4,493 matches
-
și unitar) corect (în mod normal și corect) corelativ corespunzător creator credibil critic cumulativ (în mod cumulativ, integral sau parțial) curajos curajos (în mod curajos, dar abil) curent curent (în mod curent și obișnuit) curios cvasiautomat cvasiobiectiv de sine stătător decent decis decisiv declarat declarat (în mod limpede și declarat) declarativ dedicat defectuos deficitar definitiv definitiv (în mod hotărât și definitiv) deliberat delicat democratic demonstrabil (în mod demonstrabil și lipsit de echivoc) deosebit deplin desăvârșit deschis dezinvolt diferențiat diferit digital dinamic
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
concret constructiv convingător corect corespunzător creativ (într-un mod cât mai creativ și mai potrivit) creativ (într-un mod explicit și creativ) creativ (într-un mod plăcut și creativ) cumplit cuprinzător (într-un mod foarte cuprinzător și obiectiv) curat curios decent (într-un mod suficient de decent) deosebit deplin deschis (într-un mod deschis și transparent) dezastruos (într-un mod absolut dezastruos) diferit (într-un mod atât de diferit) dinamic diplomatic (într-un mod prea puțin diplomatic) distractiv (într-un mod
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
într-un mod cât mai creativ și mai potrivit) creativ (într-un mod explicit și creativ) creativ (într-un mod plăcut și creativ) cumplit cuprinzător (într-un mod foarte cuprinzător și obiectiv) curat curios decent (într-un mod suficient de decent) deosebit deplin deschis (într-un mod deschis și transparent) dezastruos (într-un mod absolut dezastruos) diferit (într-un mod atât de diferit) dinamic diplomatic (într-un mod prea puțin diplomatic) distractiv (într-un mod extrem de distractiv) dramatic eficient eficient (într-
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
foarte general) nuanțat (la un mod nuanțat și subtil) subtil (la un mod nuanțat și subtil) în chip + adjectiv academic actual adecvat admirativ aparent armonios artificial auroral autoritar bizar cert ciudat confuz constant conștient (în chip liber și conștient) cordial decent definitiv deliberat deosebit desăvârșit dezinvolt dramatic durabil eclatant (în chip nesperat și eclatant) educativ elegant eliminatoriu enigmatic esențial etern evident exagerat exclusiv exemplar explicit exterior fericit ferm (în chip real și ferm) firesc folositor frivol frumos genuin grandios hotărât imperativ
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
a publicat Raportul ,,Our common future”, prin care a stabilit următoarele obiective de politică economică și socială [Prelipcean, G., 2001, p.18,19]: redimensionarea creșterii economice în funcție de resursele naturale existente; creșterea calității procesului de dezvoltare; asigurarea unui nivel de trai decent pentru toți locuitorii; demografia durabilă; restructurarea tehnologică și punerea sub control a riscurilor acesteia; înțelegerea deciziilor privind economia și mediul înconjurător; asigurarea bazei de resurse și pentru generațiile viitoare. În anul 1992, Conferința Mondială de la Rio, intitulată ‘Earth Summit’, a
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
este doar o formă de lărgire a posibilităților oamenilor nu și a opțiunilor acestora. Pentru lărgirea opțiunilor oamenii trebuie să ducă o viață lungă și sănătoasă, să aibă acces la educație și informație, să beneficieze de un standard de viață decent. Dezvoltarea umană este dreptul la bunăstare și demnitate al oamenilor sau calea prin care aceștia își câștigă libertatea, respectul de sine și respectul celorlalți. Complexitatea dezvoltării umane a impus cuantificarea acesteia printr-un sistem de indicatori specific. Cu ajutorul lor, Programul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
când se procedase la fel pentru strângerea banilor necesari traiului și îngrijirii sale medicale. Principiul banilor mărunți Cine parcurge acest capitol din eminescologie foarte bogat în atestări documentare dar, de regulă, rezumat, în zilele noastre, de către specialiști, în câteva vorbe decente, înțelege cum s-a fixat imaginea poetului în publicul larg și nu prea are multe posibilități de a o îndrepta. Momentul este indispensabil și trebuie, măcar în fugă, să ne referim la el. Sunt și numeroase știri de presă, răspândite
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Gheorghe Eminovici, și era dispusă să dea o parte din ei. Socotelile care-i frământă mintea și timpul sunt, astfel, foarte simple și duc spre liniștirea unei vieți până acum destul de agitate a ei și spre o existență simplă și decentă în Botoșani a lui Eminescu. 20 ianuarie: „De scriitorii ce-mi scrii mata că au murit în cea mai mare mizerie nu mă mir, că Mihai, de nu făceați Dumneavoastră comitet pentru el, de astă-vară era mort cu siguranță, și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acolo unde fusese director în anii ’70, sub guvern conservator), cu o leafă aproximată la 200 lei (vezi O.XVI, p.732 ). În octombrie el obține și acest al doilea serviciu, cu cei circa 400 lei pe lună putând viețui decent în Iași (la „Timpul”, în 1882, avea același salariu de 400 de lei pe lună). Titu Maiorescu îi scrisese surorii sale Emilia Humpel, la 6/18 aprilie 1884, că va vorbi cu Ministrul Cultelor ca Eminescu să fie angajat la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în manuale didactice, ca hârtia să fie repartizată pe scriittori, nu pe edituri, ca S.S.R. să poată controla tirajul manualelor didactice,etc. Pentru toate acestea se constituie comisii și comitete. Vedem că Perpessicius face o frumoasă figură, cerând un trai decent pentru scriitori, onorarii cuviincioase,etc. O realizare importantă a S.S.R. În acest an o reprezintă unirea cu Asociația Scriitorilor Maghiari, prin includerea lor în sânul Societății. În ședința din 30 septembrie 1947 Zaharia Stancu ține să menționeze că această unire
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sau dezacordului dintre ele, reunirea în aceeași categorie a celor omogene și respingerea celor discordante, în final urmărindu-se utilitatea descoperirilor produse prin puterea imaginației. Gustul este un simț intern care permite delimitarea ideilor frumoase de cele urâte, a celor decente de cele ridicole. Este de remarcat că imaginația se aseamănă cu gândirea divergentă, iar judecata cu gândirea convergentă (aceste atribute ale gândirii vor fi tratate în §4.1.1.2). Gustul este un supliment la judecată, de factură estetică, care
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
muncă minime, a pauzelor de lucru, a timpului de odihnă. * Trebuințele de securitate sunt cele legate de siguranță, protecție. Acestea sunt satisfăcute prin: siguranța mesei zilnice, locuința proprie, asigurarea medicală, planul de pensionare, condițiile sigure de muncă, siguranța serviciului, salariul decent, etc. * Trebuințele de apartenență și de dragoste. Individul are nevoie de a fi integrat social prin: familie, cerc de prieteni, grup profesional, grup de hobby comun, etc. El simte nevoia de a dărui și de a primi afecțiune din partea celor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Nici nu vreau să-mi amintesc, pentru că mă doare pur și simplu... Nu-mi vine să cred că am trecut pe acolo, mi se pare o poveste... Este de nedescris. La Văcărești cum a fost? La Văcărești a fost... mai decent, În sensul În care o fost o Închisoare mai veche, la suprafață, dar acolo am fost În trecere, n-am stat decât vreo săptămână și ceva. Dar, totuși, era bătăia și foamea... Se făceau că uită să dea de mâncare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în scris viața: o viață neobișnuită pentru un țăran. „Asemenea mărturisiri - am ținut să-l asigur - interesează, iar astăzi nu cred că și-ar mai băga nasul cineva în hîrtiile matale”. Moș Anani e încă înfricoșat și neîncrezător. Mă oprește, decent, să continui, și-mi spune că nu-i chiar așa cum cred eu. În urmă cu doi ani s-a oprit la poarta lui o mașină, din care au coborît șeful de post și un necunoscut. S-au poftit singuri în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o doamnă, alta decît nevastă-sa. Plecînd, mi-a întins mîna. M-am trezit agitat sau, și mai exact spus, speriat. Pînă acum, am invidiat sau am rîvnit vreodată bunăstarea ori norocul altuia? Niciodată! Aspirația mea e traiul liniștit, sobru, decent. N-am visat și n-am încercat să devin bogat. (Ani spune că nu pot, că nu sînt născut pentru asta!). De la prima lectură (eram tînăr profesor), mi s-a părut că mă recunosc (să fie vorba de o iluzie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
între textele mele, două sau trei ciorne ale unor cuvîntări ținute ca președinte al Comitetului de Cultură, în care, în introduceri, mă refer la Ceaușescu. (Am dat mîna cu el la vizita din 1972.) Le-am recitit și le găsesc decente prin faptul că am reușit să evit clișeele și dicționarul bombasticismelor curente, lucru destul de greu în atmosfera delirantă a sălilor cu ședințe plenare. Sună sec și aproape neconvențional. *Petru Cimpoeșu (care a participat la o „tabără de creație” a UTC
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
rînd) fascinați de opulență, de fast și de simplul fapt de „a avea”. Pentru ei, inși ca mine, care nu le pot propune decît un trai în acord cu mijloacele, sobrietate, răbdatul („barem o vreme”), sînt de mirare și antipatici. Decent, în ciuda zvîrcolirilor de nemulțumire, fiul meu mă tolerează totuși. Iritat de bîrfele pretinșilor cunoscători ai „vieții literare” care îmi trec prin camera de la redacție, m-am gîndit să lipesc pe peretele din dreptul biroului meu următorul avertisment: „Aci se discută
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se par „absolut nepotrivite”. Astea-s vremuri să-ți cauți motive de inhibiție? Cui folosesc austeritatea, „eroismul răbdării”? E ceva în care ne lăfăim? „Mîine-poimîine ai să te îmbolnăvești,și să vedem atuncea: o să-ți ridice statuie pentru că ai fost decent, corect?” Aria reproșurilor e reluată și de copii; ei au ghinionul să fie colegi cu fiii unor potentați locali, pentru care nimic nu-i imposibil. R. mi-a declarat ritos: „N-aș vrea să-ți semăn deloc. Dar îmi dau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e urarea pe care o primim periodic prin cuvîntările Tovarășului”, dar am tăcut. A discuta, azi, despre fericire e similar cu a discuta despre lux. Căci, aproape pentru toți, chestiunea nu e de a fi fericit, ci de a supraviețui decent. *Acasă, am găsit, în fișe, acestă definiție dată de Shelley: „Ce-i fericirea în lume? / Un fulger ce rîde de noapte / și-o clipă durează” (Traducere: I. Boniface-Hétrat). *Inscripție pe un ștergar: „Unde-i pace și iubire / E noroc și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
alte edituri („Dacia”, „Facla”, de pildă), iar pentru a le influența hotărîrile să ia legătura cu unii dintre criticii și scriitorii-factori de decizie care „au organ” pentru o astfel de literatură (Ov.S. Crohmălniceanu, Mircea Opriță ș. a.). Ultima soluție, cea mai decentă, ar fi să renunțe la vacanța din acest an și să-și tipărească prozele la „Litera”, unde au publicat, punînd, se înțelege, o anumită ostentație în gestul lor, academicianul Iorgu Iordan, Ion Biberi, șerban Foarță. Discuția a durat aproape o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Franc, profesoară de lucru. Fiul mijlociu al familiei Octav Lovinescu 72, se numea Octăvel 73. Abia acum mi-am amintit, dar aceste nici n-au fost atât de necesare, sunt fără importanță. Totul - În monografie - este În limita necesarului, interesant, decent și științific. Vă rog să primiți din partea mea și a soțului, cele mai distinse mulțumiri și felicitări. Rugăm pe Dumnezeu să vă ajute la realizarea celor dorite! Sănătate și putere de muncă! Cu o distinsă stimă, Maria Mihăilescu Kalmicov 70
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
târziu la Iași (Dionisie, n.n.) ajuns inspector general C.F.R. (pe) Moldova. Acesta ne cânta frumos din flaut. Ceilalți doi, ne citeau istorioare de Sadoveanu și din alți scriitori de seamă, lucruri vesele și distractive. Erau petreceri distractive și totuși foarte decente, cari durau până pe la 11 noaptea. Afară, În zăpadă, lângă un nuc, aștepta Costescu, cu piciorul bandajat, să urmărească durata șezătorilor și ceea ce se petrece la lumina unei lămpi de... provincie! A doua zi, aflând Dl. Ciurea, dă ordin să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În suflet șiam intrat În casă cu ele. Bucățile respective zac În hârtiile mele de zeci de ani, piesa de teatru are notat: Agapia, 9-10 dec. 1969. O viață de om și abia 689 acuma, cred, că are o formă decentă. V-am mai scris, tema este de strictă actualitate, dar Îmbrăcată În cămașa tragicului, atât de drag mie, și, pentru a pune spectatorul contemporan În cunoștință, am inventat un nou personaj, Nebunul, care are dreptul să vorbească tot ce crede
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
numele. Scriitorul se odihnește În cimitirul Oprișeni. 341 Din discuțiile pe care le-am avut cu institutorul Dumitru Balan din Fălticeni, președinte al Comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă, am Înțeles că d-sa a făcut eforturi pentru amenajarea decentă a mormântului lui Dragoslav, dar fără succes. M-am adresat atunci directorului Muzeului Județean, care vorbind cu primarul Fălticenilor, a reușit să Încredințeze treaba, Liceului industrial nr. 2. S-a făcut o bordură de ciment, s-a pus o cruce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
câștigat o pensie mare și beneficiază de o serie de înlesniri acordate, ca recompensă, de guvernanții actuali. Aceștia nu reprezintă o grupă prea numeroasă, dar prin micșorarea pensiilor [lor] și redistribuirea avantajelor s-ar asigura și celorlalți pensionari o bătrânețe decentă. A doua categorie, cea mai numeroasă, o reprezintă pensionarii în deplinătatea facultăților fizice și psihice, dintre care majoritatea locuiesc împreună cu familiile lor tinere, ajutându-se reciproc, formând în general ceea ce în mod curent se numește astăzi grupa codașilor. Aceștia stau
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]