3,596 matches
-
bodegi dar niciodată pe stradă sau în casă -, Caruso menționa în contractele sale "dreptul de a fuma în orice parte a scenei până la ridicarea cortinei", iar des-pre Albert Einstein, soția sa afirma că "sco-tea fum ca un horn când se cufunda în gândurile lui"! Celor menționați se cuvine a le adăuga o pleiadă de celebrități din rândul scriitorilor și artiștilor plastici, nu numai fumători împătimiți, ci și autori ai unor lucrări dedicate tutunului. Dramaturgul englez Ben Johnson preciza, la 1598, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
suflete, gânduri și frumusețe.” Ț. Arghezi „Cartea nu aduce numai leac la suflet, dar și vindecare de lene.” Ț. Arghezi „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris.... laudă cui te citește!” T.Arghezi „Să deschizi o carte frumoasă, să te cufunzi în ea , să crezi în ea. Ce sărbătoare!” V. Hugo „Să nu lași să treacă o zi fără să citești sau să auzi ceva frumos!” Gothe „Citește! Numai citind mereu creierul tău va deveni un laborator nesfârșit de idei și
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
efectivă de orizont cultural. Nimic limpede nu se profila înainte, nimic ademenitor, totul era cețos, incert și astfel privirile noastre, ale tinerilor studioși de atunci, literați în formare, se întorceau iscoditoare spre trecut, nu spre trecutul imediat, de bună seamă, cufundat în noaptea proletcultismului, ci spre trecutul cultural antebelic, care ne apărea scăldat în îmbietoare lumini. De fapt, nici nu eram prea depărtați în timp, atunci, de acel trecut antebelic, prelungit, de altfel, ca spirit, și în anii războiului, și chiar
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
tânărului Medici o pereche de câine de vânătoare. Încântat de câini, Lorenzo l-ar fi ignorat complet pe Machiavelli. Viața cu Principele Eșecul în a obține un post trebuie să fi fost devastator pentru Machiavelli. În 1515, Machiavelli era deja cufundat în scrierea noii sale lucrări Discursuri despre Titus Livius, care era despre guvernarea republicana mai curând decât despre guvernările princiare. În pofida diferenței dintre subiecte, se poate remarcă o consecventă fundamentală în cele două cărți. Ambele oferă recomandări dure, uneori șocante
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
astfel încât acesta împreună cu Discursurile să ofere o tratare unitară a politicii atât în principate, cât și în republici, dat fiind că Discursurile au rămas nepublicate și în anumite privințe neterminate când a murit Machiavelli 33. Totuși, chiar în timp ce Machiavelli era cufundat în istoria Republicii române, Principele proiectul său pentru obținerea postului rămas nepublicat a început să prindă viață independent de viață autorului. Deși cartea a rămas nepublicata, copiile manuscris au început să circule în Florența între 1516 și 1517. Machiavelli însuși
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
să smintească definitiv lucrurile, să răstoarne relațiile erotice sau politice. Nu se revelează cine știe ce secrete arzătoare, vreo Veronică lesbiană, vreun Mihai impotent, vreun avort, vreun Eminescu agent secret al Vienei ș.a.m.d. Atunci, de unde totuși beatitudinea cu care te cufunzi în bulboanele ei și febrilitatea cu care-i răsfoiești stufărișul?" Întrebarea nu este câtuși de puțin retorică, iar eseistul, prin toată desfășurarea discursului său, captivant ca putere de corelaționare între date și stări, între stiluri de adresare și atitudini morale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Maiorescu și Iacob Negruzzi. Fără cel întăi nu cred că s-ar fi putut înființa, fără cel al doilea nu cred că s-ar fi putut susține această grupare. Dar acum că toată viața trăită de junimea literară s-a cufundat și e în noaptea timpurilor, naște întrebarea dacă munca ei, considerată în totalitate, a avut sau nu vreo înrâurire asupra mișcării noastre literare din ultimii 36 de ani. La aceasta răspund fără sfială, da... și dacă n-am aprobat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mai dezlipi ochii de pe el. E mai ales așa de limpede, că am văzut mulți străini aruncând într-însul monede de argint la adâncimi de 4-5 metri lângă mal, iar băieții din localitate, deprinși cu apa ca niște rățe, se cufundau și aduceau numaidecât moneda îndărăpt. În acest lac nu-ți vine să te scalzi, așa de bine te prevezi în el din cap pănă-n picioare. Într-un rând, făcând încunjurul lacului într-un vapor de plăcere, ne-am oprit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
doză de curaj și mai bună. Prin urmare, nu toată lumea își putea da luxul de a se sui pe vârfuri de munți, de a trece pe margini de prăpăstii, de a calca pe zăpezi unde la fiecare pas te puteai cufunda, lucru ce multora s-a întâmplat. Astăzi Șvițera și-a pierdut farmecul ei; a ajuns, pot zice, banală sau, după vorba românului, de râs, așa că toți schilozii se pot sui dormind pe Rigi, pe Pilat și chiar pănă la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de la Iași la București; poate pe aceeași cale ferată. Ceea ce va fi văzut Eminescu, poate mai puțin din ceea ce se vede astăzi, m’a Întâmpinat brutal În Gara de Nord: colcăiala sordidă a celor care, Împinși de viață la periferia societății se cufundă Încet și din ce În ce mai mulți, Într’o mlaștină care, departe de a Îndeplini un rol ecologic precum cea adevărată, poluează. Poluează vizual, social, moral. Vă rog să mă iertați: poate sunt cinic discutând aspecte de care, de altminteri v’ați ciocnit
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stabilește un punct de reper pentru a-și asigura echilibrul. La fel și nevăzătorii care testează mereu drumul cu bastonul lor alb, o fac pentru a-și păstra echilibrul prin stabilirea unor puncte fixe de reper, de legătură, în mediul cufundat în noaptea prin care se deplasează ei. Încercați să vă păstrați echilibrul stând într-un picior și ținând ochii închiși. Veți constata că e foarte greu, poate adesea chiar imposibil. Deasemeni, balerinele care ne uimesc cu numeroasele lor piruete executate
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
granițe certe între toate aceste categorii). În aceste condiții deja clar explicate, ne sculăm zilnic la aceeași oră, ne ducem zilnic la același tramvai sau autobuz, ne întâlnim cu aceiași oameni, semnăm la aceeași oră o condică de prezență, ne cufundăm în aceeași muncă stupidă, și seara, la aceeași oră venim acasă, pe același drum.... Aici am remarcat însă un lucru nostim și interesant. La fiecare oră, strada arată altfel, apar și circulă mereu alți oameni, dar mereu aceiași oameni la
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Alexandru Ipsilanti și-a petrecut restul vieții în închisoare. Dimitrios, fratele lui, a încercat să-i ia locul, dar acesta nu era un conducător capabil și nu a jucat un rol important în evenimentele ulterioare. Ca organizație, Eteria s-a cufundat în nimicnicie; alte grupuri urmau să preia orientarea revoluției. Dintre grecii de la Constantinopol ce au alcătuit o parte a acestei noi conduceri, poate că cel mai important a fost Alexandru Mavrocordat, care avea să joace în continuare un rol major
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în tren o femeie care citea chiar revistuța unde lucra fosta mea colegă. Că o citea nu era nimic periculos, scandalos, dar o citea cu carioca în mână, ca să facă conspecte. Și m-am cutremurat. Parcă imbecila stătea cu nasul cufundat în Biblie. Să înveți cum să, să luăm aminte... Presa asta plină de fufe care se plictisesc și, ca remediu, încearcă să ofere o dimensiune culturală și snoabă vieții lor. Și mă apucase atunci, în ziua aceea, o poftă cumplită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
spital, singura ureche pe care o mai aveam în stare de funcționare îmi era arsă, pentru a dispărea infecția aceea împuțită, apoi, așa, cu o meșă în ureche, veneam spre casă. Toți oamenii de pe stradă mi se păreau niște scafandri cufundați în ale lor, în dimensiuni separate. Nu-i auzeam ce spun. În general, când e frig, nu doar când revin problemele de auz, am senzația că nu aud ce tot îndrugă cel de lângă mine, parcă sunetele se pierd în aer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nu putem nimic și să ne încredem în puterea tatălui nostru. Sfinții toți prin pilda și învățătura lor au arătat acest mare adevăr. În timpurile noastre, Dumnezeu a trimis-o pe Sfânta Tereza a Pruncului Isus să spună întregului pământ cufundat în îngâmfare și ajuns până pe marginile descurajării: Dumnezeu e Tată și nu vrea de la noi decât iubire de fii; o iubire încrezătoare și neprecupețită. El cunoaște lipsurile și nevoile noastre, dar lipsa de încredere îl supără nespus de mult. „Simt
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
alcătuite din fir prețios, săltând de bucurie, intrând «în rezonanță». și s-a ivit această carte. «Cinste cui te-a scris», cum glăsuiește poetul. Iar tu, cititorule, fie să nu cunoști nici o altă «iscusită zăbavă» decât aceea de a te cufunda în ea cu suflet cu tot, cu ce ai mai bun în tine. Căci e vorba de opera unui om mare, judecată de către o sensibilitate pe potriva lui. L-am cunoscut pe Mihai și pot s-o strig oricât de tare
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
apă - cel acoperit de viță sălbatică de la marginea satului. Pe-atunci încă nu cunoșteam frumoasa poezie a Helgăi M. Novak: „Vița sălbatică încolăcită în jurul castelului de apă a pălit de tot, ofilită precum buzele soldaților“. Rugăciunea liniștitoare menită să mă cufunde de îndată în somn avea efectul contrar, îmi răscolea mintea. Așa se face că nici mai târziu, și nici până azi n-am înțeles cum poate domoli credința frica omului, cum poate reda altora echilibrul și astâmpăra gândurile din creier
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
golașe. Sentimentul că te afli la tine acasă îl descrie astfel: „Când intru seara pe întuneric în odaie și recunosc scaunul deoarece știu că acolo trebuie să fie la ora aceea, dar nu l-aș recunoaște într-o odaie străină cufundată deopotrivă în obscuritate, fiindcă de fapt nu văd nimic“1. Sau: „Tot orașul era ca silueta imobilă a unui vecin dintr-o sală de concert“2. Sau: „Sunt întotdeauna mai preocupat de expresia mea decât de aceea a interlocutorului și
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mă oprească să plec. Cât au durat aceste îmbrânceli, nimeni n-a scos o vorbă, ca și cum între ei și mine nu mai exista nici o limbă. Pe jos se așternuse un strat subțire de zăpadă sfărâmicioasă, nu ardea nici un bec, peronul, cufundat într-un întuneric de nepătruns, era tăcut și pustiu. Toată lumea urcase în vagoane. Mă auzeam împiedicându-mă și căzând de parcă aș fi fost nu eu, ci o altă persoană. și mă ridicam iarăși, continuând să merg împleticit între cei doi
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
obosiți, încât nu ne mai ardea de nici un fel de mâncare și doar de dragul mamei luam în gură câteva boabe de porumb. Apoi adormeam buștean și nu mai auzeam absolut nimic. Nici o mișcare. Materia vie și materia moartă dormeau laolaltă cufundate într-un somn adânc, recuperator și binefăcător. Silentium tutti. "Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud Cum se izbesc de geamuri razele de lună." (Lucian Blaga) "Noapte. Sub sferele, sub mările, monadele dorm. Lumi comprimate, lacrimi fără de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
riguroase de sădire, inclusiv măsurarea temperaturii solului. Proprietara mini-grădinii îmi arată și explică totul, în cele mai mici detalii, eu tac și surâd în inima mea, fără răutate, și spun convins și semi-militărește Oui, Madame, compris! În timp ce eram cu mâinile cufundate în pământ, sădeam, am brusca revelație a îndepărtării noastre fatale de ciclul firesc al vieții. Ieșirea din ciclul naturii și intrarea în istorie, în cel mai pur sens dat de Mircea Eliade. Cum poți respecta tu, ca om modern, sărbătoarea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
care le va transmite prin radio în Anglia, ca și în notele lui din jurnalul de bord, va susține că a făcut ocolul Pământului. Toată lumea va crede că el, Crowhurst, a străbătut Pământul de la răsărit la apus, urmând drumul vânturilor. Cufundat în planul său, începe un al doilea jurnal de bord: cel adevărat, în care va nota ceea ce i se întâmplă într-adevăr și locurile pe care le întâlnește. Totuși, lasă albe ultimele pagini din primul jurnal, pentru că acolo intenționează să
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mor pe altarul științei țapii-cobai din experiența Boucabloc, unică în lume, efectuată de comandantul Cousteau, celebrul căutător de adevăruri strigătoare la cer în tăcerea grozavă a vieții submarine. Comandantul a luat trei exemplare bărboase cu patru picioare și le-a cufundat, în baloane speciale, la adâncimi acvatice tot mai mari, punându-le să respire un amestec de oxigen și heliu, pentru a vedea limitele biologice ale acestui cocteil (care urmează a fi inhalat și de scafandrii bipezi). Cercetătorii erau tare curioși
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
din vinilin ordinar, în care se lăfăie o jumătate de porc. În stânga țin strâns plasa cu borcanul și cadourile de la Fodori. Așa cobor de la etaj, șontâc-șontâc, împreună cu Vulturaș. Fără să scoatem vreun cuvânt, străbatem ca două fantome cocârjate Parcul Crucii cufundat în beznă, apoi strada Triumfului, un pic din Bulevardul Eroilor, până ieșim pe Podul Michelangelo, slab luminat de câte-un far de mașină. În tăcerea ca de sfârșit de lume se aude în spatele nostru, la început slab, apoi tot mai
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]