7,252 matches
-
puțin legătura dintre un partid unic și un cronicar unic și mai mult o greșită idee de democrație ca libertate negrevată de responsabilitate și care a dus la fărâmarea vieții literare în bisericuțe ostile una alteia, fiecare pretinzând a avea cronicarul ei. Mai în glumă, mai în serios, aș spune că astăzi cronicarii literari au urmat exemplul cronicarilor (primii noștri istorici) munteni din secolele XVIIXVIII, fiecare cu domnitorul lui și combătându-l pe al celuilalt, și nu exemplul cronicarilor moldoveni care
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
mult o greșită idee de democrație ca libertate negrevată de responsabilitate și care a dus la fărâmarea vieții literare în bisericuțe ostile una alteia, fiecare pretinzând a avea cronicarul ei. Mai în glumă, mai în serios, aș spune că astăzi cronicarii literari au urmat exemplul cronicarilor (primii noștri istorici) munteni din secolele XVIIXVIII, fiecare cu domnitorul lui și combătându-l pe al celuilalt, și nu exemplul cronicarilor moldoveni care s-au completat unul pe altul într-o ștafetă istorică. Ar mai
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
democrație ca libertate negrevată de responsabilitate și care a dus la fărâmarea vieții literare în bisericuțe ostile una alteia, fiecare pretinzând a avea cronicarul ei. Mai în glumă, mai în serios, aș spune că astăzi cronicarii literari au urmat exemplul cronicarilor (primii noștri istorici) munteni din secolele XVIIXVIII, fiecare cu domnitorul lui și combătându-l pe al celuilalt, și nu exemplul cronicarilor moldoveni care s-au completat unul pe altul într-o ștafetă istorică. Ar mai fi multe de spus, dar
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
a avea cronicarul ei. Mai în glumă, mai în serios, aș spune că astăzi cronicarii literari au urmat exemplul cronicarilor (primii noștri istorici) munteni din secolele XVIIXVIII, fiecare cu domnitorul lui și combătându-l pe al celuilalt, și nu exemplul cronicarilor moldoveni care s-au completat unul pe altul într-o ștafetă istorică. Ar mai fi multe de spus, dar spațiul nu mă lasă. Referință Bibliografică: DEMN DE CONSEMNAT / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 649, Anul II
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 649 din 10 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică Literară: Probleme personale de Cosmin Ciotloș Cu câțiva ani în urmă, revista „Dilemateca” lansa o anchetă pe tema autorilor contemporani nedreptățiți de critica literară. Cronicarii activi de la acea dată erau invitați să nominalizeze, fiecare, câte un asemenea caz. Nu mai știu la cine m-am referit, nici la cine s-au referit ceilalți respondenți. Sigur e că nimeni nu se gândise s-o pomenească pe
DEMN DE CONSEMNAT II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343587_a_344916]
-
latura) nordică a bisericii. Să se rețină faptul ea are două fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori, cronicari, boieri de sfat, scriitori, credincioși de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și plece frunțile înaintea icoanei Maicii Domnului de la Neamț și fiecare primește ajutor după credința lui
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/377270_a_378599]
-
paradisuri, dar și abisuri fără Dumnezeu. Eu nu-s poet, ci cioplitor de stele pe care le arunc când nu îmi plac, căci doar luceferi caut printre ele ca să îmi poarte chipul veac de veac. Eu nu-s poet, ci cronicarul erei în care am trăit urât și prost și-ai cărei ani pierduți, plini de mizerii, i-am zugrăvit așa precum au fost. Eu nu-s poet, ci sclav al poeziei a cărei grea galeră-ncerc s-o duc în
EU NU-S POET de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377501_a_378830]
-
frumusețea cuvântului, cu adâncimi de gânduri luminând frânturi de viață. Pe un asemenea tărâm al rostirii s-au întâlnit doi profesori de limba și literatura română, scriitorul consacrat Constantin T Ciubotaru, semnând pe scurt CTC și scriitorul Nicolae Dina, recunoscutul cronicar al vieții literare din orașul Roșiorii de Vede din județul Teleorman, care și-au dat mâna pentru a da viață acestui volum „Convorbiri (in)discrete". M-am așezat să aștern aceste însemnări din mai multe motive. Întâiul îndemn a fost
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
personalități din domeniu. Dacă mă limitez numai la Istoria Artelor din țara noastră, pot spune că fiecare etapă istorică a avut mecena ei, în jurul căreia se polarizau artiștii, scriitori, pictorii etc. În secolurile XVI-XVII și XVIII, fenomenul era polarizat în jurul cronicarilor, Grigore Ureche, Ion Neculce, Antim Ivireanu etc, dar și în jurul unor domnitori, cum a fost Brâncoveanu, Ieremia Movilă care a încurajat, în special, arhitectura, pictura votivă, apoi Școala Ardeleană și corifeii ei au polarizat în jurul lor cărturari ce au promovat
ARTA-OGLINDĂ CONVEXĂ A REALITĂȚII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380046_a_381375]
-
un talent viguros, de o vocație certă. Gabriela Mimi Boroianu scrie o poezie de succes și am convingerea că ieșirea ei spațiul larg și generos al poeziei dincolo de ingratele limite ale „provincialismului” îi va aduce și recunoașterea cuvenită, și notorietatea. Cronicarul s-a mărginit aici la o simplă notație „impresionistă”, la considerații generale, fără să intre în „ambulatoriul” criticii estetice propriu-zise, din dorința modestă de a lansa câteva impresii de lectură pe care el însuși și le-a însușit, de a
CONSTANTIN STANA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379575_a_380904]
-
ura-i te apasă, De ce o lași, când tu, cel drept, Te știi la tine-acasă? Esti primul neam în veci înscris În piatră și în glia Înțelepciunii:primul scris Pe plăci de Tărtăria. Nu eu o spun, ci exegeți, Istorici, cronicari, Cu din vechimi de daci și geți Ce nu au fost barbari, Cu șapte mii de ani-napoi, Când nu erau popoare, Strămoșii noștri pentru noi Semnau prima scrisoare... Ci, de acum e dovedit Că suntem neam de geniu; Sumerienii
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]
-
spune că răbdarea este una dintre trăsăturile cele mai caracteristice ale spiritului românesc. Dacă nu cumva cea mai caracteristică și mai longevivă... Atâta de specifică, încât din ea își trage seva formidabila statornicie a înaintașilor noștri, care - așa cum bine spune cronicarul - „au stat în calea tuturor răutăților”, din ea s-a plămădit în zicale molcoma filosofie româneasca a fatalității și resemnării („Ce ți-e scris în frunte ți-e pus”, „Capul plecat nu-l taie sabia” etc.), cu ajutorul ei, în perioada
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381050_a_382379]
-
teologic. Convertirea Marelui Constantin a fost o continuă sete și foame de Cina Hristic-teologică, insuflată de Mama sa smerita Împărăteasă Elena și de tatăl său, blândul și dreptul Constanțiu înainte și după Sinodul I Ecumenic din anul 325 d. Hr. Cronicarul Kedrenos relatează despre profunda evlavie a Augustei Elena transmisă fiului Constantin: „acest lucru l-a învățat și pe fiul ei și anume să aibă înțelepciune smerită, să fie atent la virtute și la purtare, slujind Domnului cu frică și cutremur
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
fie atent la virtute și la purtare, slujind Domnului cu frică și cutremur; păzind întocmai poruncile acesteia, acesta avea să dobândească rod însutit.” (Kedrenos Georgios, Adunare de istorii 1,498,Index of/ PG m/ PG Migne/ Georgius Cedrenus PG, col. 121-122) Același cronicar îl punea într-o lumină la fel de strălucitoare și pe tatăl viitorului mare împărat: „Constanțiu era foarte bun și evlavios și tot așa l-a educat și pe fiul său, pe Constantin, și nu-i interzicea să ia parte la cele
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
atunci nu ai avut curajul să te duci după el. Acum știu de ce sunt cum sunt... Pentru că am iubit cândva un luceafăr. Și în fiecare zi mi-e dor de el.” (Românca Alexandra Svet) „Eminescu e alfabetul literaturii române căreia cronicarii îi sunt ideogramele” (Mircea Platon) Pe măsură ce caleașca anilor mei zboară tot mai departe, spre azurul serafic al Nației, devin tot mai recunoscător marilor noștri Înaintași, pe umerii cărora s-a așezat destinul ortodox al Neamului nostru creștin, în inimile cărora
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
de Dumnezeu, Dumnezeu rămâne aproape de noi”~Sfanțul Ioan Gură de Aur În năvalnica curgere a timpului, viața noastră se rostogolește, purtată de evenimente diferite, către un „mâine” niciodată știut. Nu omul este peste vremi, ci vremurile sunt peste om”, spune cronicarul vremurilor de mult apuse. În vâltoarea vieții, nu de puține ori căutăm un sprijin, o alinare și un răspuns la întrebările și temerile noastre. De cele mai multe ori, pașii ni se îndreaptă spre lăcașul sfânt, spre biserică, și acolo, în genunchi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
depărtam de Dumnezeu, Dumnezeu rămâne aproape de noi”~Sfanțul Ioan Gură de Aurîn năvalnica curgere a timpului, viața noastră se rostogolește, purtată de evenimente diferite, către un „mâine” niciodată știut. Nu omul este peste vremi, ci vremurile sunt peste om”, spune cronicarul vremurilor de mult apuse. În vâltoarea vieții, nu de puține ori căutăm un sprijin, o alinare și un răspuns la întrebările și temerile noastre. De cele mai multe ori, pașii ni se îndreaptă spre lăcașul sfânt, spre biserică, și acolo, în genunchi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
poetă romantic deosebită”; Elena Matasă “Scriitoarea căreia doream să-I iau un interviu”; Petru Marinescu “Poetul împlinirii visului meu”; Florin Mugur “Rezervat în opiniile sale critice”; Dragomir Magdin “Gazetarul tobă de carte”; Mihai Nicolae “Poet de stripe bacoviană”; Viorica Nania “Cronicarul de la revista Săptămâna condusă de Eugen Barbu”; George Pituț “ Poetul care-I iubea pe poeți”; Sorin Preda “Scriitor cu obârșii în Moromeții”; Ion Predoșanu “Ziaristul de la Comerțul Socialist”; Ion Văduva Poenaru “Scriitorul care m-a prețuit fără să-mi fi
65 DE ANI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380889_a_382218]
-
Băneasa-Giurgiu”; Gabriela Dancu “Directoare de centru cultural”; Liliana Grigorescu “Bibliotecarul potrivit la locul potrivit”; Ecaterina Mihai “Pictorița naturii în continuă mișcare”; Ion Viorel Rotaru “Un primar care a învins întunericul”. Cartea se încheie cu date biografice ale poetului, prozatorului, dramaturgului, cronicarului literar, publicistului și editorului Ion Machidon. După întreaga recenzie, o ploaie de bucurii mi-au șoptit: Oooo ...Doamne, ce bucurii ne aduci ce bucurii ne dai în lumea noastră nu prea roz. O...Doamne, ne arăți de fiecare dată că
65 DE ANI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380889_a_382218]
-
frumusețea cuvântului, cu adâncimi de gânduri luminând frânturi de viață. Pe un asemenea tărâm al rostirii s-au întâlnit doi profesori de limba și literatura română, scriitorul consacrat Constantin T Ciubotaru, semnând pe scurt CTC și scriitorul Nicolae Dina, recunoscutul cronicar al vieții literare din orașul Roșiorii de Vede din județul Teleorman, care și-au dat mâna pentru a da viață acestui volum „Convorbiri (in)discrete". M-am așezat să aștern aceste însemnări din mai multe motive. Întâiul îndemn a fost
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
frumusețea cuvântului, cu adâncimi de gânduri luminând frânturi de viață. Pe un asemenea tărâm al rostirii s-au întâlnit doi profesori de limba și literatura română, scriitorul consacrat Constantin T Ciubotaru, semnând pe scurt CTC și scriitorul Nicolae Dina, recunoscutul cronicar al vieții literare din orașul Roșiorii de Vede din județul Teleorman, care și-au dat mâna pentru a da viață acestui volum „Convorbiri (in)discrete".M-am așezat să aștern aceste însemnări din mai multe motive. Întâiul îndemn a fost
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
Prahova cu Domnul Nicolae Manolescu: profesor universitar, critic și istoric literar, membru titular al Academiei Române, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Printre invitați s-au aflat și Călin Vlasie, poet, directorul Editurii Paralela 45 și Daniel Cristea Enache, critic literar și cronicar. Moderatorul activității a fost Dan Gulea. Activitatea a constat din lansarea celor trei cărți ale criticului literar Nicolae Manolescu: „Istoria critică a literaturii române”, „Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc” și „Viață și cărți. Amintirile unui cititor de
NICOLAE MANOLESCU, TRIPLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380981_a_382310]
-
se recunoaște. Tainele simțirii noastre, Nu pătrunde -n adânc, Printre stelele albastre, Oare cum e să fii prunc?. Din prezentul nostru șters, Noi suntem o mică parte, Care-l- ntrupăm- din vers, Dorim să scape de moarte. Suntem lumânări topite; Niște cronicari de neamuri, Ce-nșirăm pe foi dorite, Viețile noastre-n hamuri! Și atinși de lira verii, Ce ne-ncântă-n grai idilic, Geniul petrecut al serii, Dulce ne frământă liric. Cine-i suflă marea vieții? Intre arcadele de timp, Și
GENIUL VEȘNICIEI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374318_a_375647]
-
de doctorat, făcând parte: Alexandru Boboc, profesor la Universitatea din București, Ion Mesaroșiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Petre Botezatu, profesor la Universitatea din Iași. Teza de doctorat trata o temă din câmpul istoriei filozofie românești: Umanismul românesc de la cronicari la Bălcescu. Bolnav de ciroză umedă, foarte tânăr, N.V. Turcu ne-a părăsit în 1987, anul în care au plecat și marii gânditori ai secolului trecut: Martin Heidegger și Constantin Noica. E.Ț.: V-aș ruga să ne vorbiți despre
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
filele îngălbenite de vreme ale cărții. O carte bună este un factor principal în evoluția unei limbi. Slovele adunate din eul artiștilor, înșirate pe hârtie, devin comori neprețuite. Cea mai mare contribuție în evoluția unei limbi a avut-o cartea. Cronicarii au fost primii care au elogiat-o și prin ea au ajutat la dezvoltarea limbii noastre. Marii scriitori, fie măcar o singură dată în viață, nu s-au dat înapoi când eul lor creator i-a îndemnat să elogieze cartea
REVISTA SLOVA CREŞTINĂ, O BINECUVÂNTARE CULTURALĂ ŞI SPIRITUALĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371535_a_372864]