale au aspect complementar, iar nu disjunctiv. Mișcarea în sistemele economice nu are sens absolut, ci doar în contexte bine definite. Bineînțeles că procesul economic este în sine nesupus simplificărilor cerute de funcția predictivă pentru că pur și simplu ar trebui ca
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dintre intenții și consecințe, dar și a altora, mai delicate, cum ar fi oscilația separării formelor de proprietate, ca și în privința procesului de sectorizare a economiei (public/privat, real/monetar). Intervin și oscilații deosebit de importante în privința controlului extensiilor și propensiunilor comportamentale de scurtare a căii succesului (pasagerul clandestin, hazardul moral, exuberanța irațională, dilema prizonierului). Oscilația devine o funcție prevalentă în situațiile de control al exceselor de genul căutării de rentă în defavoarea raționalității, a apelului prevalent la bani fictivi, la piața neagră
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sunt în sine nici materialitatea, nici spiritualitatea, deși operează cu acestea. Demersul Economiei vizează explicit structura comportamentului uman stabilizat de obiectivitatea nevoilor și tulburat de subiectivitatea aspirațiilor. Pe treapta de jos a funcționării sale, Economia este o știință a echilibrului comportamental impus de necesitate, iar pe treapta cea mai înaltă tinde să fie o știință a întemeierii iluziilor pe randament, devenind a metaștiință. În fapt, Economia nu poate să fie doar la o extremă a ei fără să se anuleze ca
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
lor tare, de tip ingineresc, a laboratorului, a stației-pilot, în genere a experimentului. Experimentarea soluțiilor la problemele Economiei, ca și ale societății în general, ne aduce pe un teren extrem de accidentat, al anulării liberului-arbitru, al impunerii cu forța a tiparelor comportamentale, care frizează progresiv totalitarismul. Natura proceselor sociale este complet diferită de procesele din fizică pentru faptul că orice experiment nu doar suportă influența prezenței observatorului, ca în cazul problemelor preocupante pentru fizică atunci când abordează nivelul cuantic, ci implică la modul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ci acea viziune prin care ciclicitatea aceasta este un accident cauzat de excesivitatea preferințelor conceptuale ale Economiei în zona materialității și materialismului, a forțării ritmului naturii și a sfidării bunului-simț în comportamentele economice. Ciclicitatea este o consecință a acestei propensiuni comportamentale, în contra legilor naturii, care înainte de orice ne spun că natura nu face salturi. În esență, Economia trebuie să se împace cu obiectul ei de studiu. Pragmatica globală Aceeași atitudine în fața provocării ar ajuta Economia să se acomodeze la perspectiva complexității
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
este deloc inocent, mai ales când transferă confuzia asupra intrării în diferența specifică a evoluției de după finalizarea tranziției postcomuniste. Nebuloasa epistemologică trădează, în acest caz, îndârjiri pentru păstrarea confortului emoțional al ideologiilor, acțiune justificabilă în reperele toleranței, efectivizată ca normă comportamentală de corectitudinea politică. Difuzia în acest caz vine din complicitate ideologică, cu atât mai năucitoare cu cât are acces la suportul intoleranței la alteritate. Realitatea amânată Ca urmare, se evidențiază o tendință de a aplica grila interpretativă de tip tehnologic
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
îmbunătăți lumea este în primul rând în inimă și în mânile noastre și abia apoi în altă parte (p.121Ă. Terapeuții au abilitățile necesare pentru a ajuta individul să se descurce cu stresul individual precum și cu posibilele consecințe psihosomatice și comportamentale, dar de obicei nu se află în postura în care să poată acționa în calitate de agenți ai schimbării politice. Este important ca ei să își recunoască limitele propriilor intervenții profesionale și să lucreze împreună cu alți profesioniști din domeniul sănătății umane, asistenți
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
terapeutice și sugestia dată pacientului că terapia va reuși sunt elemente majore în toate psihoterapiile. Jerome Frank (1973Ă se referă la „ridicarea moralului” și „creșterea speranței” ca fiind o condiție preliminară necesară în schimbarea modurilor de gândire și a obiceiurilor comportamentale. Insuflarea unei speranțe realiste în pacient este unul din ingredientele cele mai importante ale unei terapii încununate de succes (McDermott și Snyder, 1999; Snyder și Taylor, 2000Ă. Dacă pacienții pot vedea o posibilitate de rezolvare a problemei lor legate de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pentru oameni. Definițiile contemporane ale stresului se referă la stresul extern din mediu ca stresor (de exemplu problemele la serviciu, conflictele în familie, mutareaă, răspunsul la stres este numit stres sau distres și conceptul de stres implică modificări biochimice, psihologice, comportamentale și fiziologice. Cercetătorii au diferențiat de asemenea stresul dăunător și care produce lezini (distresă de eustres, care este pozitiv și benefic (Ogden, 2000, p. 232Ă. Hanson (2004Ă vorbește despre „stresul drăguț” și „stresul rău”. Autoarea scrie: Stresul drăguț include probabil
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
arătau că stările pozitive, cum este fericirea, sunt protective și direct legate de procesele biologice relevante. Cercetările lor au demonstrat că efectele pozitive la bărbații și femeile de vârstă medie sunt asociate cu reducerea activității neuroendocrine, inflamatorii și cardiovasculare. SOMATIC COMPORTAMENTAL EMOȚIONAL COGNITIV de ex. de ex. de ex. de ex. creșterea tensiunii mâncatul în exces și consum anxietatea crescută, distragere musculare, creșterea excesiv de alcool, creșterea depresie și furie, crescută, presiunii sangvine și consumului de cafeină și neajutorare, lipsă de concentrare
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de a lipsă de coordonare sului rea problemelor de nu greși personalitate Figura 2.2: Efectele pe termen scurt ale stresului Efectele stresului Atunci când stresorii sunt intenși și prelungiți ei pot duce la supraîncărcare cu stres, cu consecințe imediate fiziologice, comportamentale, emoționale și cognitive (figura 2.2Ă. Acestea sunt caracteristice așa-numitei reacții de fugă sau luptă, termen introdus de Cannon (1932Ă, care descrie reflexele primitive ale activării simpatice și adrenergice ca răspuns la pericolul perceput și la alte presiuni din
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]