3,282 matches
-
până în 1862. În această calitate s-a ocupat în special de reorganizarea contabilității generale a statului si a serviciilor ministerului, după modelul francez. La 24 noiembrie 1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza semnează actul de înființare a Cassei de Depuneri și Consemnațiuni (C.D.C.) - în prezent C.E.C. Banca își începe a activitatea propriu-zisă la 1 ianuarie 1865, sub directoratul lui Eric Winterhalder, care are meritul de a fi organizat complet banca. Structura organizatorică și metodologiile introduse de Winterhalder au rămas în vigoare multă
Eric Winterhalder () [Corola-website/Science/306127_a_307456]
-
1866, ziarul “Românul” a reintrat în legalitate și și-a reluat apariția, încetându-și publicarea în aprilie 1905. Pasajul a devenit în scurtă vreme un loc de întâlnire și de plimbare. Eric Winterhalder, primul director al Casei de Economii și Consemnațiuni (CEC) descria în 1866 pasajul ca fiind "“un edificiu construit cu cea mai mare eleganță arhitectonică, acoperit peste tot cu sticlă, pardosit cu asfalt, rivalizând cu cele mai renumite și mai frumoase pasaje din Paris”". Micile prăvălii inițiale au fost
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
spiritul eclectismului au realizat în România un număr mare de construcții în acest stil. Exemple de arhitectură eclectica pot fi: Palatul Băncii Naționale (1885) de Cassien Bernard și Albert Galleron, Atheneul Român (1888) de Albert Galleron, Casa de Economii și Consemnațiuni (1900) de Paul Gottereau. În științele umaniste, termenul caracterizează metodă de a forma, din diferite sisteme, teorii sau ideologii, o unitate nouă. Și în acest caz, termenul este folosit preponderent în sens peiorativ. În cazul religiilor nu se vorbește despre
Eclectism () [Corola-website/Science/322296_a_323625]
-
și cheltuielilor bugetare, etc. Pentru contracararea efectelor crizei guvernul a apelat la un împrumut extern de 175 milioane de lei, în condiții nu foarte avantajoase. Tot la un împrumut extern a fost nevoită să apeleze și Casa de Depuneri și Consemnațiuni, pentru a evita încetarea de plăți. Cu toate acestea, politicile financiar-bugetare ale celor două guverne conservatoare care s-au aflat la conducerea țării în această perioadă, conduse de Gheorghe Grigore Cantacuzino și Petre Carp, nu au reușit să redreseze situația
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
a avut ca principale cauze structurale: Criza financiară, a fost determinată astfel, nu atât de lipsa de lichidități, cât de lipsa unor reglementări specifice ale fragilului sistem financiar bancar românesc. De exemplu, în legea de înființare a Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie, din 1876 a fost omisă reglementarea împrumuturilor făcute statului. Acestea nu erau limitate și nu erau garantate material, ci doar prin solvabilitatea morală a statului. Se presupunea că statul, în calitate de garant a tuturor operațiunile casei, era cel mai
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
desfășurarea normală a activității și, implicit, a ajuta la redresarea situației economice a țării. Au fost modificate de asemenea legile de organizare și funcționare ale celor două instituții financiare și de credit, respectiv Banca Națională și Casa de Depuneri și Consemnațiuni. Pe fondul crizei economice din 1899-1901, a început și un proces semnificativ de emigrare a populației evreiești, în special a micilor comercianți și liber profesioniști, ale căror afaceri au fost serios lovite de criza din România. Conform datelor Alianței Israelite
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
înălțime). O altă clădire emblematică a Bucureștiului este Palatul Poștelor. Situat în Centrul istoric și construit în perioada 1894 - 1900, în prezent găzduiește Muzeul Național de Istorie a României. Tot în 1900 a fost finalizat și Palatul Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie. Îmbinând în arhitectura sa barocul francez și stilul Renașterii, astăzi edificiul adăpostește sediul CEC Bank. Arhitecții austrieci Fellner & Helmer au construit în țară o mulțime de edificii culturale ca: Opera Națională Română Timișoara (finalizat în 1875), Teatrul Național
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]