5,260 matches
-
le-a făcut p-astea. Io am văzut totul că mă suisem în salcâmul ăla de la gard. Mai eram cu o prietenă, Macronela, nu știu dacă o cunoașteți părinte, că a plecat demult din sat. O fată foarte tristă. Dar deșteaptă, de ziceai că s-a născut profesoară, nu altceva! - Erai și tu atunci? se prefăcu că se miră popa. Tot eu am dus-o la groapă și pă coana Natalița. Am plecat mai devreme atunci, n-am prins bătaia. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
alte chestii de-astea folclorice care le vinde la americani, dar nu mai revin să insist. Dar la mine a fost o poveste de iubire cu un lector de la Facultate, unu’ Păstrămaț, Bujorel Păstrămaț, nu l-ați apucat, era băiat deștept, dar bețivan și curvar, făcea folclor și umbla prin sate de culegea chestii de-astea, după ce ne-am relaționat la împreunare a prins să vină și la noi în oraș de a strâns toate poveștile alea cu Chiru din Baltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
distanței dintre nepăsare și ură. Foarte supărătoare sunt zilele când umerii ți se freacă de umerii atâtor necunoscuți, când miroși atâtea mirosuri și când trebuie să eviți atâtea priviri... Aș renunța cu bucurie la toate astea, dar nu sunt prea deștept, nu știu cum; la țară nu mai am pe nimeni; nu-mi rămâne decât să disprețuiesc în liniște toate lucrurile pe care le văd. Deodată am auzit un fâșâit dincolo de pod, crescând în intensitate cu fiecare secundă. Erau cauciucurile unei mașini rostogolindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
delicat și atent, nu care cumva să-ți rănească timpanele, clipește încet și cu înțelegere, spune da, niciodată nu, decât atunci când slujește un scop pozitiv - îl întrebi ce zici, rămân pe vară, a, nu, face, cum să rămâi, tu ești deștept, înveți și scapi, sigur nu rămâi. Ăsta nu e om, e orice altceva, dar nu e om). Aș putea vorbi despre facultate, dar prefer să mă rezum la viața de civil. Trebuie să spun de așteptarea la cantină, de câini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
The Bill, observă Hugo. E omul potrivit pentru rolul inspectorului dolofan din Hicksville-in-the-Marsh. —Și nici Violet Tranter nu-i aici. Nu știu de ce. — La dracu cu Violet, spuse MM liniștită. Și să nu te-aud că vii cu vreo replică deșteaptă, Hugo. Matthew, sun-o. Dacă nu dai de ea, sună-l pe impresarul ei. — Cine e Violet Tranter? o întrebai pe Sophie. Îmi sună cunoscut numele. — A, e fata care a jucat-o pe Fuchsia 1. Am clipit, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pe măsură, dar neutru; după politețurile astea, ieși să fumeze. Chiar îmi plăcea Fisher, dar nu se lăsa descoperit prea ușor. Rămânea un pic în afară, urmărind caraghioslâcurile celorlalți, fără a participa cu adevărat. Aveam o bănuială că e mai deștept decât media și că nimicurile îl plictiseau repede. Câteva minute mai târziu, când se auzi zgomotul ușilor, am crezut că era Fisher care se întoarce. În schimb, intră Tabitha, în pas săltăreț, radiind de entuziasm, cu părul său negru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
N-o văzusem niciodată atât de afectuoasă față de Helen, nici în public, nici în privat. Azi era în al nouălea cer. Păi, bine, cred. Sunt mulțumită de ceea ce fac. Deși Hugo mă cam scoate din sărite. Se crede atât de deștept. Chiar e deștept, nu mă putui abține să nu remarc. Ah, bine, dacă-ți place tipul ăsta de deștept de Oxbridge care dă cu tifla în stânga și-n dreapta... Helen mai bău niște bere. Avea o față de pasăre: în loc de ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
niciodată atât de afectuoasă față de Helen, nici în public, nici în privat. Azi era în al nouălea cer. Păi, bine, cred. Sunt mulțumită de ceea ce fac. Deși Hugo mă cam scoate din sărite. Se crede atât de deștept. Chiar e deștept, nu mă putui abține să nu remarc. Ah, bine, dacă-ți place tipul ăsta de deștept de Oxbridge care dă cu tifla în stânga și-n dreapta... Helen mai bău niște bere. Avea o față de pasăre: în loc de ochi, două despicături înguste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
nouălea cer. Păi, bine, cred. Sunt mulțumită de ceea ce fac. Deși Hugo mă cam scoate din sărite. Se crede atât de deștept. Chiar e deștept, nu mă putui abține să nu remarc. Ah, bine, dacă-ți place tipul ăsta de deștept de Oxbridge care dă cu tifla în stânga și-n dreapta... Helen mai bău niște bere. Avea o față de pasăre: în loc de ochi, două despicături înguste și verzui, nasul, un cioc mic și ascuțit, iar buzele subțiri. Printr-o minune a aparatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
lovitură de maestru. —N-aș zice. Mă surprinde că nu v-a spus nimeni nimic. O privii fix. În ochii ei ușor măriți din spatele ochelarilor, apăru un licăr ușor și-mi dădui seama că știe exact despre ce vorbesc. Femeie deșteaptă, se hotărî să nu se prefacă complet neștiutoare. —Trebuie să recunosc că am auzit ceva și voiam să te întreb dacă așa e. Nu e decât un zvon... N-am citit articolul. Nu cumpăr ziarul Herald de obicei. Dar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
minune, zise Margery. — Nu pari prea convinsă. Am mai turnat niște cafea în cești. — A, păi... Margery oftă. — E competent, nu vorbă. Dar îi lipsește scânteia. Știi, cei mai mulți regizori din țară sunt numai pe jumătate creativi. Sunt oameni cu facultate, deștepți, pot învăța cum să „prindă“ o piesă destul de repede, dar nu sunt - cum să zic eu, artistici. Nu se compară cu Peter Brooke 1 sau cu Robert Lepage 1. Sunt previzibili, le știi dinainte stilul. De fapt, principalele cerințe, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
îmbujorată. Știi, domnișoara Weldon își face exercițiile. — Ai făcut exact ce trebuia, zise Ben, zâmbindu-i. Spuse totul exact pe tonul potrivit, ca un profesor de istorie, care știe foarte bine că fata e îndrăgostită de el. Recompensează o elevă deșteaptă, dar e îndeajuns de detașat încât să nu-i dea speranțe. — Suntem cu toții un pic tensionați. E de înțeles. A, da, șopti Louise timid. — Uite care e treaba. Dacă vezi că se împute, știi tu, dacă vezi că se înfierbântă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de fapt nu sunt genul ei. Îi place să fie dominată, iar eu nu am atâta energie s-o țin așa cât e ziua de lungă. Mie îmi place să am lângă mine pe cineva care are tot timpul ceva deștept de zis. După cum probabil ai observat. E rândul tău. Am remarcat că se înveselise puțin. —Eu și cu Hawkins, zisei eu cu resemnare, suntem și nu suntem împreună. El e cu o tipă pe care o cheamă Daphne și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
seama. Nu era decât o problemă de timp și avea să clacheze și să le spună că el a ucis-o pe Shirley. Ajunsese în starea în care confesiunea ar fi fost o ușurare pentru el. Au avut o tactică deșteaptă. — Copiată după Dostoievsky, murmură Hugo. —Care probabil că a luat-o de la vreun polițist cu care o fi ieșit la băut, remarcai eu. Polițaiu’ ăla îi trage tare cu votcă și-o ține lungă cu poveștile despre cum încearcă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
că murea să fie în centrul atenției, dar chestia asta e prea masochistă ca să fie adevărată. Nu-mi vine să cred că cineva și-ar face așa ceva cu propria mână. Da, ai dreptate, recunoscui eu. Știam eu că Fisher este deștept. Nimic din ce-a făcut Tabitha n-a fost prea grav. Mesaje telefonice, antihistaminice în cafea; n-a riscat prea mult. La fel a fost și cu leșinurile și scenele ei. Nu trebuiau decât s-o pună pe Violet într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
că eu i-am stricat cablul Tabithei. Mi-am dat seama din modul în care m-ai privit adineauri. Mulțumesc că n-ai spus nimănui. A fost foarte drăguț din partea ta. — Cred că și Fisher a ghicit. E un tip deștept. Și știe cât de mult ții la Violet. Sophie își lăsă capul între umeri, jenată. —Pur și simplu nu m-am putut abține, înțelegi? Tabitha se fâțâia de colo-acolo și făcea atâta caz de zgârietura pe care Vi i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cred că mama lui i-a zis s-o facă. — Îl cunoști pe Ruffolo? Băiatul ridică din umeri. — Ce l-ar putea speria? De data aceasta, Înălțarea umerilor probabil că voia să Înseme că băiatul nu știa. — Crede că e deștept. Ruffolo. Mereu face pe grozavul, vorbește despre oamenii pe care i-a Întâlnit Înăuntru și despre prietenii lui importanți. Când a sunat, mi-a spus, se scăpă băiatul, uitând de existența prietenului imaginar, presupusul intermediar al acestei discuții, că vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
putea fi un loc din Mestre sau Marghera. — Cum rămâne cu ceilalți doi? Întrebă Vianello, referindu-se la ceilalți doi oameni implicați În jaf. — Îmi imaginez că vor o parte din afacerea lui Ruffolo. Doar dacă nu e mult mai deștept acum decât era acum doi ani și-a reușit să le ia tablourile. — Poate că ei au luat bijuteriile, sugeră Vianello. — Posibil. Dar e mai probabil că Ruffolo e purtătorul de cuvânt pentru toti trei. Nu are nici o logică, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
secret dintotdeauna! Se închise într-însul, ascultând tăcerea... Deodată se gândi cu irascibilitate la Celia; ce femeie căsătorită ar propune oamenilor în toată firea să se joace? „Nu, nu. Pune ea ceva la cale.”, gândi simplu Victor. „Nu-s eu deștept, dar mă prind...”. Crăpă puțin ușa dulapului... Într-un fel pe care nici el nu-l pricepu, era emoționat să nu fie găsit; îl speriau acele momente din copilărie! Începea să țipe de frică, avea sentimental că jocul mereu putea
Conacul dintre ploi. In: ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
îi impresiona pe vizitatori. Într-un final, casa fusese cumpărată la un preț de nimic de un antreprenor de pompe funebre din Crewe, care ieșise la pensie și pentru care amplasamentul casei nu avea nimic extraordinar. Fine, uite o chestie deșteaptă pentru tine, l-a anunțat Neil într-o zi. Un cuplu care vrea să cumpere o casă în Bath. Și unde-i deșteptăciunea? l-a întrebat Hugo absent. Se chinuia să-și dea seama cum avea să reușească să îngrămădească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
te chinuiești de să-ți dai duhul ca să-ți păstrezi pe linia de plutire și cariera, și familia. Poate că tot efortul ăsta îți făcea sângele să curgă mai repede sau ceva în genul ăsta. Îți curăța organismul. Ce fată deșteaptă era ea! Putea să-i sugereze jurnalistei și chestia asta. —Pe Theo îl văd oricum în după-amiaza asta, a spus Amanda liniștită. Să sperăm că arată mai bine decât ultima dată când l-am văzut... Deși, desigur, n-a trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
degeaba mă amăgesc, J&B-ul nu-i poate schimba gustul. - Atunci de ce bei? - Poate că am nevoie de curaj, la asta nu te-ai gândit, deși faci pe interesantul. Nu-ți trebuie curaj atunci când vrei să omori pe cineva, deșteptule? - Nu. Ești scriitor. Ți-am mai spus. Poți să omori oricând vrei pe cineva, scrii și gata, poliția nu vine la ușă, victimele nu sunt niciodată date dispărute de familiile lor. Nici nu există familiile lor. Tu pricepi că este
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
circ, ești perimat, acum se poartă altceva la nivel de magie, nu te uiți la programele cu David Copperfield? Acolo da, magie serioasă, cu nerv, nu ceea ce faci tu aici, degeaba ești plin de ifose. Cum să nu existe Lucia, deșteptule? - Și atunci unde este? De ce nu este niciodată prezentă atunci când ai nevoie de ea? - Ba este. Mai ales atunci când vreau să fac sex. E bună la pat. Dar, cu toate că ești un Magician de duzină, s-ar putea să fi înțeles
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
era laptopul. Tot acasă erau toate personajele evadate din word. Agentul imobiliar, Detectivul, Omul cu Tatuaj, Huiduma, Lucia. Te-ai prostit, Lucia nu este un personaj, este reală, sânii ei catifelați nu pot fi decât reali, așa că taieo de pe listă, deșteptule. Ai luat-o razna... Când faci dragoste cu ea nu simți cum te cuprinde realitatea și nuți mai dă drumul? Cine-ți lipește bilețele distractive pe frigider, fantoma lui Tutankhamon? Cine face curățenie, cine spune că bei prea mult și
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
pe înfundate de scriitorul care umblă beat și caută scandal în loc să scrie... Îi înjurase și pe ei, apoi intrase în casă și făcuse dragoste cu Lucia ore în șir. Bați câmpii. Din nou. Ești un iepure urmărit de un Detectiv deștept, să nu uiți asta. Un iepure criminal, care l-a trimis pe un nefericit agent imobiliar direct sub roțile unui jeep apărut de nicăieri. Chiar se poate spune asta, știi foarte bine. Un iepure care a dorit ca un stâlp
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]