3,559 matches
-
linte. În regiunea dealurilor sunt de asemenea cultivate vii și livezi de pomi. Apele de suprafață constituie un element de relief important. Pe langă râurile Prut și Jijia, există un numar de bălti, alimentate de precipitații și de revărsarea apelor curgătoare, datorită altitudinii de aproximativ 30m. Stratul de apa freatică se află la 5-6 m adâncime. Comună este situată într-o regiune cu climă temperata, condițiile fiind favorabile dezvoltării agriculturii. Presiunea atmosferică, precipitațiile și temperaturile aerului permit cultivarea cerealelor, legumelor și
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
există în oceane și mări. Sub formă de apă dulce în stare solidă, apa se găsește în calotele polare, ghețari, aisberguri, zăpadă, dar și ca precipitații solide, sau ninsoare. Sub formă de apă dulce lichidă, apa se găsește în ape curgătoare, stătătoare, precipitații lichide, ploi, și ape freatice sau subterane. În atmosferă, apa se găsește sub formă gazoasă alcătuind norii sau fin difuzată în aer determinând umiditatea acesteia. Considerând întreaga planetă, apa se găsește continuu în mișcare și transformare, evaporarea și
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
sulfuroasa se pot evidenția acumulări de nămol negru sapropelic rezultat din descompunerea materialului organic de natură animală și vegetală. Compoziția chimică a stratului de nămol mineral cenușiu-vinețiu cu impregnații de culoare neagră care se găsește sub pătură superioară de nămol curgător, negru-cafeniu cu resturi vegetale, reflectă în mod fidel factorii care au luat parte la formarea lui: apă, substanțe volatile, substanțe minerale, celuloza, acizi. Pe baza analizei nămolul cenușiu-vinețiu de la Bala se poate defini că un nămol argilos cu conținut mare
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
formare a turbei. Nămolul negru care se recoltează și se folosește în mod empiric prezintă caracteristici diferite. Acesta se formează în contact direct cu apă sulfuroasa și are un conținut mai ridicat de hidrogen sulfurat. Volumul total de nămol negru-cafeniu curgător și de nămol cenușiu-vinețiu cu proprietăți terapeutice existent în zona investigată a fost estimat la 8520 mc. Nămolul terapeutic este utilizat în reumatism degenerativ, reumatism articular, stări alergice după reumatism sau infecții, afecțiuni ginecologice, afecțiuni ale sistemului nervos periferic, sechele
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
al comunei. Fluviul atinge pe «sforul apei», adică în mijlocul ei, adâncimea de 18-20 m și curge cu o viteză de până la 4,5 km/oră având un debit de 7.000 metri cubi pe secundă. Puține și foarte mici ape curgătoare șerpuiesc prin locurile mai joase ale câmpiei și curios, cursul lor nu se îndreaptă direct spre bătrânul Danubius și dimpotrivă spre vest. Așa se întâmplă cu pârâul Jivita din sudul satului Scăpău, așa procedează și pârâul lui Mutu ce curge
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Un al doilea drum care duce către Boldești-Scăeni a avut în trecut statut de drum județean, fiind declasat și transformat în drum comunal, și trece prin parcul Constantin Stere. Din punct de vedere hidrologic, Bucovul este străbătut de trei ape curgătoare: Teleajenul, Iazul Morilor și Bucovelul. Clima este de tip temperat continental, cu ierni de durată, reci, cu veri secetoase. Media anuală a precipitațiilor este de . Precipitațiile sunt frecvente, în general, primăvara și la începutul verii. Temperatura medie anuală, pe raza
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
pe aici. După opinia d-lui Grigore Sturzu , fost director al școlii , denumirea satului ar veni de la numele pârâului -care din cauza faptului că este expus pe pantele nordice ale dealurilor- ar veni cu ape abundente mai târziu decât celelalte ape curgătoare ale zonei și ar curge până vara. Ideea este susținută și de o legendă locală care spune că însuși Ștefan cel Mare a dat numele pârâului din cauză că a fost întârziat de apele învolburate ale sale . O altă legendă care confirmă
Târzia, Neamț () [Corola-website/Science/301687_a_303016]
-
nostru Regele (Sigismund de Luxemburg)”. Moșia Râușor și satul Șerel au fost dăruite „împreună cu toate folosințele acelui cnezat și cu toate ce țin de ele, anume pământurile de arătură lucrate și nelucrate, pădurile, dumbrăvile, mărăcinișurile, luncile, fânețele, apele și râurile curgătoare, dealurile și munții...” Documenta Romaniae Historica, D. Relații între Țările Române (1222-1456), București, 1977 În decursul timpului, satul a cunoscut diverse forme documentare: 1453 possessio Syerel, 1472, 1478, 1508, 1518 Serel 1502 Poss. Syrel 1518, 1519 Serel 1523 Serelye 1733
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar. Mănăstirea greco-catolică de aici e amintită în conscripția episcopului Atanasie Rednic din 1765. Raportul din 16 iunie 1774 al episcopului Grigore Maior spune că mănăstirea avea un
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
șoselei. Relieful acestei zone este format din dealri înalte. Acestea sunt bogate în păduri de fag și de stejar, și în animale sălbatice. Fiind o zonă de deal, Curița conține mai mult soluri argile-calcaroase. Ținutul este împânzit de numeroase ape curgătoare și izvoare asemeni celor de munte, reci și limpezi. La ieșirea din sat, la o distanță de vreo 5km, există un izvor de salamură la care vin și locuitori ai satelor vecine. Acest izvor are o întrebuințare foarte mare pentru
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
prin hrisovul tocmit de acesta la data de 20 iulie 1443. „Cotul Vlașca” este amplasat într-o mică depresiune formată în cadrul văii Cașinului, la vărsarea pârâului Curița în râul Cașin. Zona este astfel înconjurată din trei părți de aceste ape curgătoare, trecerea făcându-se pe un pod care dă la un pripor ce urcă mica depresiune până la strada principală, în dreptul punctului comercial „Cimpoia”. Înspre răsărit, Vlașca se învecinează cu Pochița, fiind despărțite de apa râului Cașin, iar în toate celelalte direcții
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
emis părerea că ergurile se localizează pe marile pânze de nisipuri aluviale, puse în loc în timpul perioadelor cu climat mai umed. În alte cazuri ele reprezintă nisipuri marine, depuse în timpul unor vechi transgresiuni, remaniate și transportate la mari distanțe de către apele curgătoare. O trăsătură caracteristică a peisajului regiunilor aride și semiaride este existența unor suprafețe slab înclinate (în general sub 5ș) presărate cu aluviuni, care fac trecerea între reliefurile montane înalte și depresiunile endoreice. Acestea au fost numite pedimente, glacis de eroziune
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
mineralogice (cuarț, feldspat și mică), granitul este supus mai ușor dezagregării și alterării. Când este supus amplitudinilor termice importante (răciri și încălziri bruște și repetate) se dezagregă. Granitul în schimb rezistă foarte mult la acțiunea de eroziune exercitată de apele curgătoare. Alături de acțiunea climei, o importanță deosebită o prezintă în evoluția morfologiei granitice, altitudinea reliefului. Relieful granitic tipic, se dezvoltă în special în regiunile cu altitudini joase, unde întâlnim predominant forme mamelonare, din care răsar (mai ales în regiunile cu climă
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
nu conține liant el este afectat de creeping sau spulberat de vânt. Apele din precipitațiile atmosferice se infiltrează repede în masa nisipurilor, pătrunzând până la stratele de roci impermeabile. De aceea modelarea reliefului se face într-o măsură mică prin intermediul apelor curgătoare. Aspectele cele mai variate și tipice ale reliefului nisipos se întâlnesc în regiunile cu climat arid și semiarid, și în special în cadrul regiunilor deșertice, care oferă cele mai favorabile condiții pentru dezvoltarea acestei morfologii. A doua categorie de regiuni cu
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
cu relief nisipos o constituie zonele de țărmuri marine și lacustre, în lungul cărora se dezvoltă o plajă. Urmează câmpiile acumulative, văile largi ale marilor râuri, cât și unele zone unde nisipurile au fost scoase la zi de eroziunea apelor curgătoare. În România cele mai frecvente orizonturi de nisipuri apar în Oltenia, Câmpia Vestică, lunca Dunării, litoralul Mării Negre. Pe nisip se dezvoltă un relief, în general instabil, cu linii șterse sau estompate, forme plate, cu pante mult reduse. Unde există nisipuri
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
cuarț, argilă, calcar. În masa lui se afla goluri verticale denumite cornevine, considerate urme ale rădăcinilor plantelor ierboase . Este o formațiune specifică pliocenului, cu origine controversată: - eoliană (prin acțiunea vântului, care transportă praful fin până la distanțe mari) - deluvială (acțiunea apelor curgătoare, care au rol important în transportarea și acumularea lui) - pedologică sau eluvială (datorită prefacerilor pe care le suferă o scoarță de alterare de tip eluvial, de pe cumpenele de ape și versanții cu înclinări mici) - fluvio-glaciară (din acumulările fluvio-glaciare de la periferia
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
mod deosebit două procese - sufoziunea și tasarea. În România loessul și depozitele loessoide se întâlnesc în Câmpia Română, Dobrogea, Câmpia de Vest. Relieful dezvoltat pe loess prezintă forme destul de variate, dar de dimensiuni reduse și puțin rezistente în timp. Apele curgătoare se adâncesc repede, săpând văi strâmte și adânci de tipul cheilor, ai căror versanți se prăbușesc și se surpă vertical. Asemenea văi se întâlnesc frecvent în China, iar la noi în Dobrogea. Desprinderea verticală sub formă de felii a loessului
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
fugărite de strechie și străjuită de ceucele și vindereii care au găsit-o bună de făcut cuiburi într-însa"". În partea a IV-a, el completează că Cetatea Neamțului se oglindește cu mâhnire, de atâtea veacuri, în ""Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul"". În povestirea ""În munții Neamțului"" din volumul "România pitorească" (1901), scriitorul Alexandru Vlahuță descrie și el cetatea. El urcă dealul ""râpos, înalt, pe fruntea căruia stă, ca o coroană, fantastica ruină a Cetății Neamțului"" și găsește
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
fructiferi se mai găsesc pe raza județului Bihor numai în arealul localității Dobrești - zona Beiușului, cunoscută și pentru zăcămintele de Bauxită care s-au găsit aici. Se mai precizează că Bălaia ca și Tilecușul, nu are nici un pârâu cu apă curgătoare permanentă. Bălaia apare în primele documente de arhivă în anul 1712, document din care rezultă că era compusă numai din 6 familii. în anul 1713 apare cu 17 familii, având în posesie 26 de boi, 34 de vaci, un cal
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
frasinu, ulm, păr și măr sălbatic, corn, alun, salcâm. Fauna adaptată acestor condiții era cea acvatică, piscicolă în primul rând, alături de mamifere precum vidra, mistrețul, vulpea, la care se adaugă mulțimea de păsări. Printre peștii care populau în vechime apele curgătoare se aflau viza (Accipenser ruthenus), mihălțul (Lota lota), fusarul (Aspro streber). Dintre speciile care trăiau în bălți și mlaștini, țiparul (Misgurnus fossilis) era intens pescuit. Astăzi aceste specii se întâlnesc din ce în ce mai rar. Rarități au devenit și alte specii din mediul
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
s.f. 1. Loc îngrădit în albia unui râu sau într-o apă stătătoare unde se pun la topit cânepă sau alte plante textile; bazin de topire a plantelor textile, săpat în câmp și legat printr-un canal de o apă curgătoare sau de un lac. 2. Topitoare, v. topitor (2). - Din bg., scr. topilo. Sursa : DEX'98 (55097) - LauraGellner) În “ Zoampa” erau două fântâni din care una părăsita, de unde izvora apă, aceasta se tulbură înainte de furtună. ( Sală Alexandru - 92 ani ) Lângă
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
poderee și lunci. Forma depresionară a reliefului așezării, străjuit de culmi montane pe toate laturile, fac din aceasta o unitate geografică distinctă, de o mare frumusețe și originalitate. Teritoriul localității Lunca Ilvei este străbătut de o veritabilă rețea de ape curgătoare, la care se adaugă tăuri și izvoare de ape minerale. Aproape toate aceste ape izvorăsc în hotarul localității, adunându-se ca într-un evantai în matca râului Ilva, a cărei obârșie depășește cu puțin limitele administrative până în pasul Bârgăului. Pe parcursul
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
lor. Luncile sunt înguste, gresiile dure pe care le traversează împiedicând generarea unor profile evazate, așa încât contactul cu terasele se face, cel mai adesea, cu panta abruptă. Rar există și treceri lente. Rețeaua hidrografica a comunei,formata exclusiv din ape curgătoare care aparțin bazinului Someșului Mare. Principalul colector al rețelei este Valea Ilișua, râu cu debit oscilant dar cu regim de curgere permanent, format pe teritoriul satului Tarlișua din confluenta Văii Izvorului cu Valea Lunga sau a Molișetului, văi cu obârșii în
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
cu lățime variabilă față de mijlocul apei. După ieșirea din Târlișua valea se lărgește, parazitata însă la confluenta cu văile: Răcăteșu, Mihăleasa, Zâmbrița și Borleasa, de conurile de dejecție pe care acești debitori le depun. Rețeaua hidrografica, formată exclusiv din ape curgătoare, aparține bazinului Someșul Mare. Principalul colector al rețelei este Valea Ilișua, rău cu debit oscilant dar cu regim de curgere permanent, format pe teritoriul satului Târlișua din confluenta Văii Izvorului cu Valea Lungă sau a Molișețului, vai cu obârșii în Munții
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
amplasamentului fostului sat Filiu (), iar înălțimea minimă de 8 metri în zona Valea Ianca, 2 kilometri nord de Constantin Gabrielescu (). Pe cuprinsul acestor câmpuri se evidențiază ca neregularități, câteva văi late și puțin adânci, care nu sunt străbătute de ape curgătoare cu scurgere permanentă (Valea Adâncă, Valea Ianca, Valea Burta Ianca, Valea Druica, etc.). Adâncimea acestor văi nu depășește 4-6 metri, cea mai mare fiind Valea Ianca, dispusă în partea de nord-est a satului Bordei Verde, având o lățime de până la
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]