3,820 matches
-
i-au trecut tronul la 1866. Locotenenții domnești: Lascăr Catargiu, general Golescu și colonel Haralambie sunt chemați îndată la Palat.3 Lascăr Catargiu ia atunci răspunderea situației, sfătuiește pe rege să nu abdice, asigură că poporul Capitalei stă liniștit, că dezordinea este opera nu mai a câtorva sute de studenți și de școlari instigați de liberali, în sfârșit, garantează pentru repedea potolire a spiritelor, fără vărsare de sânge și fără nici o greutate. În realitate faptele erau cam așa cum le arătase Lascăr
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sale; el cuprinde, de fapt, Piața Universității de astăzi, de la strada Academiei și până la Piața 21 Decembrie 1989. rescu și C. Cristescu (Cocris) își fac apariția și se informează. A doua zi presa conservatoare învinuia partidul liberal că a provocat dezordinea. Pe vremea aceea nu exista repaosul de duminică, așa că magazinele erau toate deschise sau aproape toate. Ciocnirea de pe Bulevard se răspândise ca fulgerul prin toate cartierele centrale și o semnificativă emoție le cuprinse. Respinși de pe Bulevard de forțele polițienești, un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
braț pe d-na Ecaterina Fleva, întâia lui soție. 252 bucureștii de altădată ci de Văcărești“ - în incinta fostei mânăstiri fiind atunci principala închisoare a Bucureștilor (B. Florescu, „Domnule redactore“, TEL., an. V, 30 aprilie 1875, p. 3). Implicat în dezordinile care au avut loc cu prilejul alegerilor, el va ajunge totuși peste câteva zile la închisoarea Văcărești („Informațiunile noastre“, TEL., an. V, 1 mai 1875, p. 3). V. și Addenda, p. 406. 30. Am confruntat citatul cu ROM., an. XIX
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sala de vot și amenințat cu stâlceala. Cerând protecția lui Vava Ghica, candidatul guvernamental, acesta i-a răspuns: — Oare eu v am cerut ieri să mă protejați? Dar adevărul este că în ajun, la Colegiul I, nu se întâmplase nici o dezordine. Nicolae Fleva era în mijlocul mulțimii când fu recunoscut de bătăuși. Ime diat bătăușii s-au repezit să-l atace. Fleva izbutește să se arunce într-o birjă, apărat de colonelii Schina și Salmen. Dar bătăușii se luară după el. Ajuns
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dâmbovița, peste tot 601 alegători, votau în localul școalei de bă ieți no. 3, din casa Poenărescu de pe strada Justiției, suburbia Antim.37 Primarul Capitalei, G. Manu, viitorul general G. Manu, afișă a doua zi următorul „apel către cetățenii Capitalei“: „Dezordinile regretabile ivite ieri în jurul ospelului comunal 38, cu ocaziunea alegerii deputatului Colegiului II, ne impun datoria de a face apel la bunul simț și patriotismul cetățenilor și a-i consilia să se abție de la manifestațiuni zgomotoase și violente cari, dacă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
campanie de presă începu și guvernul se hotărî să reprime. Se făcură mai multe arestări spre a se descoperi acela care trăsese cu revolverul în Geambașul, dar fără rezultat.44 Nicolae Fleva fu arestat ca instigator al omorului și al dezordinii. Iată ce scria Românul asupra acestei arestări: răspuns însă cu argumente indubitabile, amintind (cu date concrete) zecile de procese de viol, scandal, vătămare corporală pe care acesta le avusese în perioada 1870-1875 (Ion Dendrino și Ciru Oeconomu, „Ilie Geambașul“, TEL
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aci 2 muzee, unul de la Sfat din Piața 23 Aug., a rămas pentru documente istorice, iar celălalt pentru artă, cu sculptură și pictură. Aci sunt săli frumoase, În fața parcului central, dar majoritatea lucrărilor stau Încă Într-o cămară mare În dezordine. Dl. Teodorescu, zis aci Bădia 101, are un singur tablou micuț, cam 30/40 cm, intitulat: „Poarta Ecaterinei”. După rugămintea mea, a fost căutat 2 zile și n-a fost găsit. Direcția Îmi spunea că l-ați putea cere printr-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Urma să verifice, a doua zi după o reașezare a prețurilor la carne, cum își însușiseră măcelarii noile prețuri și, mai ales, cum învățaseră să explice cumpărătorilor noile avantaje ce li se ofereau. Fusese nemulțumit de răspunsurile primite, apoi de dezordinea găsită în diversele compartimente și magazii în care intrase pe neașteptate. Izbise cu picioarele în ambalajele și cutiile ce-i stăteau în cale și cu grele cuvinte în Trofin pentru nereușita acestei reprezentații. Se urcase în mașină și în viteză
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
obsesivă fixație admirativă a și produs dezastrul. Când a trebuit să revină din metalumea hipnotică a transcendenței În ritualul domestic, năucirea fusese prea mare, mișcările abrupte și stinghere. Radu a atins, fără să vrea, chiar obiectul celest. Surprins de brutala dezordine, paharul s-a clătinat, o fracțiune, șocat, vulnerat, s-a desprins de podiumul tăbliei telurice, apoi s-a aruncat În gol și s-a prăbușit, țăndări, pe parchet. Palid, Radu n-a mai putut fi readus Între noi. Abia dacă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sau tortură, prin Înșelăciune și prin falsă compătimire, prin mistificare sau prin scrisori anonime, prin micile Învățătoare sau prin inchizitori”. Configurația de ierarhii, coduri și obiective, urmărind proiectul răului absolut organizat, realizează până la urmă tocmai atomizarea existenței, vidarea comunicării, depersonalizarea, dezordinea spaimei, opacitatea apatiei, glaciațiunea perfectă a terorii. Oarba opresiune dirijată are În vedere o colectivitate masificată Într-un unic trup enorm și supus, care „vede”, Însă, totul, fără a accede la sursa ascunsă care i-a deformat și degradat clipa
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a se opune, cu toată Mișcarea, traversării țării în vagoane CFR de către trupele sovietice, conform ordinului lui Franasovici, către Căile Ferate Române, de la participarea la războiul civil din Spania, până la dizolvarea partidului Totul Pentru Țară în loc să accepte lupta, pentru a nu creea dezordini în țară, de care să profite vecinul de la Răsărit și multe altele. Mișcarea comunistă avea un aliat puternic în toată presa evreească și în propagandiștii evrei trimiși de peste Nistru, care veniți în țară erau ajutați de evreii localnici, să-și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Brahonschi, au făcut, din nu se știe ce motive, un astfel de joc sadic. în același studiu de comportament, de mai sus, în cazul suicidului, mai ales la persoanele în vârstă, se remarcă ordinea, uneori chiar exagerată a vestimentației, în contrast cu dezordinea constatată când este vorba de crimă, datorită luptei victimei cu agresorii. în cazul lui Nicolae Petrașcu totul este deteriorat în îmbrăcăminte, demonstrând efortul suprem depus de el în ultima lui încleștare pentru ași apăra viața. O altă caracteristică a sinucigașului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
groapa în creier. La fiecare lovitură de cazma, vidul din capul mereu sporea mai mult. Înainte de prânz a început să bată vântul mai tare și să fulguiască. Fulgii înghețați se loveau ușor de geam și se prăbușeau pe cercevea în dezordine. Erau fulgi mari, ce promiteau să se adune laolaltă. Nu va trece mult și pământul va fi iar acoperit de un strat gros de zăpadă. Fulgii tari prevesteau zăpadă mare de obicei. Bătrânii nu se sinchiseau de ninsoare. Cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cu pretenții de frescă imperativul comuniunii dintre muncitori și țărani, aflându-și pretextul epic în răscoala din 1907. În Bărăgan (I-II, 1954-1959) este ilustrat șablonul activistului care coboară de la centru într-o zonă de periferie marcată de nereguli și dezordine, minată de sabotaje, pentru a-i îndruma pe cei aflați acolo să distingă termenul pozitiv al relației dialectice, altfel clare, dintre bine și rău. Romanul, care s-a menținut în deceniul șase și în anii imediat următori în topul criticii
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
domeniu, considerat neutru din perspectiva genului, că neutralitatea de gen este, de fapt, o „orbire de gen”, care camuflează discriminările ascunse 2. Aceste blocaje și disfuncționalități din sfera politică a echității de gen sunt generate În primul rând de o dezordine conceptuală, explicabilă nu doar prin lipsa de comunicare dintre instituțiile statului și expertiza academică de nivel european din acest domeniu, ci și prin inexistența unui proces de definire a problemei, anterior celui de formulare a politicii 3. În graba adoptării
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acestei campanii de „asanare” a literaturii era I. Al. Brătescu-Voinești, de-a dreptul înverșunat împotriva lui E. Lovinescu. Cu un verb înfierbântat, N. Iorga susține în „Cuget clar” o adevărată ofensivă prin care anatemizează literatura „nesănătoasă” și în genere „groaznica dezordine intelectuală în morala de astăzi”. Ca o reacție la această stare de lucruri, se naște o grupare a criticilor tineri aflați în slujba principiilor estetice în aprecierea literaturii. Asociația era sub președinția lui Perpessicius și avea ca membri pe Mihail
GRUPAREA CRITICILOR LITERARI ROMANI (GCLR). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287379_a_288708]
-
erotică cu A***, nu cunoscuse alteritatea: tema oglinzii: „CÎnd să iasă din cabină, A***, din ușă, Întorcîndu-se spre mine, mi-a aruncat această Întrebare fără să aștepte răspunsul: ‘Ei, cum mă vezi?’ După ce-a ieșit, am rămas să contemplu dezordinea obișnuită din cabină. Pe nisimțite, privirea mi s-a fixcat pe o oglindă mare din fața ușii ce tocmai se Închisese peste o Întrebare. În oglindă, vedeam ușa din tocul căreia tocmai mă interpelase A***. Pe buze mi-a venit un
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
comunitar. Cultura occidentală nu a reușit să producă una sau mai multe ideologii care să corespundă creșterii economice și hiperindividualismului. Normele tradiționale ale liberalismului, confesionalismului și socialismului au dispărut aproape total. Individualitatea se reduce la egoism, iar identitatea la narcisism. Dezordinea ideologică a determinat apariția de cluburi, fundații, asociații care să dezvolte sentimentul de apartenență și securitate al individului (McCrae, Costa, 1997Ă. Un asemenea cadru social nu este creator de personalități patologice, dar este sursa constantă de modele de conduită deviantă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a valorilor pozitive și negative ale dimensiunilor. Pentru „căutarea noutății”, de exemplu, sunt avuți în vedere 40 de itemi, distribuiți în patru domenii: excitabilitatea exploratorie vs rigiditate stoică (11 itemiă; impulsivitate vs reflexie (10 itemiă; extravaganță vs rezervă (9 itemiă; dezordine vs înregimentare (10 itemiă. În perspectiva aplicării sistemului la tulburările de personalitate, se consideră că acestea pot fi caracterizate, în general, prin deficiențe în planul caracterului, iar distorsiunile în planul temperamentului configurează aspectul tipologic. Toate categoriile tulburărilor de personalitate s-
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cercetare psihologice a personogenezei sunt convergente în această direcție. Rolul educativ al familiei a fost mereu subliniat și se articulează teoriilor developmentale. Copilul crescut fără afecțiune, nu-și dezvoltă propria capacitate afectivă. Modele comportamentale agresive pot fi învățate și reproduse. Dezordinea în logica pedepselor și recompenselor poate conduce la devalorizarea semnificației sancțiunii sociale. Oricum, familia e mediatorul fundamental între individ și societate, inclusiv în cazul psihopatului. Dacă fundalul biologic predispus se asociază cu modelul educațional familial negativ, structura psihopată a persoanei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
astfel prin ea să ating viziunea și lumea”) sugerează traseul pe care îl acoperă cartea: interferarea dinamică între mișcarea liberă, excitată de spațiile cosmice, a halucinației vizionare și priza la existentul situat în proximitatea receptării comune: „În cele din urmă/ dezordinea atinge desăvârșirea/ limbile toate se dizolvă în muzica vântului/ haosul atinge splendoarea/ În cele din urmă dintre evoluții vârtejuri/ lumea brusc se oprește într-o imagine/ ape văzduhuri metropole rămân suspendate/ universul întreg se oprește/ într-o fotografie/ adâncă și
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
banalul bătut cu pixul în catedră sau îndemnul răstit adresat de profesor pentru a cere elevilor atenție și ordine în clasă. Ambele devin semnale pentru a întări și transforma în habitudini două dintre cele mai răspândite realități școlare: neatenția și dezordinea 3. Multe obiceiuri dăscălicești similare ne-ar putea îndreptăți să afirmăm că elevii sunt învățați în școală mai mult „rele” decât „bune”. Chiar și comportamentul bine cunoscut de „scârbă” față de școală, denunțat de milioane de elevi, deși nenatural, se învață
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
la om) par să fie încercări de a găsi soluții - nici una dintre ele nefiind produsul unor părți așezate accidental. O perioadă de perplexitate (sau de liniște) intervine implacabil; dar, în cazurile cercetate, niciodată soluția nu apărea ca urmare a unei dezordini de impulsuri oarbe. Este o acțiune continuată (care poate fi și împărțită) numai de către gândirea abstractă, de către observator; dar, în realitate, procesele nu apar ca independente. Pot fi descrise ca „genuine” acele cazuri în care aceste soluții apar ca întreguri
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
într-o abordare sistemică a rezolvării creative de probleme (de la o abordare inițială în trei etape la cinci pași). În prezent, Institutul american pentru Rezolvarea Creativă de Probleme dezvoltă șase faze importante în procesul de rezolvare creativă a problemelor: descoperirea „dezordinii”, descoperirea problemei, descoperirea ideilor, descoperirea de soluții, descoperirea „acceptării”. Rezolvarea creativă de probleme introduce, de asemenea, câteva reguli de bază grupate în două categorii: divergentă și convergentă. Regulile divergente sunt: amânarea evaluării, căutarea a cât mai multor idei, acceptarea tuturor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de probleme, nu trebuie uitate obiectivele, iar flexibilitatea gândirii trebuie totuși dirijată și concentrată în funcție de acestea pentru a selecta un mod eficient de rezolvare a problemei). Figura 11. Pașii metodei rezolvării creative de probleme (adaptare după Treffinger, Isaksen, 1985) Descoperirea dezordinii presupune identificarea și acceptarea „provocării” și evitarea tendinței naturale de a „sări la soluții”. Descoperirea datelor vizează acumularea informațională inițială prin intermediul a cinci mari criterii: informațiile, impresiile, simțurile, observațiile și întrebările. Descoperirea problemelor cere ca situația pe care am descoperit
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]