11,536 matches
-
umilitoare a ideologiei și a imposturii științifice. Bun cunoscător al sociologiei occidentale, Cătălin Zamfir ajunge la concluzia că aplicabilitatea ei la Înțelegerea și proiectarea tranziției postcomuniste este limitată. Argumentul este peremptoriu și greu de respins - cele două societăți, cea occidentală dezvoltată și cea românească (sau oricare alta postcomunistă) În tranziție, sunt prea diferite pentru ca ceea ce produce sociologia ce studiază societatea dezvoltată să fie adevărat și În realitatea pe care o produce societatea În tranziție. Mai mult, nici sarcinile adresate sociologiei nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la Înțelegerea și proiectarea tranziției postcomuniste este limitată. Argumentul este peremptoriu și greu de respins - cele două societăți, cea occidentală dezvoltată și cea românească (sau oricare alta postcomunistă) În tranziție, sunt prea diferite pentru ca ceea ce produce sociologia ce studiază societatea dezvoltată să fie adevărat și În realitatea pe care o produce societatea În tranziție. Mai mult, nici sarcinile adresate sociologiei nu sunt aceleași, căci, până la urmă, cunoașterea socială trebuie să servească, În tranziție, acțiunea politică de remodelare a societății. Drept care Cătălin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
componentă indispensabilă a succesului tranziției În România. Iată o paradigmă nouă, pentru că ideologia dominantă În prezent afirmă mai degrabă că tranziția românească este simplul produs al acțiunii politice românești, Întemeiată pe cunoașterea științifică și pe ideologia produsă extern, În lumea dezvoltată. Sociologia și cunoașterea societății românești trebuie să producă atât strategia tranziției În continuare, cât și infrastructura intelectuală și valorică ce i-ar permite ca, din simplu suport al actelor de guvernare, să devină un suport al acțiunii sociale colective. Nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unui genocid, București, Editura Ager, 2004 (176 p.) Cartea profesorului Mihai Milca reușește să Întreprindă, așa cum ne anunță subtitlul, o radiografie, o analiză sociologică asupra unui caz, cu totul aparte, de genocid. Astfel că sectorul istorico-narativ al lucrării, deși bine dezvoltat (și este firesc să fie așa) nu reprezintă scopul În sine al acesteia. Ținta este mai degrabă conturarea unui model psihosociologic care să analizeze În profunzime ceea ce am putea numi cauzele profunde și contextele istorice favorizant ale Holocaustului, sub absolut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de promotori, de delegitimizare și erodare a puterii. Aceeași temă, de interpretare a semnificațiilor cozii, dar Într-o cheie narativ-autoironică, va fi continuată de tânărul filolog Paul Cernat. Următoarea parte a cărții este dedicată unor evenimente „marcante” ale societății „multilateral dezvoltate”, pe dimensiunea extensiunilor extreme din punct de vedere uman și comunitar. Astfel, fenomenul recluziunii În pușcării și al reeducării este pus Într-o nouă lumină prin referințe precise (Adrian Neculau), revoltele atipice sunt reevaluate și decriptate din perspectiva prezentului (Ruxandra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
două anexe. În „Introducere” se discută premisele conceptuale și metodologice. Am reținut ideea autoarei că În literatura de specialitate din România nu există cercetări empirice privind relația dintre competența socială și competența profesională, dar, spunem noi, nici un fond teoretic prea dezvoltat. Am ținut să remarc această situație pentru a accentua și mai mult noutatea temei cercetate și, din acest punct de vedere, se cuvine să punctăm meritul incontestabil al acestei lucrări. Într-adevăr, avem o lucrare În care se regăsește pregnant
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fost În Europa de Est atât produsul, cât și elementul care au adâncit relativa Înapoiere (p. 141). De asemenea, această tipologie a zonelor agrare europene mai are În componență și zona scandinavă și regiunea mediteraneană. Zona scandinavă este considerată de autor mai dezvoltată din punct de vedere economic datorită zootehniei și relațiilor de piață mai intense decât În depresiune. Datorită unui număr ridicat de vite se puteau produce Îngrășăminte necesare regenerării mai ușoare a solului ceea ce determina o restrăngere treptată a pârloagelor. Diferențele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Statele Unite ale Americii, Wolfgang Paul, Franța, „Pentru dezvoltarea tehnicii de prindere a ionilor”. 1990 Jerome I. Friedman, Statele Unite ale Americii, Henry Way Kendall, Statele Unite ale Americii, Richard E. Taylor, Canada. 1991 Pierre-Gilles de Gennes, Franța, „Pentru descoperirea faptului că metode dezvoltate pentru studiul fenomenelor normale în sisteme simple pot fi generalizate pentru forme mai complexe ale materiei, în particular pentru cristale lichide și polimeri”. 1992 Georges Charpak, Franța, „Pentru inventarea și dezvoltarea detectoarelor de particule, în particular a camerei proporționale multi-fir
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
se considera că numai relativismul cultural poate răspunde necesității de a admite că fiecare societate trebuia înțeleasă în funcție de contextul propriilor circumstanțe. Consecința orientativă era că societatea europeană a vremii nu trebuia deloc considerată ca reprezentând cea mai bună sau mai dezvoltată societate. Desprinderea de eurocentrism are deci o istorie veche, încă neîncheiată nici măcar astăzi. Și tot acum se consacră principiul separării faptelor de valori, pentru a elimina prejudecățile din colectarea și evaluarea faptelor sociale, pentru a da proeminență experiențelor empirice efective
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ci și ca sursă institutoare a raționalității în organizarea socială. Forma pe care ar trebui să o ia cunoașterea rațională este știința, adică acea cunoaștere pozitivă a legilor naturii și societății, a întregului univers, care poate fi continuu și progresiv dezvoltată și care poate contribui la promovarea progresului sau a evoluției către eliberarea forțelor umane, către stăpânirea naturii și bunăstarea generalizată. În centrul lumii s-ar afla individualitatea eliberată de constrângerile oricărei autorități atotstăpânitoare. Pretinsei uniformități tradiționale a comunităților sau a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
complementarități Perioada istoriei recente a fost și continuă să fie marcată de două tranziții pe cât de cuprinzătoare, pe atât de profunde: tranziția postcomunisă a țărilor din Centrul și Estul Europei și tranziția de la modernitatea consacrării la modernitatea reflexivă a țărilor dezvoltate. Analiza tranziției postcomuniste este, după 1990, una dintre temele dominante ale cercetării din științele sociale de la noi, fie că este vorba despre sociologie, economie sau știință politică. Luând ca referință societatea capitalistă dezvoltată din țările europene sau nord-americane, o astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
europene sau nord-americane, o astfel de analiză a urmărit să identifice modul în care societatea postcomunistă se transformă pentru a asimila și practica acele instituții care sunt compatibile cu sau corespund celor specifice unui gen de „tip ideal” al capitalismului dezvoltat reprezentat de economia de piață, democrația liberală și cultura libertății. Această orientare tematică nu este de remarcat numai la noi. Ea este prezentă în toate țările postcomuniste ca și în acele laboratoare occidentale de cercetare interesate de tranziția postcomunistă. Pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la noi. Ea este prezentă în toate țările postcomuniste ca și în acele laboratoare occidentale de cercetare interesate de tranziția postcomunistă. Pe de altă parte, multe dintre lucrările cele mai influente din sociologia, economia sau știința politică din țările occidentale dezvoltate, publicate mai ales după 1990, deși am putea cu ușurință să coborâm până prin anii ’70, se raportează, prin tematică și concluzii, tot la problematica tranziției. Numai că, evident, au în vedere o cu totul altă tranziție, întrucât transformările vizate sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Răspunsul imediat este că, deocamdată, atunci când considerăm lucrările despre tranziția postcomunistă, atât abordarea, cât și demonstrația teoretică sau empirică avansate sunt astfel orientate încât să se concentreze, aproape exclusiv, doar asupra societăților postcomuniste. Implicația acestei abordări este că societatea postindustrială dezvoltată este luată doar ca o referință comparativă și normativă ce configurează genul de „ideal” ce trebuie urmat, iar societatea comunistă este identificată cu acea societate industrială tradițională ale cărei simboluri și moduri de organizare trebuie depășite în perioada de tranziție
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu scopul de a ajunge la o mai bună caracterizare a noului tip de societate și a transformărilor care se produc în spațiul tranziției către ea. Într-adevăr, s-a spus de ceva vreme că societățile și economiile cele mai dezvoltate din lume se confruntă cu tranziția către „era postindustrială” sau către „epoca postmaterialistă”. Cei preocupați mai ales de cultură s-au referit în mod insistent, urmându-i pe F. Lyotard, J. Derrida sau J. Baudrillard, la „societatea postmodernă”. Mai recent
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe o astfel de traiectorie? Cum am recunoaște că o societate tinde să devină a cunoașterii? Ritmuri și simboluri Pentru a răspunde la prima întrebare, să observăm că o astfel de tranziție a prins în jocurile schimbării mai întâi țările dezvoltate industrial. Apoi și celelalte țări au început să aspire, prin programele lor de dezvoltare, spre configurarea noii economii și societăți. Oricum, odată cu extinderea globalizării economice, politice și culturale, competiția pentru performanțe tot mai mari și pentru înlăturarea discrepanțelor sau inegalităților
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
capabilă de o creștere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune și mai multe și cu o mai mare coeziune socială”. O astfel de țintă viza în mod evident competitivitatea economiei europene a cunoașterii cu cea din alte țări dezvoltate, respectiv cea din Uniunea Europeană comparativ cu cea americană sau japoneză. În privința țărilor în curs de dezvoltare, Banca Mondială avertiza încă din 1999 că acelea care nu includ cunoașterea în strategiile lor de dezvoltare „vor rămâne în urma celor care se mișcă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de cunoaștere ca atare, ci și de capitalul uman și de cel instituțional este ilustrat și istoric: noua economie nu a apărut doar ca urmare a expansiunii tehnologiei informației, în special a internetului. Trebuie avut în vedere, că în țările dezvoltate, recesiunea industriilor manufacturiere tradiționale s-a manifestat încă din perioada de după 1960, iar noile industrii au început să crească rapid abia spre sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Așa s-a ajuns ca, în prezent, toate datele statistice publicate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
1960, iar noile industrii au început să crească rapid abia spre sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Așa s-a ajuns ca, în prezent, toate datele statistice publicate de OECD să demonstreze că, în țările sale membre cele mai dezvoltate, mai mult de jumătate din PIB se bazează pe producția și distribuția de cunoaștere. Totuși, un astfel de „avantaj comparativ” nu este unul de durată lungă, care s-ar autoîntreține. Este nevoie ca țările dezvoltate să investească eforturi susținute pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
țările sale membre cele mai dezvoltate, mai mult de jumătate din PIB se bazează pe producția și distribuția de cunoaștere. Totuși, un astfel de „avantaj comparativ” nu este unul de durată lungă, care s-ar autoîntreține. Este nevoie ca țările dezvoltate să investească eforturi susținute pentru a-l menține și, mai ales, pentru a-l potența. Totodată, țările lipsite de „avantaj comparativ” riscă să rămână și mai mult în urmă și încă foarte rapid, dacă nu includ, precum cele dezvoltate, cunoașterea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
țările dezvoltate să investească eforturi susținute pentru a-l menține și, mai ales, pentru a-l potența. Totodată, țările lipsite de „avantaj comparativ” riscă să rămână și mai mult în urmă și încă foarte rapid, dacă nu includ, precum cele dezvoltate, cunoașterea în strategiile de reconstrucție și dezvoltare, dacă nu accelerează schimbările instituționale sau dacă nu consideră implicațiile capitalului social. Despărțiri, riscuri și incertitudini Perioada de configurare a noii economii a fost marcată nu numai de realizări cognitive și tehnologice care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
noii economii a fost marcată nu numai de realizări cognitive și tehnologice care au consacrat un nou model de creștere economică. Ordinea socială și condițiile sociale ale vieții s-au transformat și ele în aproape toate țările, inclusiv în cele dezvoltate, iar raporturile politice au luat o cu totul altă configurație pe plan național și global. Mai întâi, am asistat la căderea regimurilor comuniste din țările orientului și centrului european, sfârșindu-se astfel perioada „războiului rece”. Odată cu aceasta, democrația liberală a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
exprimată prin standarde economice, a tins să crească, modul de viață configurat comunitar a tins să scadă. Rata criminalității a crescut, divorțurile s-au multiplicat, relațiile de rudenie s-au degradat, natalitatea a scăzut, iar multe societăți, mai ales cele dezvoltate, devin tot mai bătrâne, oamenii au tot mai puțină încredere unii în alții și parcă vor să pară tot mai străini în raporturile lor. Migrația internă și externă se extind rapid, nu numai în sensul de creștere a mobilității spațiale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vast teritoriu geografic. Iată două fațete ale aceleiași lumi prezente. Pe de o parte, se configurează rapid dezvoltarea unei noi economii, în care cunoașterea și tehnologiile informației sunt instrumentele principale, iar creșterea mai mult sau mai puțin rapidă din țările dezvoltate a bunăstării sociale și individuale este consecința cea mai vizibilă. Pe de altă parte, capitalul social reprezentat de valori și moduri de comportare și capitalul instituțional disponibil trec prin transformări ce se asociază cu o degradare a ordinii sociale și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este doar o fațetă a lumii în care trăim. Cealaltă este reprezentată de sporirea capacităților noastre de „management al riscului” la nivel global, național, comunitar sau personal. În acest sens, constatăm cum societățile contemporane sau măcar unele dintre ele - cele dezvoltate - activează prin educație tot mai multă cunoaștere pentru a crește „producția” de capital uman, sporesc inovațiile și invențiile tehnologice pentru a dezvolta economia cunoașterii și tind să perfecționeze managementul social și corporatist sau guvernarea politică din societățile democratice pentru a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]