6,546 matches
-
pe el desculți, Făcându‐ l drept și darnic prin anii ei cărunți. Așa e școala vieții; e‐o luptă, un război Care adună anii și fapte de eroi. și țintirimul nostru cu bocete și gropi, Cu cântece de slavă, de dascăli și de popi Este și el o școală, de jale și dureri Cu graiuri tălmăcite în tainice tăceri. Mama, privea‐nadâncuri cu glasul stins și mut, Tot repetând în gându‐i povestea de demult. Într‐un târziu tresare, e‐o
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
sădit exact în anul când a ieșit la pensie. Nu regretă nimic din ceea ce a trăit, deși afirmă că a făcut război și pentru alții și că au fost clipe în viață când i-a fost foarte greu. Să fie dascăl și-a dorit încă de la 10 ani, când a jucat rolul unui învățător. I-a plăcut atât de mult, încât nici măcar faptul că a absolvit Școala de Ofițeri din București nu l-a putut determina să renunțe la cariera de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
și-a dorit încă de la 10 ani, când a jucat rolul unui învățător. I-a plăcut atât de mult, încât nici măcar faptul că a absolvit Școala de Ofițeri din București nu l-a putut determina să renunțe la cariera de dascăl. „În război am luptat pentru o cauză pierdută” Profesorul Mânăstireanu își amintește cu o precizie uimitoare, chiar și după atâția ani, cum au decurs evenimentele de dinaintea celui de-al doilea război mondial dar și episoade din timpul luptelor. „Mi-a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
inspector școlar în clasă și mi-a adus ordinul de remobilizare. În noaptea despărțirii nimeni nu a dormit, a fost o noapte a disperării, însă Dumnezeu a avut grijă să ne apere”, povestește bătrânul profesor. Războiul l-a purtat pe dascălul din satul Priponești, din fostul județ Tutova, pe lângă enormele cimitire din vecinătatea Odessei. „Ca toți cei din generația mea, știam că suntem de sacrificiu. Încă de la început luptam pentru o cauză pierdută și îi dau dreptate tatălui meu, care, în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
cu totul altfel. Speram într-o schimbare în bine... Nu sunt de acord cu bătaia în școală și nici n-am folosit așa ceva, asta este o barbarie. Însă am senzația că lucrurile au scăpat de sub control și că respectul față de dascăl și de școală a dispărut”, spune cu regret profesorul. Acum, după atâția ani cu bune și rele, Alexandru Mânăstireanu s-a împăcat cu toate. Fiica lui locuiește în Franța și de la singurul nepot stabilit în Belgia, are trei strănepoți, pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
pagini, prin această carte, mi-a restituit, intactă, imaginea profesorului și dirigintelui meu din clasa a VII-a: cu prestanța, căldura vocii și a prezenței, cu autoritatea profesională și acea binecuvântată liniște, acea siguranță a copilului iubit și proteguit de dascălul său... Știu bine că în semnatara acestor rânduri se vor recunoaște atâția și atâția foști elevi dornici să-i adreseze, cu dragoste, cel mai cald «La mulți ani»! Elena Popoiu, „Academia Bârlădeană”, Nr. 4(25), 2006 *** De la extaz la... disperare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
deschis față de sat și oamenii lui, dragostea față de pământul natal și de amintirea celor „plecați”, de copiii pe care i-a educat și format, ca apostol, la catedră și în teritoriu. El a punctat fragmente din reușita sa ca om, dascăl și autor de carte, de colaborator harnic și consistent la revista „Academia Bârlădeană”. Ion N. Oprea, alt fiu al localității, a evocat figurile unora dintre cei ridicați dintre localnici, printre care și numele specialistului în medicină pediatrică Gheorghe P. Scumpu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
gradul de rudenie... Tot așa am înregistrat și eu în memoria auditivă la sfârșitul fiecărui an școlar, parcă îi aud și acum glasul cald când rostea numele umilei fete, care-și primea premiul I pe baza aprecierilor juste ale acestui dascăl model. De aici se vede simțul de dreptate și perfecta lui integritate moral-profesională!... La acest capitol, sunt sigur că nu toți cei care am slujit școala ne putem declara mulțumiți sufletește... O apreciere în genul celei amintite este salutară: educatorul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
special asupra persoanei învățătorului Gh. Filiche, cu ai cărui copii a fost coleg de școală și prieteni. Parcă mi-a ghicit gândul, pentru că și eu l-am cunoscut bine pe acest eminent învățător sobru ca atitudine, serios, conștiincios misiunii de dascăl cu vocație și un valoros poet-cetățean. „Priponeștii au avut suflete mari - zice domnia-sa - Gh. Filiche fiind doar unul asupra căruia m-am oprit în 2003, atunci când am scris despre Mari personalități ale culturii române la Bârlad, referindu-mă la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
și anume faptul că biserica Sfântul Nicolae Domnesc avea la acea dată două paraclise: Sfântul Ștefan și Sfânta Varvara. Apoi că din cele 34 de odăi pe care le avea mănăstirea 4 erau școli. Am aflat chiar și numele unor dascăli din aceste școli. --Despre “Școlile moldovenești” de la Sfântul Nicolae Domnesc mai găsim vorbire și la 26 octombrie 1794, când Iacov Mitropolitul Moldovei îi dă negustorului Ioan Nacu un loc de dugheană în curtea mănăstirii “Sfântului Nicolae cel Mare”, loc care
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
face vrednic ca să aleagă binele din rău și adivărul de neadevăr, pi drepți din nedrepți, pe dreptate din nedreptate, înluminează ca în toată socotința lui sau lucrare cu fapta... Ca să aducim la starea cea mai desăvârșită a învățăturii spre mulțumire dascălilor cum și a ucenicilor, iată dar am zâdit den timilie această academie lângă Mitropolie prin a noastră domnească cheltuială slobodă, îndestulată și cu tote cele trebuincioasă lucrurile ei și cu biserică întru care să prăznuiește Strateniia Domnului și Dumnezăului nostru
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu biserică întru care să prăznuiește Strateniia Domnului și Dumnezăului nostru Iisus Hristos și am orânduit dascali nu numai la această academie ci am zădit aici în Iași, ci și în toată țara de fieștecare eparhie și ținut câte un dascăl ca toți creștinii a țării aceștiia , mireni și copiii preuților să să procopsască cu învățătură și cu fapte bune... Și prin acest al nostru domnesc hrisov hotărâm plată și lefile dascălilor și chiverniselile ucenicilor celor streini” pentru care hotărăște: “Iară
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
toată țara de fieștecare eparhie și ținut câte un dascăl ca toți creștinii a țării aceștiia , mireni și copiii preuților să să procopsască cu învățătură și cu fapte bune... Și prin acest al nostru domnesc hrisov hotărâm plată și lefile dascălilor și chiverniselile ucenicilor celor streini” pentru care hotărăște: “Iară pentru douzăci ucinici streini și săraci ci să vor afla la școală, pentru mâncarea lor, hârtie și cerneală , cu bucătariul și apariul lor prin purtare și iconomiia ipitropilor să să dea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dovada spuselor tale și te-am iertat. Altfel... --Altfel? --Nu te speli nici cu toată apa Bahluiului. --Dacă îți amintești ce scrie Vasile Roset hatmanul la 24 ianuarie 1765 (7273) e bine. Dacă nu am s-o fac eu pe dascălul. Fără alte vorbe, hatmanul spune: “Înștiințez cu această scrisoare a mea pentru o schimbătură ce-am făcut cu mănăstire Bărboiul din Iași: eu am dat mănăstirii... doao dughene nouă ce am făcut cu cheltuiala mea... care dughene sântu în fața uliții
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
jalobă” la Divan. Și iată ce aflăm de la “boierii Divanului Cnejiei Moldovei”: “Chir Athanasie” spune că după ce a intrat “la igumenia aceștii mănăstiri au găsit niște dughene făcute aproape de poarta mănăstirii, afară lângă zidul mănăstirii pe Podul Vechiu, de Parthenie dascălul”. După o săptămână, dascălul a vrut să-i vândă dughenile, dar nu s-au înțeles din preț. La puțin timp, dascălul a plecat și dughenile au rămas “în stăpânirea Costii” timp de 9 ani. Egumenul, cum era și firesc, l-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
iată ce aflăm de la “boierii Divanului Cnejiei Moldovei”: “Chir Athanasie” spune că după ce a intrat “la igumenia aceștii mănăstiri au găsit niște dughene făcute aproape de poarta mănăstirii, afară lângă zidul mănăstirii pe Podul Vechiu, de Parthenie dascălul”. După o săptămână, dascălul a vrut să-i vândă dughenile, dar nu s-au înțeles din preț. La puțin timp, dascălul a plecat și dughenile au rămas “în stăpânirea Costii” timp de 9 ani. Egumenul, cum era și firesc, l-a întrebat de mai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aceștii mănăstiri au găsit niște dughene făcute aproape de poarta mănăstirii, afară lângă zidul mănăstirii pe Podul Vechiu, de Parthenie dascălul”. După o săptămână, dascălul a vrut să-i vândă dughenile, dar nu s-au înțeles din preț. La puțin timp, dascălul a plecat și dughenile au rămas “în stăpânirea Costii” timp de 9 ani. Egumenul, cum era și firesc, l-a întrebat de mai multe ori pe Coste “cu ce chip stăpânește el aceste dughene ce sânt pe locul mănăstirii: cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
părți din Sfânta Scriptură n-ar fi autentice ale ei, Dicționar elin - popular, precum și scrieri filosofice. Un alt profesor renumit care a fost adus la Cetățuia a fost Ieremia Cacavelas. Acesta a studiat la Lipsca și Viena. Era numit și dascăl elin al Bisericii răsăritene. El știa elina veche, latina, ebraica și italiana, Sfânta Scriptură și filosofia, fiind un maestru al retoricii. El a corectat Tomul Dragostei, tipărit în 1698 de Patriarhul Dosithei. A scris: Despre deosebirile dintre cele două Biserici
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
reprezintă cea mai tristă priveliște: curtea presărată cu pietre și plină de dudău, încât îi este cuiva frică a îmbla prin ea. Casele egumenești se dărâmau, plouă în ele; cu toate acestea locuiește acolo un nenorocit preot și un miserabil dascăl, care se jeluiesc la toată lumea că au să moară de foame”262. Adevăratele lucrări de restaurare au început în anul 1908, după planurile arhitectului N. Ghica-Budești. A refăcut acoperișul caselor domnești, s-au restaurat chiliile de lângă sala gotică, s-au
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
găsim pe arhimandritul Arsenie, egumen al Mănăstirii Cetățuia până la anul 1807. Tot la 1807, pe data de 28 noiembrie ,,s-au cumpărat acesti 12 Menei di la părintele arhimandrit Arsenii Spânu; fiind egumen mănăstirii Cetățuia. Prețu lor 17 lei și dascăl am fost eu, robul lui Dumnezeu. Am scris ca să să știe, fiind eu bătrân”<footnote Ioan Caproșu și E. Chiaburu, op. cit., vol. III, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, p. 230. Însemnare de pe un minei (Buda 1805) pe luna noiembrie de la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
noastră sub conducerea regelui Ferdinand cel viteaz, a luptat cu mari jertfe pentru dezrobirea fraților și întregirea neamului, au fost din nou reparate în timpul domniei tânărului rege Mihai I de aceeași Comisiune a Monumentelor Istorice, președinte fiind marele învățat și dascăl al neamului Nicolae Iorga. 1930”. Cărțile și odoarele donate de diverși demnitari sau chiar particulari nu ne sunt cunoscute, dar ele existau într-un număr deosebit de mare din moment ce în 1863, Mitropolia constata că ele au început să dispară din mănăstire
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a strigat după ajutor. Au venit sătenii și până la urmă l-au scos, dar...Dar omul nu mai răsufla...Era mort ca toți morții...L-au dus acasă și după priveghiul rânduit au pornit cu mortul spre groapă...Preotul și dascălul cântând cele cuvenite, iar nevasta cu toată cimotia bocindu-l...Au ajuns la țintirim și, pe când groparii s-au apucat să coboare sicriul în groapă, deodată aud bătăi strașnice în scândura sicriului și strigăte ca din gură de șarpe: „Deschideți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am dat iarăși la mănăstire la Dancul ca să mă grijască, dar bărbatul mieu să n-aibă treabă la casă și la dugheană ci numai la așternutul mieu...și cînd s-au făcut diiata s-au întîmplat...popa Ioanichie și Vasile dascălul sfinției sale...Eu Stanca țiganca cusătoarea, cu voia mea am dat”. „Și am scris eu, dascal Vasile ot Dancu, cu zisa Stanii”. Aș avea o nelămurire, părinte. Am băgat eu de seamă că ai făcut ochii mari. Ia s-o auzim
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu acestu agiutor să sporească și să adaogă folosurile sfintii Mitropolii... și încă de vreme ce sântu 2 școale aice în oraș, în Iași, una grecească și alta slovinească, să fie dator mitropolitul... a ave purtare de grijă și necontenită cercetare asupra dascălilor ca să puie nevoințe asupra ucenicilor să-i învețe precum se cade... și pentru ucenicii de la amândoao școlile, cei carii să vor sili cu învățătura și vor fi săraci lipsiți de cele trebuincioase încăși să aibă de grijă mitropolitul a-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
carte a domniei mele, voi să aveți a lăsa foarte în pace de toate dabilele și angheriile chervăsăria ce este a rugătorilor noștri călugării de sfânta mănăstiri de la sfântul Sava, din târgul Iași”. Prin cele cărți am găsit și un dascăl, pe nume Nicula, care a primit de la Simion Moghila voievod un loc de casă pe care acesta - la moarte - l-a dăruit mănăstirii Sfântul Sava. Din cartea de întărire a stăpânirii locului de către călugării de la Sfântul Sava, dată la 24
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]