4,789 matches
-
de informare și, uneori, abilitățile discursive. Aceste element ar putea constitui atu-uri în activitatea politică - depinde de ceea ce vrea fiecare să facă cu ele..." 3. Ceea ce i se reproșează intelectualului implicat în politică este pierderea spiritul critic, considerat componenta definitorie a statutului de intelectual. Cât este posibil să și-l păstreze în politică? Angajarea presupune luarea unor decizii sau aplicarea unora pe care le ia formațiunea politică din care face parte sau autoritatea publică pe care o reprezintă la un
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
se întâmplă în cetate, după cum nu cred că opoziția față de sau, respectiv, pactizarea cu un regim opresiv, așa cum a fost cel comunist, pot fi judecate în termeni generalizanți. Pe de altă parte, ceea ce consider că ar trebui să reprezinte marca definitorie a intelectualilor este spiritul critic, corelat cu valoarea onestității și cu cea a responsabilității sociale. Din acest punct de vedere, exercițiul pe care îl propun, și care are drept instrument metodologic analiza interpretativă specifică teoriei politice normative, nu urmărește să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
anterioară de reglementare a majorității materiilor privind familia în noul Cod civil. La instituțiile vechi ce țin de specificul relațiilor de familie, restructurate într-o logică revizuită, au fost adăugate instituții inexistente în vechiul Cod al familiei. Ca o notă definitorie pentru această zonă a reglementărilor noului Cod civil, am sublinia coerența, simplitatea și logica cu care sunt fundamentate principalele instituții ale vieții de familie: căsătoria, rudenia, autoritatea părintească, obligația de întreținere. Restructurarea și reașezarea materiei s-a făcut prin valorificarea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
fără a fi asistată) și personal (fără reprezentant) acte juridice. Noul Cod civil a reformulat definția capacității de exercițiu, precizând că aceasta reprezintă aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile. Ca și în reglementarea anterioară definiția deține elementul definitoriu, ce constituie regula în materie de capacitate de exercițiu și care constă în încheierea de acte juridice (fără obligativitatea asistării sau reprezentării de către altă persoană). Maturitatea psihică este legată de vârsta majoratului. Articolul 8 alineatele 1 și 2 din Decretul
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
au explicat că dreptul subiectiv trebuie raportat la subiectele dreptului civil, cu atributele pe care le conferă acestora dreptul obiectiv, care nu sunt decât efectele derivate ale regulii de drept ce rămâne fundamentul, rațiunea și măsura acestor efecte. Reținând elementele definitorii ale dreptului subiectiv putem afirma că acesta reprezintă prerogativa recunoscută unei persoane de către dreptul obiectiv, garantată prin mijloace juridice, de a avea un anumit comportament sau de a pretinde o anumită conduită subiectului pasiv. Altfel spus, prin drept subiectiv civil
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de exercițiu, noul Cod civil preia, în cea mai mare parte, reglementările anterioare din Decretul nr. 31/1954. Într-o formulă simplificată, capacitatea de exercițiu este definită ca aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile. Definiția surprinde elementul definitoriu al capacității de exercițiu, constând în încheierea de acte juridice, fără obligativitatea asistării sau reprezentării de către o altă persoană (art. 37 din noul Cod civil). Capacitatea de exercițiu deplină, începe la data când persoana devine majoră (18 ani). Cu toate
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
scrierile unuia sau altuia dintre acești poeți sau în opera tuturor. Desigur că grila teoretizantă a lui Jean-Pierre Richard, din cunoscutul și mereu fructificatul studiu Poezie și profunzime, se impune de la sine într-o parte a analizei. În prezentarea trăsăturilor definitorii ale generației, puse în discuție prin recursul la diverse surse teoretice adecvate, autoarea insistă asupra încercării din partea poeților respectivi de a deplasa orizontul de așteptare al acelei perioade tulburate ideologic, de a modifica, pe cât posibil, criteriile esteticului, preluând ceea cu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și chiar al amenințărilor de ordin politic). Astfel, ceea ce se impune pentru imaginarul poetic este un anumit gust al evadării/evaziunii și, drept consecință, al călătoriei fie spre spații imaginare, fie spre sine prin labirintul viziunilor coșmarești. O altă notă definitorie a imaginarului poetic albatrosist este văzută în predilecția - însoțită de o depoetizare a limbajului artistic - pentru citadin, cotidian și banal, datele realului rămânând pretext pentru activarea respectivelor viziuni de coșmar care par a bântui existența unora dintre acești poeți. În
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
banal, datele realului rămânând pretext pentru activarea respectivelor viziuni de coșmar care par a bântui existența unora dintre acești poeți. În a doua secțiune sunt expuse modalitățile de concepere a discursului poetic, multe dintre ele putându-se regăsi ca trăsături definitorii în poezia optzecistă: destructurarea limbajului, formele de dialogism, jocul probabilităților, ironia. Cristina Ciobanu afirmă tranșant că, prin trăsăturile sale semnificative, "direcția '80 în poezia română" (folosesc titlul unei cărți a lui Andrei Bodiu) se află sub semnul conceptului de "albatrosism
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
evoluează sub semnul nefast al acestei epoci, cât, mai degrabă, destinul comun al scriitorilor, reduși la tăcere sau nevoiți să-și adapteze concepția artistică schimbărilor impuse de istorie. Ne-am propus astfel să prezentăm ceea ce numim "poezia generației albatrosiste", trăsăturile definitorii ale acesteia punând în evidență caracteristicile perioadei amintite, accentul căzând pe tentativa de a modifica orizontul de așteptare, pe aceea de a schimba criteriile esteticului, reluând într-o variantă sublimată procedee ale avangardei istorice, dar anunțând totodată și literatura finalului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
personalității umane. De multe ori, în cursul acestor discuții, se uită un aspect important, cel literar. Deși adesea este dificil să separi biograficul de literar, am preferat să renunțăm la accentuarea unor astfel de aspecte care ar putea să fie definitorii pentru existența și caracterul acestor scriitori și care au stârnit unele controverse, pentru că am considerat că sunt destule poeme care pot să concureze cu orice dispută pe o astfel de temă, în sensul fascinației pe care au capacitatea să o
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
epoca în discuție, Geo Dumitrescu, Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru și, nu în ultimul rând, Ion Caraion și ecourilor scrierilor acestora în literatura contemporană. Astfel la începutul celui de-al patrulea capitol, Poezia albastrosistă, am prezentat și analizat câteva elemente considerate definitorii pentru existența reală a poeților asupra cărora am decis să ne oprim atenția (Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru), dar care au un impact direct sau indirect asupra operei. Capitolul propriu-zis se constituie din două secțiuni, una este
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
este privită ca o anticameră a morții. Poeții aceștia care promovaseră o poezie ancorată în realitate, manifestă un anumit gust al evadării și, prin urmare, al călătoriei fie spre spații imaginare, fie spre sine prin labirintul coșmarurilor proprii. Cealaltă notă definitorie a imaginarului poetic albatrosist este dată de înclinația spre citadin, spre cotidian și banal, înclinație însoțită de o depoetizare a limbajului artistic. Realul însă rămâne pretext pentru redarea viziunilor de coșmar care par a bântui sufletul unora dintre acești poeți
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Cealaltă secțiune importantă a acestui capitol este cea în care avem în vedere o prezentare a modalităților de structurare a discursului poetic, modalități asupra cărora vom reveni și în capitolul final pentru că multe dintre ele se pot regăsi ca trăsături definitorii în literatura contemporană: destructurarea limbajului poetic, forme de dialogism, jocul probabilităților, ironia și chiar structura poemului ekphrastic, însemnând aici o restrângere a lumii descrise la un spațiu bidimensional. Capitolul al cincilea, Albatrosismul - ecouri în literatura contemporană, aduce unele precizări în ceea ce privește
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și nu după program. Desigur contextul cultural este esențial în procesul formativ al oricărui scriitor, căci el definește modele, fixează puncte de reper sau domenii care vor fi valorizate pozitiv sau negativ. Este, de asemenea, adevărat că dintre aceste elemente definitorii, criteriul esențial rămâne cel al punctelor de convergență existente la nivelul creației grupării respective. Se subliniază 17, în egală măsură, și faptul că în aceeași epocă vor coexista trei generații, cea vârstnică, cea de mijloc și cea tânără, altfel spus
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
constituie spiritul epocii respective, existența unui context, al unui cadru de afirmare comun. Bineînțeles că, în pofida negărilor, acest cadru comun impune și o serie de trăsături care îi apropie pe scriitorii acelei perioade. Trăsăturile pe care exegeții le-au considerat definitorii pentru delimitarea unei generații sunt, de multe ori, suficient de relevante atât timp cât se înțelege că ele nu trebuie absolutizate. E motivul pentru care chiar Thibaudet sublinia caracterul eclectic al unei generații, care presupune divergențe de opinii, chiar un mod diferit
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și un caracter restrictiv, pe de o parte, sintagma nu reprezintă o raportare directă la estetic, la vreo caracteristică a discursului poetic, pe de altă parte, subliniază caracterul efemer, prin circumscrierea creațiilor unui eveniment istoric. Totuși în lipsa unei alte expresii definitorii a fost preferată tocmai pentru că oferă posibilitatea de a fi folosită cu sens neutru, de a fi eliberată de conotații valorice sau estetice. Cea de-a doua face referire la tăcerea de mai bine de un deceniu a acestor scriitori
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
este o publicație care să încerce să se impună prin articole incendiare asemenea celor ce apăruseră în revistele de avangardă ("avangarda istorică"). E mai degrabă una care vrea să se remarce prin ținută, prin promovarea valorii, prin seriozitatea abordărilor. Notele definitorii ale celor două reviste, așa cum încearcă să le surprindă autorul celor două articole, ar fi legate de caracterul antifascist al orientării publicațiilor în discuție. Se menționează în consecință acele articole, texte literare, cronici, pamflete care denotă spiritul protestatar, nonconformist. În
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Geo Dumitrescu de a se alinia "noii ordini"70. Emil Manu se oprește și asupra poeziei publicate în Albatros în încercarea de a evidenția ce anume o deosebește, în mod fundamental, de creațiile apărute în alte reviste ale timpului, nota definitorie fiind exprimarea noțiunii de libertate în mod figurat. Astfel "accente protestatare" descoperă Emil Manu în poeziile lui Dimitrie Stelaru, Cântec din neguri sau chiar în "madrigalul negru" dedicat Oliviei. Trimiterile la Geo Dumitrescu sunt iarăși bulversante: Aici au apărut câteva
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
semnată N. Marcu, o cronică literară semnată Ștefan Popescu și una cinematografică a lui Victor Iliu. Principiul vital, cronica științifică, propune o explicație materialistă a vieții bazate pe "schimbul dintre substanțe"106. Dacă în numărul anterior se încerca descoperirea notelor definitorii pentru o cronică muzicală, de această dată, Victor Iliu caută să explice cum ar trebui să se realizeze o cronică cinematografică ținându-se cont de specificul acestei arte107. Cronica literară este nesemnată, dar cum majoritatea articolelor, notelor care nu apar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mai mare poet al umanității. Cu el a apus un cântec, ca să răsară mai luminos și mai cald peste ani..."113, așa cum afirmă patetic Mihnea Gheorghiu. Dincolo de o prezentare generală a operei poetului american articolul încearcă să surprindă între notele definitorii ale poeziei acestuia (de altfel, idei lipsite de noutate) ambiguitatea creației sale: "Walt Whitman are răgazuri de poet burghez individualist, cu tare de egoism minor, alături de vaste atitudini de profet al progresului cosmic, al fraternității universale". Desigur el este apreciat
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de sentimente, de viață este întărită atât prin sintagme precum "orașele reci" (Oxidare), "străzile ca babele: cartoane/ își astruca oasele-n bulendre/ și se-ncheie pudic, la paltoane" (Trotuarul din memorie), dar și prin reducerea orașului (căci spațiul citadin este definitoriu pentru lirica acestei generații) la imaginea construită prin cuvinte: "Orașele reci/ au intrat pe ferestre în biblioteci/ și până la ziuă a ars într-o ladă" (Oxidare). Falsitatea, absurdul sunt caracteristici ale spațiului postapocaliptic. Nu este, cum s-ar putea bănui
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ar fi fost în număr redus, ar fi sunat a glumă literară bună. Ceea ce se amintește mai rar este tocmai faptul că exact această persistență a procedeului de amalgamare îl transformă în modalitate de structurare a textului, în tehnică literară definitorie pentru Tonegaru. Se recunoaște aici trimiterea la poezia voit mitizantă a lui Lucian Blaga "poate că în Lună sunt republici sincere fiindcă acolo trăiesc morții", intervenția neologismului, apariția "faptelor diverse" marchează însă o răsturnare de situație. Secvențelor "blagiene" li se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lipsă, pare a fi tocmai aceea care ar fi asigurat lumii un anumit grad de spiritualitate. Elementele universului abstract sau ale celui spiritual nu au dispărut, dar și-au pierdut caracteristicile fundamentale, tocmai acelea care le-ar fi asigurat nota definitorie și le-ar fi separat de lumea comună, materială. "Sufletul meu era senin ca dimineața/ dar când mâna am vrut să întind/ mi s-a părut la fel ca-n fața unei oglinzi:/ chipul din fund n-am putut să
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
literatura anilor '60. E interesant că cel mai adesea teoreticienii postmodernismului și ai generației '80 au fost chiar membrii săi, ca și în cazul generației războiului. În ceea ce privește opoziția stabilită între șaizeciști și optzeciști, se întocmesc chiar tablouri comparative ale elementelor definitorii pentru cele două generații. Așa procedează Al. Cistelecan în Generația și polii ei239 sau Simona Popescu care preferă însă termenul de antimodernism celui de postmodernism și care stabilește următoarea listă de opoziții între modernitate și antimodernitate: "evazionism, individualism, lumi imaginare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]