3,309 matches
-
de lucrări didactice folosesc un limbaj ambivalent. Deși, după cum am arătat, în avangarda reflecției istorico-politice românești, odată cu efuziunea romantică, revendicările unității politice a tuturor românilor erau deja disponibile în repertoriul ideatic al epocii, manualele de istorie nu afirmă explicit acest deziderat. Aaron, de exemplu, atât de pasionant în militantismul pe care îl desfășoară în Idee repede..., în Manual... se remarcă printr-o sobrietate profesorală văduvită de patosul naționalist exprimat anterior. Iar în cazul lui Albineț, cu toate că Precuvântarea pe care o atașează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al XX-lea, prin eforturile depuse de Spiru Haret pe durata triplului său ministeriat. Acesta este momentul "decolării" instituționale a învățământului public românesc. Primenit este în special învățămtul rural, care primește o nouă prima șansă reală de concretizare la nivelul dezideratelor educative pronunțate de legea instrucțiunii din 1864. Prin politicile sale axate înainte de toate pe satul românesc construirea de lăcașuri de școli, dotarea acestora cu material didactic, ieftinirea și în final monopolizarea cărților didactice, aplicarea de amenzi părinților ce refuzau să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
originii romane, a latinității pure, a preluat conotații sacrosancte. Pe de altă parte, această dogmă a latinismului incoruptibil al poporului român trebuia acomodată evidențelor empirice care probau infiltrarea unor elemente dacice în limba, cultura și obiceiurile românilor. Tensiunea funciară dintre dezideratul mitic al purității și constrângerile de ordin empiric caracterizează înțelegerea originilor în această perioadă. În cele ce urmează, vom urmări tranziția petrecută în discursul didactic aferent celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, de la latinism pur, prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chemată să provoace o premenire a sufletelor și să trezească conștiința națională la cultura și la viața românească, sporind astfel puterile noastre de rezistență la toate asalturile fie din afară, fie din năuntru" (Angelescu, 1939, p. 10). Totuși, în pofida acestor deziderate, la fel cum unificarea politică nu s-a produs instantaneu, nici cea educațională nu s-a realizat peste noapte. Pe plan politic, la 1918 românii transilvăneni care au semnat rezoluția de unire cu Vechiul Regat au păstrat totuși o autonomie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ținta proiectului statal de românizare. Două sunt astfel finalitățile ideologice ale școlilor de adulți (vizibile cu atât mai translucid în cursurile de adulți organizate în cazărmi): naționalizarea țăranilor prin alfabetizare, în cazul etnicilor români, respectiv naționalizarea minorităților prin românizare. Aceste deziderate identitare se realizau preponderent prin predarea istoriei și geografiei naționale și a limbii române exclusiv în limba română. Caracterul obligatoriu a făcut ca participarea să fie masivă. Numai în primul an, după cum cu mândrie raportează ministrul C. Angelescu (1926), peste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
legionarismul a propus o revoluție spirituală care să curețe sufletul național de toate elementele care îl pângăneau. Țelul suprem, finalitatea ultimă vizată de doctrina legionară, urmărea mântuirea neamului românesc (un obiectiv aferent soteriologiei spirituale), iar metoda predilectă pentru împlinirea acestui deziderat final ținea de domeniul patologiei spirituale: "purificarea României de lepra" celor patru agenți patogeni: i) evreul; ii) comunismul; iii) politicianismul care au prosperat în contextul și iv) democrației (Weber, 1995, p. 115). Cartea lui Z. Ornea, în care face o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este nevoie să falsificăm și să mințim. De acum înainte, noi trebuie să fim obiectivi, să spunem lucrurile bune și lucrurile rele din trecutul nostru, să le spunem așa cum au fost" (Iorga, 1936, p. 15). Obiectivitate, realism, nepărtinire, acestea constituie dezideratul epistemologic al școlii critice, în opoziție cu naționalismul partizan și romantismul idealizant al școlii vechi. Într-un răspuns la o ripostă a lui N. Iorga, după ce încheie conturile personale în secțiunea inaugurativă intitulată "ad personam", C.C. Giurescu lansează manifestul programatic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Forma extremă a acestui "mit al socializării" a fost prefăcută, predominat în partea non-occidentală a Europei, în doctrina lui homo novus. Educației publice i-a fost trasat, ca telos final, scopul antropomorfic de a dăltui "omul național" homo nationalis. Acest deziderat de redefinire a naturii umane în termeni naționaliști a fost unul din capii de serie în rândul obiectivelor asumate de extrema dreapta românească a anilor '30 ai secolului XX. Spre exemplu, într-un articol în care mărturisea "De ce cred în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întreține necontenit viu sentimentul conștiinței naționale, fără a știrbi adevărul și fără a cădea în banalitatea exaltărei patriotice nu e prea ușoară" (Constantinescu, 1928, p. 3). Manualul său constituie un exemplu elocvent a cât de dificil de îndeplinit este acest deziderat. Alți autori, în schimb, reușesc să fie consecvenți într-o măsură mai considerabilă. O. Tafrali (1935), anunță că va fi ghidat în expunerea sa istorică de principiile "sobrietății și preciziunii", și că vă evita resortul la "înfloriri retorice sau poetice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 1978 enunță "principiul politehnizării" ca stând la temelia școlii, și derivativul acestuia, "asigurarea policalificării" ca singura posibilitate de "dezvoltare multilaterală a personalității umane". Comparativ cu legea din 1948, vădit pro-sovietică, reformele învățământului din 1968 și 1978 reintroduc patriotismul ca deziderat al procesului educațional. Legea din 1968, mai timidă în afirmații cu tentă națională, menționează printre scopurile învățământului și "cultivarea dragostei față de patrie și popor" (art. 1), ca premisă afectivă în vederea "dezvoltării națiunii noastre socialiste [și] înflorirea patriei". Naționalismul socialist ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
același stat" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 31). Existența istorică a românilor este caracterizată de această unitate intențională bimilenară, dată de faptul că "ideea unității de neam a străbătut ca o flacără sufletul poporului" (Hurezeanu et al., 1988, p. 10). Dezideratul unirii nu s-a manifestat doar pe planul gândului, sub forma unui naționalism politic cognitiv. Acesta s-a exprimat plenar și la nivel afectiv, al simțământului unității politico-statale românești: "Poporul român [...] a dat dovadă [...] de un adînc sentiment al unității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1995 se remarcă prin direcția sa anticomunistă. Scopul ideologizant și propagandistic al educației, pe care legea din 1968 îl exprima sub necesitatea învățământului de a modela "cetățeni militanți ai construcției socialiste și comuniste" iar legea din 1978 îl exprima în dezideratul de a construi "omul nou", este eliminat. La pachet, eliminat este și monopolul partinic exercitat de PCR, precum și elementele pe baza cărora se sprijinea cultul partidului. Legea din 1995 stipulează explicit caracterul a-partinic al învățământului, prohibind categoric politizarea procesului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lărgită, este totuși definită de o serie de parametri absoluți. Cel puțin la nivel structural, jgeaburile formale care au asigurat continuitatea structurală a memoriei istorice românești au fost date de mitul fondator al originii, chestiunea continuității, mitologema arhetipală a unității, dezideratul independenței și obsesia spiritualității poporului român. Aceste elemente structurale se regăsesc invariabil în toate formulele în care s-a prefăcut memoria românească. Alte categorii structurale care au organizat memoria istorică românească au fost adăugate sau înlăturate pe parcurs, în funcție de circumstanțele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
primar, gimnazial, liceal, profesional, tehnic și pedagogic, înscriși la orice formă de învățământ (de zi, seral sau fără frecvență). 24 Legea din 1948 stipula printre țelurile centrale ale învățământului public "Înlăturarea neștiinței de carte" (art. II, lit. a). 25 Celălalt deziderat al învățământului românesc îl reprezintă "realizarea idealului educațional întemeiat pe tradițiile umaniste, pe valorile demcrației și pe aspirațiile societății românești" (art. 3, al. 1). 26 Notă metodologică: procentele au fost calculate prin realizarea mediei aritmetice între rezultatele obținute de Barometrele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
probe: * probe clasice: desfășurate în sală; desfășurate în aer liber; * probe și distanțe de alergare neclasice, măsurate în metri, *arzi, mile, etc.: desfășurate în aer liber sau în sală. Competiția de atletism se caracterizează, în esență, prin următoarele prin următoarele deziderate: * parcurgerea unei anumite distanțe într-un timp cât mai scurt, în anumite condiții specifice (ex. alergări, marș); * realizarea unui zbor cât mai lung sau mai înalt, prin desprindere de pe sol efectuată în anumite condiții specifice; * proiectarea unor obiecte speciale în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este determinată de particularitățile probelor de concurs. În tabelele 10,11 sunt prezentate aceste caracteristici, conform regulamentului F.R.A. care respectă prevederile regulamentului internațional I.A.A.F. Tehnica alergării de garduri, indiferent de probă, trebuie să favorizeze menținerea vitezei, dezideratul oricărei alergări. Mecanismul de bază al tehnicii alergării de garduri este ritmul pașilor între garduri, mecanism ce derivă din scop și se adoptă pentru realizarea acestuia. În figura 27 am evidențiat condițiile necesare menținerii vitezei pe parcursul fazelor alergării de garduri
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cât mai mare în momentul contactului cu solul între tălpi și proiectarea C.G.G., fără a provoca căderea în / pe spate a elevului / săritorului. După legile fizicii, aterizarea ar trebui să se facă în punctul în care parabola C.G.G. întâlnește solul. Dezideratul tehnic ar fi acela ca tălpile săritorului să atingă are prelungirea tangentei la traiectoria C.G.G. trece prin planul nisipului cu călcâiele, mișcările picioarelor, brațelor și poziția ritură ce se constituie în probă a atletismului ompeti ului, începuturile sale fiind estimate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
chiar și învățământul, elevii urmând să aibă mai multe opțiuni de a alege. E, totodată, și o posibilitate de conectare la ceea ce se întâmplă în lume, de a veni creativ spre ea cu lucruri făcute profesionist. Pentru a atinge acest deziderat e nevoie de profesioniști și la managementul firmelor, altfel nu se va înțelege niciodată că un produs nu se poate vinde dacă nu are și un design pe măsură. E clar că nu putem avea o concurență cu Occidentul dacă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de ani pe teritoriul satelor noastre și în împrejurimi, pentru crearea resurselor materiale corespunzător cerințelor timpului, lupta dusă de oamenii de rând de aici pentru emanciparea satelor din punct de vedere social-economic și administrativ. Vom constata că lupta pentru realizarea dezideratelor vitale a fost lungă și grea, că de multe ori a cerut curaj, dârzenie și sacrificii care au mers până la jertfa supremă, oamenii locului răspunzând așa cum a trebuit la chemarea impusă de momentele cruciale ale existenței lor. Din acest punct
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în evidență numeroasele urme ale vestigiilor, prin care se reflectă munca creatoare și prezența etnosului românesc în procesul devenirii și evoluției sale, își capătă partea lor de contribuție pentru o cât mai deplină informare și elucidare a respectivei problematici. Acest deziderat este cu atât mai necesar cu cât unii istorici au crezut și au scris că „Sudul stepic al Moldovei n-a fost intens populat până în secolul al XIX-lea”, afirmație în totală contradicție cu realitățile din zona în care ne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
2. A cumpăra și exploata în comun orice fel de mașini și unelte; 3. A cumpăra, întreține și întrebuința în comun animale de prăsilă; 4. A asigura în comun recoltele contra grindinei și incendiilor”. Toate acestea au rămas la stadiul dezideratului, căci nici una din cele preconizate nu a prins viață în perioada interbelică, situație pe care o cunosc din propria-mi experiență, și de la bunicul meu după mamă, Raicu Druță, beneficiar al unui lot de 5 ha, dar și membru în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deci încetarea obligației de a face zile de clacă pe moșiile proprietarilor, în înfăptuirea unei reforme agrare prin care țăranul eliberat să devină proprietar al pământului muncit de el și de strămoșii lui generații de-a rândul. Era acesta un deziderat legitim nu numai sub aspect umanitar, cât mai ales din punct de vedere al dreptului istoric. Acum, după ce am parcurs documentar traseul istoric urmat de satele umbrăreștene până aici, văzând cum au ajuns ele din obști sătești libere în sate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în planul-cadru de învățământ și cu opționale (cel puțin un opțional). Schemele orare ale claselor formează împreună schema orară a școlii. ... II. Elaborarea planului-cadru de învățământ pentru ciclul achizițiilor fundamentale Articolul 3 Construcția planului-cadru de învățământ are în vedere realizarea dezideratelor profilului de formare al copilului care finalizează clasa a II-a, profil determinat de domeniile de competențe-cheie specificate în art. 68 din Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare. În mod concret, până la finalul clasei a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241580_a_242909]
-
domeniul asistenței post-detenție. Un astfel de demers își propune să creeze cadrul instituțional necesar reintegrării sociale a persoanelor private de libertate, evidențiind rolul activ pe care factorii instituționali și comunitari ar trebui să-l dobândească, printr-o acțiune convergentă, în raport cu dezideratul reintegrării sociale a persoanelor ce au antecedente penale. Astfel, pot fi identificate și mobilizate resursele necesare pentru a sprijini eforturile persoanelor private de libertate și a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate de a-și redobândi un rol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264846_a_266175]
-
care se impun acțiuni ferme, desfășurate în cadrul unui dialog activ cu reprezentanții romilor, atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Noua abordare strategică pentru creșterea incluziunii sociale a cetățenilor români aparținând minorității rome are în vedere: 1. înțelegerea dezideratului intervenției publice pentru îmbunătățirea situației romilor, nu doar din considerente care țin de justiția și protecția socială, dar și din considerente care se raportează la dezvoltarea economică și social�� durabilă a României - resursa umană furnizată de populația romă, una din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]