10,969 matches
-
cel Mare funcționau chiar și școli cu internat, unde se primeau nu doar copii orfani, ci și ai unor părinți care îi încredințau monahilor spre educare. În acest fel, el a făcut din monahism un important factor social, deoarece, dincolo de cultivarea spirituală, l-a fundamentat și în scop filantropic, de educare a tinerilor, de formare moral a acestora. Pentru Sfântul Vasile cel Mare calea spre idealul educației creștine este luminoasă și lipsită de unilateralitatea pe care o va cunoaște Occidentul creștin
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pentru că în lipsa ei apar toate relele posibile. Un copil lipsit de educație poate ajunge chiar un vrăjmaș a lui Dumnezeu, al naturii și al omului. Idealul educațional al Sfântului Ioan Hrisostomul este unul de factură pur religioasă: desăvârșirea sufletului prin cultivarea credinței. Așadar, nu un om priceput în artă, știință și vorbire frumoasă trebuie să tindem a face din copil, scrie el în Despre trufie și educația copiilor, ci un credincios devotat. Sfântul Ioan nu condamnă învățătura laică, ce poate fi
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
se dezvoltă ca urmare a unui proces complex care se desfășoara în timp, începând cu perioada copilăriei, sub influența unor factori diferiți, precum: familia, școala, exemplele morale, anturajul, sistemul de valori al societății etc. Părinții au un mare rol în cultivarea însușirilor morale ale copiilor; ei le imprimă prin modelul oferit, fie înalte idealuri umane, fie abisul viciilor. Înainte de 6-7 ani, copilul este sub directa ascultare a lor, în căminul părintesc. Pentru el binele și răul reprezintă ceea ce spun părinții săi
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
se impune a fi perceput, selectat, prelucrat și apoi valorificat; • interdisciplinaritatea permite valorificarea largă a informațiilor dobândite de elevi și pe alte filiere decât cele școlare și transformarea lor în structuri cognitive; • tratarea interdisciplinară a problemelor favorizează identificarea „unicității” copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative, flexibilitate și originalitate; • corelarea dintre discipline stimulează interesul copiilor pentru cunoaștere. Conexiunile stabilite între Religie și alte discipline în procesul de învățământ prezintă următoarele modalități de acțiune didactică: 1. transferul de informație de la un obiect de studiu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
să indice ce ar trebui să facă.) Exercițiul constă în executarea conștientă și repetată a unor acțiuni și fapte cu scopul formării unor priceperi și deprinderi: dezvoltarea unor capacități și aptitudini intelectuale sau fizice, consolidarea cunoștințelor însușite, stimularea capacităților creative, cultivarea unor calități morale sau a unor trăsături de caracter. În funcție de demersul didactic și de obiectivele instructiv-educative proiectate, exercițiile pot fi de mai multe tipuri: 1. exerciții de inițiere (introductive), care se folosesc la începutul activităților de învățare; 2. exerciții curente
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
3 Rolul școlii în dezvoltarea creativității elevilor Câtă vreme creația era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate, școala nu s a ocupat în mod special de acest aspect, creându-și doar clase speciale pentru copii supradotați. În prezent, cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă și pe lângă efortul tradițional de educare a gândirii, stimularea creativității apare și ea ca un obiectiv major, implicând schimbări în ceea ce privește metodele de educare, dar și în mentalitatea profesorilor. Analiza creativității a cunoscut numeroase
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
cunoscut numeroase abordări sub aspectul său conceptual, de conținut, al factorilor, etapelor procesului creativ, metodelor de stimulare a sa. Inclusiv problema posibilității educării creativității nu este definitiv rezolvată, ea fiind de unii acceptată, de alții restrânsă la sfera stimulării, dezvoltării, cultivării (ceea ce, în ultimă instanță, pentru noi înseamnă tot educare), iar de alții ocolită cu reticență. Ceea ce este îmbucurător este deplasarea accentului eforturilor cercetărilor fenomenului de la planul teoretic la cel experimental. În prezent, se concep și se derulează în practică tot
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
didactice la toate disciplinele de învățământ (M. Gârboveanu); prin realizarea în școală a unui program de sine stătător în acest scop (A. Stoica, A. Munteanu, M. Caluschi). Stimularea creativității devine demers socio educațional complex ce cuprinde fenomene de activizare, antrenare, cultivare și dezvoltare a potențialului creator. Climatul educațional al colectivului din care fac parte, contextul social, cultural în care elevii se dezvoltă, influențează potențialul creativ al acestora. Prin problematizare, cercetare și descoperire, prin metode activ-participative de antrenare, evaluare și stimulare al
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
promovarea și aprecierea responsabilă a eforturilor și realizărilor originale ale elevilor; folosirea unei învățări cognitive și creative; conștientizarea și eliminarea blocajelor creativității (culturale - conformismul, metodologice - rigiditatea algoritmilor); utilizarea unor metode și procedee specifice de dezvoltare a creativității. Primul pas în cultivarea creativității îl reprezintă formularea obiectivelor instructiv - educative. Educarea, cultivarea creativității trebuie să figureze alături de educarea gândirii printre scopurile principale. Conformismul cultural poate fi combătut prin cultivarea, utilizarea exercițiilor de fantezie nu doar ca simple jocuri, ci ca metode serioase de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
ale elevilor; folosirea unei învățări cognitive și creative; conștientizarea și eliminarea blocajelor creativității (culturale - conformismul, metodologice - rigiditatea algoritmilor); utilizarea unor metode și procedee specifice de dezvoltare a creativității. Primul pas în cultivarea creativității îl reprezintă formularea obiectivelor instructiv - educative. Educarea, cultivarea creativității trebuie să figureze alături de educarea gândirii printre scopurile principale. Conformismul cultural poate fi combătut prin cultivarea, utilizarea exercițiilor de fantezie nu doar ca simple jocuri, ci ca metode serioase de cultivare a creativității, a gândirii. Procesele de gândire în
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
algoritmilor); utilizarea unor metode și procedee specifice de dezvoltare a creativității. Primul pas în cultivarea creativității îl reprezintă formularea obiectivelor instructiv - educative. Educarea, cultivarea creativității trebuie să figureze alături de educarea gândirii printre scopurile principale. Conformismul cultural poate fi combătut prin cultivarea, utilizarea exercițiilor de fantezie nu doar ca simple jocuri, ci ca metode serioase de cultivare a creativității, a gândirii. Procesele de gândire în soluționarea de probleme depind în mare măsură de introducerea unor modificări, construcții presupunând un minimum de inovații
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
creativității îl reprezintă formularea obiectivelor instructiv - educative. Educarea, cultivarea creativității trebuie să figureze alături de educarea gândirii printre scopurile principale. Conformismul cultural poate fi combătut prin cultivarea, utilizarea exercițiilor de fantezie nu doar ca simple jocuri, ci ca metode serioase de cultivare a creativității, a gândirii. Procesele de gândire în soluționarea de probleme depind în mare măsură de introducerea unor modificări, construcții presupunând un minimum de inovații. Programele școlare, conținutul învățământului trebuie să prevadă, pe lângă formarea culturii generale și lecții speciale pentru
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
a creativității, a gândirii. Procesele de gândire în soluționarea de probleme depind în mare măsură de introducerea unor modificări, construcții presupunând un minimum de inovații. Programele școlare, conținutul învățământului trebuie să prevadă, pe lângă formarea culturii generale și lecții speciale pentru cultivarea ingeniozității. În unele lecții, copiii trebuie să-și însușească raționamentele logicii, iar în altele să-i stimulăm pentru conceperea celor mai variate și surprinzătoare combinații. Dezvoltarea creativității se poate realiza cu ajutorul unor mijloace nespecifice, fără o relație anume cu un
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
toate deprinderile, capacitățile de care are nevoie pentru a progresa, dar este necesar ca educația școlară să conțină puternice elemente de pregătire privind practicarea unor largi varietăți de roluri sociale (Coles, 1972). Activitatea în afara clasei, extrașcolară, oferă numeroase prilejuri pentru cultivarea imaginației, creativității. În aceste acțiuni se pot desfășura activități libere și se pot folosi diferite metode de stimulare a imaginației. Formarea independenței în gândire și exprimare implică legătura cu familia, descoperirea factorilor de natură să împiedice dezvoltarea intelectului, a gândirii
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
creativității II.2.1 Condiții și factori structurali intrinseci ai creativității II.2.2 Condiții și factori socio - educaționali / intrinseci II.2.3 Interrelația factorilor creativității II. 3 Etapele procesului de creație II. 4 Nivelurile creativității II. 5 Modalități de cultivare a potențialului creativ al elevilor II. 6 Factori care blochează manifestările creative ale elevilor II.7 Profilul psihologic al școlarului mic II. 8 Particularități ale profilului creativ al școlarului mic II.1 Delimitări conceptuale Termenul de creativitate a fost introdus
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
două mari domenii ale creației și chiar din diferite domenii ale științei, tehnicii și artei. Din punct de vedere psihopedagogic, creativitatea reprezintă o structură psihică pe care școala este chemată să o formeze, să o dezvolte. II.5 Modalități de cultivare a potențialului creativ al elevilor Numeroși adepți ai tezei creativității aduc drept argumente rezultatele pozitive obținute prin metodele de stimulare a capacităților creatoare și studiul analitic al factorilor creativității care pun în evidență faptul că multe dintre variantele ce condiționează
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
interesului și motivației elevilor pentru diferite domenii ale cunoașterii, îi va pregăti mai bine pe aceștia în perspectiva integrării în viața socială Stimularea creativității este un demers socio- educațional complex ce cuprinde simultan fenomene de activizare (incitare și susținere), antrenare, cultivare și dezvoltare a potențialului creator. Premisele naturale oferă însă o bază mult mai largă pentru dezvoltarea creativității decât este ea realizată în activitatea instructiv - educativă. În acest sens, ca scop practic este necesar să avem în vedere sistemul factorilor favorizanți
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
manifestă anumite eforturi, disponibilizări sau realizări creative prin apreciere, recunoaștere, încurajare, promovare; - angajarea elevilor în activități curente de tip creativ analoage activităților din domeniul științei, tehnicii, producției și social - organizațional, în cadrul cercurilor științifice, lecțiilor, activităților didactice, practice. Dintre procedeele de cultivare a creativității la elevi, dar și la cadrele didactice, în consens cu Torrance, Lowenfeld, amintim: - antrenarea capacităților de elaborare verbal - expresivă, comunicațională în cadrul diverselor activități: compuneri, povestiri, descrieri, sinteze operaționale; - interpretarea independentă a unor texte și imagini prin solicitarea de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
cât mai multe căi și soluții la diferite probleme formulate de ei sau de profesor; formarea sistemului de noțiuni științifice, de concepte și operații logice adecvate conținutului informațional; dezvoltarea interesului cognitiv - epistemic și a atitudinilor creative, critice, divergente, antirutinieră; - pentru cultivarea fluidității verbale și de asociere elevii pot fi solicitați să răspundă prin cât mai multe cuvinte, plecând de la un cuvânt - inductor dat, sau să enumere cât mai multe obiecte care aparțin unor anumite clase; - probele diagnostice de creativitate pot fi
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și fanteziei); - neîncurajarea de către educator a spontaneității, sensibilității și curiozității individuale; - insuficienta stimulare și valorificare a imaginației creative; - recompensarea preponderentă a rezultatelor activității în defavoarea conținutului, calității și originalității procesului învățării; lipsa unei activări, încurajări și prețuiri corespunzătoare a motivației intrinseci; - cultivarea unui stil algoritmic de gândire și rezolvare a problemelor în detrimentul celor euristice și creative; - insuficienta dezvoltare și implicare a forței eului subiectului în procesul de automotivare și autoafirmare a personalității sale; - nerealizarea unei concordanțe operaționale între motivele de cunoaștere, simțire
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Prin urmare, educatorul trebuie să respecte câteva condiții: 1. Corelarea judicioasă între dirijare și asigurarea condițiilor de manifestare independentă și autodeterminare; 2. Cunoașterea posibilităților elevilor și antrenarea lor în activități corespunzătoare; 3. Antrenarea treptată în sarcini cu dificultăți crescânde și cultivarea încrederii în sine; 4. Întâlnirea interesului pentru activitatea de învățare, crearea condițiilor care să permită dezvoltarea potențialului creativ. În ceea ce privește atenția școlarului mic, literatura de specialitate și practica educațională pun în evidență volumul redus, dificultățile de concentrare, mobilitate și distributivitate. Astfel
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
teoriei critice în Relațiile Internaționale nu își propune cercetarea obiectivă a unor aspecte din Relațiile Internaționale, ci teoretizarea contestatară a structurilor hegemonice de cunoaștere și de putere existente, completată prin reflecția asupra surselor de transformare a sistemului prin identificarea și cultivarea forțelor sociale cu interese contrahegemonice. Feminismul teoriei critice, aidoma teoriei critice, aduce în plus reconsiderarea rolului și a valorii urmăririi evoluțiilor istorice care au modelat actualul sistem internațional, instituțiile și practicile care îl constituie, precum și conceptele care îl descriu. Problemele
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
neafectata care este supusă apoi digestiei enzimatice pentru separarea dermoepidermică. Keratinocitele separate se cultivă și, după proliferarea și dezvoltarea primoculturii la 7-10 zile, se face o nouă separare a celor multiplicate. Celulele obținute urmează aceleași etape că și la prima cultivare. La circa 2l de zile filmul de keratinocâte e detașat de pe suportul de fibroblaști, transferat pe o suprafata textilă și trimis în sala de operație. În momentul grefării epiteliul nu este diferențiat. În caz de priză, la 6 zile apar
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
aceea școala trebuie să ofere un mediu echilibrat în care tânărul să se simtă prețuit, acceptat, apărat uneori de consecințele propriilor greșeli, un mediu care săi dezvolte încrederea în sine și abilitățile de a comunica. De o deosebită importanță este cultivarea relației afective pozitive, realizarea în școală a unui climat psihopedagogic socioafectiv destresant în măsură să stimuleze dezvoltarea personalității și satisfacerea trebuințelor de autorealizare a elevilor prin dezvoltarea motivației pentru școală și pentru învățătură. Esențială rămâne implicarea responsabilă a profesorului în
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
că efectul acțiunii educative depinde de calitatea agenților, educator și educat, cât și de relația dintre ei; că sursele blocajului țin în mare parte de relația profesor-elev (control aversiv, subiectivism în apreciere, necunoașterea personalității elevului sau a mediului său social, cultivarea la elevi a unor motivații negative, autoritarism, indiferență la succes, disciplină asigurată numai prin interdicții și solicitări, tranzacții compromițătoare, reacții exclusiv punitive la eșec, încurajarea vedetismului și multe altele), atunci vom putea acționa în cunoștință de cauză în sensul prevenirii
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]