3,846 matches
-
cu care a colaborat în toți anii de când a plecat din România. A mai lucrat pentru „DC Comics“, „Chaos Comics„ și „Fark Horse“. Cea de-a IX-a artă „Spre deosebire de carte, care folosește numai cuvântul ca mijloc de expresie, banda desenată (BD) folosește și o succesiune de imagini care introduc cititorul într-un univers mirific, o lume în care, dacă ar trebui s-o descriu în cuvinte, ți-ar trebui multe pagini“, spune Sandu Florea. Banda desenată este considerată cea de-
Agenda2004-13-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282226_a_283555]
-
mijloc de expresie, banda desenată (BD) folosește și o succesiune de imagini care introduc cititorul într-un univers mirific, o lume în care, dacă ar trebui s-o descriu în cuvinte, ți-ar trebui multe pagini“, spune Sandu Florea. Banda desenată este considerată cea de-a IX-a artă, deoarece folosește mijloace unice de expresie care diferă de carte, de film sau de desenele animate. Datorită faptului că multe BD clasice erau povestiri destinate celor mici, s-a format opinia falsă
Agenda2004-13-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282226_a_283555]
-
medie a unui amator de comics care intră în magazinele specializate din America este de 28 de ani. Multe din cele mai noi comicsuri sunt de foarte bune calitate cu povestiri și desene de excepție. În Europa, albumele de bandă desenată rivalizează cu cele mai bune albume de artă, iar în multe țări au fost înființate muzee specializate pe benzi desenate. Desenele animate au fost și ele percepute de public ca o artă ce se adresează exclusiv copiilor, deși ele sunt
Agenda2004-13-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282226_a_283555]
-
cele mai noi comicsuri sunt de foarte bune calitate cu povestiri și desene de excepție. În Europa, albumele de bandă desenată rivalizează cu cele mai bune albume de artă, iar în multe țări au fost înființate muzee specializate pe benzi desenate. Desenele animate au fost și ele percepute de public ca o artă ce se adresează exclusiv copiilor, deși ele sunt vizionate deopotrivă de copii, părinți și bunici. Japonezii au început să producă animație exclusiv pentru adulți. Deși producția de filme
Agenda2004-13-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282226_a_283555]
-
schimba profund și industria de comicsuri într-un viitor nu prea îndepărtat“, susține Sandu. De la artizanat la industrie În cei unsprezece ani de când trăiește în America, Sandu a colaborat la peste 100 de comicsuri cu aproximativ 2 200 de pagini desenate. A avut norocul de a participa la realizarea unor titluri cu mare priză la public, așa cum sunt „Spiderman“, „X-Men“, „Captain America“, „Conan“, „Batman“, „Buffy The Vampire Slayer“ etc. Munca de la „Galbar”, comparată cu cea de la „Buffy“, se deosebește radical, este
Agenda2004-13-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282226_a_283555]
-
povestire mai veche (20 de pagini), desenată în țară și intitulată „Hotelul Viselor“. „Este un bun exemplu ce ilustrează conceptul de «spațiu continuu» care constituie contribuția mea personală la dezvoltarea sistemului narativ al benzilor desenate“. Între istorie și viitor „Benzile desenate au o istorie veche de mii de ani, povestește Surile cu scene de vânătoare din grotele preistorice, hieroglifele ilustrative din piramidele Egiptului, imaginile gravate de pe vasele grecești, pictura din bisericile bizantine, toate acestea pot fi privite ca precursorii benzilor desenate
Agenda2004-13-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282226_a_283555]
-
desenate au o istorie veche de mii de ani, povestește Surile cu scene de vânătoare din grotele preistorice, hieroglifele ilustrative din piramidele Egiptului, imaginile gravate de pe vasele grecești, pictura din bisericile bizantine, toate acestea pot fi privite ca precursorii benzilor desenate moderne și constituie o dovadă a faptului că povestirile în imagini sunt foarte bine fixate în subconștientul oamenilor“. Care este însă viitorul acestei arte, mai cu seamă că publicul este atras mai mult de poveștile magiei decât de cele ale
Agenda2004-13-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282226_a_283555]
-
prima ediție europeană a concursului organizat de editura Glenat, la care și artiștii români au avut posibilitatea să participe, tare mi-e teamă că n-a participat nici unul!“ Și, totuși, s-au organizat și în țara noastră saloane de benzi desenate. Amintim câteva dintre acestea. În 1991, la București, Pierre Pascal cunoaște BD craioveană. În toamna aceluiași an, are loc prima ediție a Salonului BD românesc la București. În 1992, la Timișoara va veni francezul Didier Savard. Doi ani mai târziu
Agenda2004-13-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282226_a_283555]
-
carte, poate din pudoare față de renumele tatălui său. într-adevăr, o primă culegere de cronici și povestiri, îi apare abia în 1973. Până atunci - și până astăzi - a scris foiletoane, zilnice sau săptămânale, care, treptat, sunt preluate, împreună cu benzile sale desenate, de majoritatea ziarelor și periodicelor importante din întreaga Brazilie. Astfel i-au apărut, printre altele, culegerile de cronici Ed Morton și alte povestiri, 1979, Soția lui Silva, 1984, Comedii din viața privată, 1994, Noi comedii din viața privată, 1996, Minciunile
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
of Best Times. Club Scarface, ora 21: Live music. Joi, 1 septembrie D’Arc, ora 22: Retro party. Stil Bar, ora 22: Best Music of Best Times. Club Scarface, ora 21: Live Music. presa la zi Carusel. Revistă de benzi desenate. În America, benzile desenate beneficiază de un cult al lor. Există magazine dedicate, lansări cu autografe. Multe filme celebre au creionat bucurii sau tragedii trăite la maximă intensitate, pornite de la benzile desenate. Acum, avem și în România o revistă specializată
Agenda2005-35-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284140_a_285469]
-
Scarface, ora 21: Live music. Joi, 1 septembrie D’Arc, ora 22: Retro party. Stil Bar, ora 22: Best Music of Best Times. Club Scarface, ora 21: Live Music. presa la zi Carusel. Revistă de benzi desenate. În America, benzile desenate beneficiază de un cult al lor. Există magazine dedicate, lansări cu autografe. Multe filme celebre au creionat bucurii sau tragedii trăite la maximă intensitate, pornite de la benzile desenate. Acum, avem și în România o revistă specializată în acest gen, „Carusel
Agenda2005-35-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284140_a_285469]
-
Music. presa la zi Carusel. Revistă de benzi desenate. În America, benzile desenate beneficiază de un cult al lor. Există magazine dedicate, lansări cu autografe. Multe filme celebre au creionat bucurii sau tragedii trăite la maximă intensitate, pornite de la benzile desenate. Acum, avem și în România o revistă specializată în acest gen, „Carusel“. Nu e chiar recomandată celor mici, adulții găsind aici povești care le sunt destinate. „Un roman în imagini de 100 de pagini, cu un conținut bogat, variat, la
Agenda2005-35-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284140_a_285469]
-
care le sunt destinate. „Un roman în imagini de 100 de pagini, cu un conținut bogat, variat, la preț de revistă, accesibil unei categorii largi de cititori“, își descrie publicația redactorul șef Sandu Florea. Numărul secund al revistei de benzi desenate, pe iulie-august, prezintă fragmente din poveștile grafice ale lui Conan, Căpitanului Esko sau Străinului, alături de editorialele Toto Foto, UFO, Wiz. Sunt preluate și seriale străine, care apar în reviste dedicate. Preț: 6,50 lei. Expoziții Primăria Timișoara (etajul I): Expoziția
Agenda2005-35-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284140_a_285469]
-
normal deci ca dicționarele să ănregistreze relativ puține interjecții. Scrisul standard utilizează un număr limitat; cel deschis spre oralitate e ănsă mult mai permisiv și ăi furnizează lingvistului un material interesant. Am pomenit altă dată de interjecțiile și onomatopeele benzilor desenate; am mai vorbit despre interjecțiile de adresare (mă, măi, bă, fă, bre etc.), a căror mulțime și specializare sociolingvistică e o trăsătură specifică românei. Mă opresc acum asupra cătorva exemple jurnalistice din ultimii ani, care ilustrează uzul frecvent și inovativ
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
artei (în care apar unghiuri de vedere noi). Autoarea ilustrează narativitatea imaginii prin exemple diferite, traversînd (în interiorul culturii europene) mai multe epoci, curente și spații de comunicare: de la fresca religioasă și miniaturile din manuscrisele medievale, pînă la publicitatea și benzile desenate contemporane. De fapt, relațiile dintre imagine și text cuprinse în volum sînt numeroase și ridică probleme diferite: e vorba de imagini care pornesc de la text și de imagini care îl creează; de imaginea unică sau de secvența de imagini; de
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
titlu la explicație și chiar la încorporarea textului în desen, în benzile desenate). Analiza detaliată (cuprinsă în capitolele centrale ale cărții) se bazează pe alegerea unor cazuri semnificative: tabloul cu temă literară, ilustrația de carte, seriile de gravuri satirice, banda desenată. E interesantă încercarea de a delimita și de a controla criteriile de potențială narativitate a imaginii: referirea intertextuală la o poveste (metoda non-vizuală) sau reprezentarea unei ființe în acțiune (metoda vizuală). Din combinarea acestor tipuri ideale rezultă grade diferite de
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
imaginii la textul literar și criteriile sale pur plastice de organizare internă; relația imaginii cu textul literar (poem, roman), dar și cu arta dramatică (de care e cea mai apropiată în măsura în care oferă privitorului o scenă) și chiar (în cazul benzii desenate) cu filmul; dificultatea de a transpune în imagine nu numai succesiunea în timp caracteristică unei narațiuni, ci și perspectiva subiectivă (persoana I singular). Limbajul vizual e descris în această carte ca limbaj într-un sens larg semiotic; nu lipsesc însă
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
interesante observații asupra rolului limbii în stabilirea gradului de narativitate a imaginii: tipologia titlurilor de picturi, în relație cu imaginea; încercările de a transpune în imagine nonsensul, jocul de cuvinte; implicarea în imagine a textului (dialog, onomatopee) în special banda desenată - considerată „artă narativă prin excelență”. Clar, elegant, articulat inteligent, discursul despre relația dintre imagine și literatură e și o mărturie indirectă a fascinației resimțite față de imagine de către cei care se ocupă de cuvinte.
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
din mâinile lui, și iscălitura asta ar fi vrut s-o aibă, Conu Niculae pe o coală albă, nu din pensulă cu încondeietură roșie și albastră, ca pe care. O iscălitură trasă cu penița și gata, dacă ar fi ieșit desenată ca un vierme rupt pe coala albă, Conu Nicu ar fi fost fericit. I-ar fi dat cât ar fi cerut și peste cât ar fi cerut, numai să-și pună iscălitura lui rotundă, pe actul de vânzare-cumpărare. Dar nu
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
Nicolae Gabrielescu, băiat de viață și petrecăreț. Într-unul din foiletoanele sale, scriitorul se inspiră dintr-o pățanie amoroasă a arhitectului, căruia îi cere detalii chiar și despre cadrul arhitectural în care s-a consumat evenimentul, adăugind o schiță amănunțită (desenată, poate, de acesta.) Lecția de scenografie Cu siguranȚĂ, interesul pentru cadrul arhitectural se leagă de preocupările sale din domeniul teatrului. În piesele amplasate la București, acțiunea se consumă, de regulă, într-un decor înfățișînd "o odaie modestă de mahala... un
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
vergele, nici măcar nu a clipit vreodată, ochii erau două văgăuni în care se jucau furnicile pe retina limpede ca aerul pe care-l respiram și-l simțeam în gît ca pe un mușuroi. Nici nu puteam fi trist, rînjetul ei desenat mă găsea prin Nevada, printre canioane și jocuri de noroc - un glas stins de cîntăreț peste gura căruia bănuții clipoceau ca moluștele în balta de-alături. Cum să scot cîntece dintr-o astfel de gușă de cauciuc, în preajma ei preoții
Gellu Dorian by Gelu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/10170_a_11495]
-
Liviu Dănceanu Carbondale este o așezare aproape cât Bucureștii de lată, aflată la patru ore de Chicago și cam la o oră și jumătate de capitala Springfield. Numai câmpuri (riguros desenate), high-way-uri (netede ca-n palmă), automobile (din ce în ce mai automate și mai "japoneze"), clădiri mignone (cele mai multe în varianta de bungalou), saloon-uri și restaurante (în marea lor majoritate cu specific asiatic), oameni preocupați (în general fără tabieturi și fasoane), food-uri prea dulci
Dincolo de lojă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9592_a_10917]
-
că el nu face decât să agraveze lucrurile și că există pe lumea asta metode terapeutice cu mult mai sănătoase). Ca să reiau, somnul rămâne, așadar, de recuperat a doua zi după job sau, uneori, a treia etc. Ca în benzile desenate, mama își aruncă șorțul în cuiul de la bucătărie și își trage pe ea un costum de luptă, după care se duce să înfrunte forțele întunericului. Sau cam așa ceva. Schimbând însă puțin tonul, și în loc de concluzie, până la urmă câte cărți cu
Poveşti cu scriitoare şi copii by Cristina Ispas () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1771]
-
a dispărut din mine în vreme ce coboram treptele la Hollywood Multiplex ca să intru la După-amiaza unui torționar. În sălile alăturate Atacau Clonele, Stăpânul Inelelor își desfășura orgia de imagini computerizate până la idiotizare, Harry Potter zbura pe coadă de mătură peste câmpia desenată electronic, Brad Pitt mai scotea din buzunar încă o sculă inteligentă pentru spart bănci, coca și popcornul curgând în valuri păreau și ele crescute din spuma neoanelor... M-am așezat într-un fotoliu, nou și plăcut, de plastic și pluș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
care concurează la Atena sunt lucioși. „Pieile de rechin” ale înotătorilor, salopetele cicliștilor, costumele trei sferturi ale atleților, sutienele cu șort ale săritoarelor, toate emană o strălucire sintetică, frumusețea rece a artificialului. Cu toții, băieți sau fete, au pachete de mușchi desenați impecabil, ca niște personaje de bandă desenată, viteza, forța și precizia cu care se mișcă dau adesea impresia neomenescului. Pielea și mușchii sportivilor par o continuare a echipamentului hi-tech. Noaptea, după ce se încheie transmisiunile de la Atena, mă uit pe DVD
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]