3,349 matches
-
cerut să-i fie adus și i-a poruncit să tăgăduiască pe Dumnezeu Mântuitorul. Dar „el a răspuns: «Nu gândești nici drept, nici folositor, împărate. Căci cel care este învățat să nege cu ușurință și să disprețuiască pe Dumnezeu tuturor, disprețuiește foarte ușor și pe împărat, care este el însuși o parte a naturii muritoare. Și dacă este demn de cel mai mare chin cel care disprețuiește sceptrul tău, împărate, merită să fie dat tuturor chinurilor cel ce neagă pe Creatorul
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
cel care este învățat să nege cu ușurință și să disprețuiască pe Dumnezeu tuturor, disprețuiește foarte ușor și pe împărat, care este el însuși o parte a naturii muritoare. Și dacă este demn de cel mai mare chin cel care disprețuiește sceptrul tău, împărate, merită să fie dat tuturor chinurilor cel ce neagă pe Creatorul a toate»”<footnote Ibidem, cartea a X-a, capitolul XXXI, p. 418. footnote>. Unii creștini mărturisitori chiar înainte ca cineva să fi pus mâna pe ei
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
sau bătrîni se apără În presă Împotriva unei năvale a tinerilor, ei lasă impresia că ar fi o problemă clasică de conflict Între generații dar nu e așa căci tinerii ce se ridică În România, ca și În Cehosolvacia, nu disprețuiesc o generație antecedentă pentru că e antecedentă, ci numai pentru că nu au ce respecta În ea”. Există riscul reapariției oamenilor-cîrlig căci, „dacă dintre tinerii care se ridică azi - și printre ei se ivesc, În sfîrșit, după douăzeci de ani În Întuneric
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de politică: dispreț față de sine; dispreț față de sinele celorlalți; ignorarea preocupărilor spirituale și culturale; clivaj social-politic; sărăcire a generațiilor și îndoctrinare intelectualist-politică. Politica din ultimele două secole s-a dovedit o "antipolitică", adică o mașină distructivă a statului modern ce disprețuiește omul prin tratamentele pe care i le aplică, prin practicile impersonale și fără de viață ale guvernării. Sub masca unor politici obiective și echilibrate se ascund intenții înguste și cinice, de partizanat ideologic! Sexul (dorința de putere și posesie) și politica
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în viața socială și cotidiană având ca efect major perpetuarea stării de minorat în contradicție cu mesajul kantian al unei societăți mature în gândire; societatea bazată pe cunoaștere și democrație. Nu întâmplător un regim politic modern onoare excepțiilor! reprimă educația, disprețuiește cultura, ignoră tot ceea ce îl critică. Politizarea umanului s-a făcut prin instituirea unor norme și reguli ale lui cum anume trebuie să se cunoască. Numai în această direcție au apărut ceea ce Foucault numea cunoașteri aservite, descalificate istoric și epistemic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cu respect. Prin analogie, Isus, care deja considera că există o legătură între propria misiune și cea a lui Ioan, ne face să înțelegem că același destin îl așteaptă și pe el. Și el va „suferi multe și va fi disprețuit” (Mc 11,12). Ca atare, cu siguranță execuția lui Ioan i-a sugerat lui Isus că și lui i se putea întâmplat același lucru. În al doilea rând, și cred că este o mărturie impresionantă că Isus și-a anticipat
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
pe buzele lui Isus. Unii și-au pus întrebarea dacă Isus avea în minte întregul psalm, în special partea care se referă la răzbunare și restaurare: Voi vesti numele tău fraților mei, în mijlocul adunării te voi lăuda [...]. Căci el nu disprețuiește și nici nu respinge cererea sărmanului și nu-și întoarce fața de la el, iar când strigă către el, îl ascultă [...]. și descendența mea îl va sluji. Se va povesti despre Domnul generației [viitoare] și vor face cunoscută dreptatea lui poporului
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
față, decât rămânând credincios originilor lui, creând cu duh național [o] burghezie autohtonă". Încercând o caracterizare a acțiunii politice desfășurate de partidul în care se înrola, Gh. Strat aprecia că îi era caracteristic "un patriotism fără excese și fără agresivitate, disprețuind demagogia și echivocul, afirmând [...] doctrina unui liberalism regenerat"357. Devenit președinte al cercului de studii al P.N.L. georgist din Transilvania, Gh. Strat va dezvolta tema liberalismului, într-o conferință susținută la Cluj în februarie 1937. El afirma că liberalismul întemeiază
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
imigrarea cât și colonizarea lor în țară. Politica administrativă. Raportor Constantin Toma, deputat de Iași Legea pentru administrarea administrației locale, departe de a da roadele așteptate a contribuit dimpotrivă la dezorganizarea generală a țării. Această lege nesocotește Constituția țării și disprețuiește tradițiile create și acceptate în decursul timpului de poporul român. Pe lângă aceasta, legea s-a dovedit inaplicabilă din cauza complicației organelor create și a cheltuielilor mari ce le impunea aplicarea ei. PNL înțelege că viitorul regim administrativ trebuie să asigure țării
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
are dreptul să se considere mai presus de toți (Qušayr, Ghaz"l, R"z). Aš‘"r îl considera sinonim cu al-Muta‘"l, „Cel fără cusur și fără asemănare cu fapturile”. Zamm"m îl înțelege că indicând faptul că All"h disprețuiește „nedreptatea slujitorilor Săi”, adică nu poate fi atins de ea91. Semnificații de bază: superior, inaccesibil. 2.1.5.8. (al-)Ghan: SOI „avut”; ASM „Cel Deajuns pentru Sine”; GG „Bogatul”; Marr „Dives”; RB „Suffisant à soi-même”; DM „celui qui se
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
t.n.) Paralelismul se realizează și cu ’Pl, sau cu Šaddai, sau cu ambele: k himró ‘imrQy ’Pl/wa‘at"Ö ‘ElyÄn na‘"țó (Ps 107/106,11): „căci au înfruntat cuvântul lui Dumnezeu / și planul Celui Preaînalt l-au disprețuit” (t.n.) Yoše> be-sQÖer ‘ElyÄn/be-țel Šaddai yiÖelÄn"n (Ps 91/90,1): „Cel care locuiește sub ocrotirea Celui Preaînalt în umbră Atotputernicului se odihnește” (t.n.) Neum šomea‘ ’imerQy ’Pl/weyo:ea‘ da‘aÖ ‘ElyÄn/maƒazQ Šaddai yeƒezQ... (Num
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
aceste nume care exprimă atitudinea lui Dumnezeu față de păcătosul căit nu aflăm corespondent în Biblie, ci afirmații de tipul: lQ> nišeb"r we-ni:ekeh ’Elohm lo’ ți>ezeh (Ps 51/50,19b): „inima franța și căita, Dumnezeule, n-o disprețuiești” sau expresia din Iona 4,2: niƒ"m ‘"l ha-r"‘"h „te întorci de la râu” - i.e. „renunți să pedepsești”. În a doua categorie, a numelor a caror semnificație este străină Bibliei, le-am putea așeza pe următoarele: 4.3.16
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
militare evidenția în mod deosebit comportamentul afabil față de naționalități: conform acesteia, "în presa de limbă maghiară politicienii transilvani români rămași în teritoriu nu puteau fi atacați decât pe baza unor argumente obiective", după cum era interzis să-i ocărești, să-i disprețuiești pe românii transilvani ca popor și să pretinzi răzbunare împotriva lor, și, tot așa nici atitudinea germanilor de pe vremea ocupației române nu trebuia zgândărită 19. În această direcție mergea, în mare măsură, acea dispoziție a marelui stat-major, emisă în preajma intrării
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
ajunge să consacre acel discurs uman, reflex al ordinii divine, care se Întemeiază și face evidente echilibrul originar, dialectica schimbării, traseul și mijloacele prin care se ajunge la Adevăr: „Ceea ce au toți oamenii În comun este logos-ul, iar Heraclit disprețuiește mulțimile tocmai pentru că, deși posedă această rațiune, ele nu știu să se folosească de ea” (P.-M. Schuhl, 1949, p. 280; vezi și B. Lincoln, 1999, p. 27). Unul dintre principalele obstacole În calea perceperii logos-ului este povestea, mythos
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
temei prieteniei și viziunea caragialescă asupra "amicilor". Ocheanul întors este o mărturie a raporturilor temperate avute de Radu Petrescu cu colegii săi de generație și de școală literară. Are rezerve în privința "omului", dar și a scriitorului Mircea Horia Simionescu, îl disprețuiește pe Creția pentru lecturile sale iar de Costache Olăreanu este și mai puțin apropiat. Acesta apare, la un moment dat, în postura unui Lache colportor infam și, în plus, susceptibil de plagiat: Despre C.O. n-aș putea spune decât
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
rock’n’roll-ului american nu părea să distrugă calmul social. Au apărut grupuri nonconformiste, de liberi cugetători, scriitori (Germaine Greer 148 cu Femeia-eunuc, Lilian Roxon cu Enciclopedia rock ului), poeți (A.D. Hope, James McAuley) care vorbeau de„criza de identitate”, disprețuiau captivitatea letargică de care erau Înconjurați, scriau poezii și cântece pornografice, conduceau motociclete În viteză, erau fani ai rock-ului. Au urmat o pleiadă de poeți: David Malouf, Tom Shapcott, Bruce Dawe, Les Murray, Gwen Harwood, John Tranter, Robert Adamson
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vedere al humoristului este condiționat intelectual de raportul contradictoriu dintre plinătatea bogată a existenței și completa înțelegere de care dispunem în fiecare epocă dată. Nici unul dintre acești factori opuși nu poate fi omis fără a se modifica întreaga poziție. Dacă disprețuim înzestrarea rațională, pentru că nu poate cuprinde totul, ajungem în cele din urmă la misticism, care decade repede, la rîndul său, în dogmatism 82. 35. Humorul în lupta concepțiilor despre viață Într-un mod asemănător se situează humoristul față de realitatea că
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nici ele cerințele tipizării în artă (...). În articolul Despre mărunțișurile vieții în literatură, criticul sovietic I. Pitlear atrage atenția asupra importanței pe care o au chiar și unele așa-zise «amănunte» în operele literare (...). Și la noi unii scriitori au disprețuit importanța unor atari «amănunte», socotind că e sub demnitatea eroilor lor, oameni de «tip nou», să se preocupe de probleme «meschine» ca locuința, îmbrăcămintea, mâncarea, salariul etc. Dar chiar atunci când un poet a îndrăznit să vorbească despre așa ceva, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cerceii cu perlă, probabil toate comandate din același catalog de mamă ideală. O, Doamne, știu că sînt Îngrozitor de rea. Dar n-am ce face. Lulu m-a călcat pe nervi din prima clipă cînd ne-am Întîlnit și m-a disprețuit fiindcă n-aveam copii. (Mă rog, poate și din cauză că mi-am scos sutienul În fața tuturor copiilor, pentru a-i distra. Dar eram efectiv disperată, ok? Și n-au văzut nimic, oricum.) — Lulu! zic cu un zîmbet chinuit. Ce mai faci
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
care autoarea și-a ipostaziat, desigur, un ideal de umanitate. Pentru a-și apăra rezerva pe care și-a impus-o în cercul unei mediocre faune familiale, protagonista nu ezită totuși să utilizeze armele lumii pe care de altminteri o disprețuiește: flirtul, gelozia provocată, jocul de societate. Ca o floare de seră, ea se regăsește finalmente, după un scurt și dramatic incident conjugal, în compania liniștitoare a „bătrânului” ei socru Luca Delescu, intelectual prin vocație și cercetător consacrat, singura oază de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
mărime mijlocie are degete fără noduri sau cu foarte slabe nodulații, falangele extrem de lungi și subțiri, degetul mare elegant și mic. Ea este întâlnită la toate clasele, deși persoanele ce posedă această mână adesea riscă să rămână neînțelese și chiar disprețuite pentru aptitudinile lor minime spre munca manuală. Ele nu țin la formă, decât în domeniul artei. Persoanele cu această palmă prețuiesc virtutea mai mult decât știința; sunt atașate pentru operațiile de gândire, pentru idealitate, iubesc adevărul în dragoste și sublim
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
a Europei, funcționează un tabu sau o regulă a eticii comportamentale: interdicția de a arăta cu degetul spre o persoană, iar, uneori, și spre un lucru. A arăta (pe cineva) cu degetul se spune despre cineva pe care lumea îl disprețuiește pentru faptele sale. Gestul arătării cu degetul era nu numai semnul dezaprobării și un gest nepoliticos, dar și unul extrem de periculos, deoarece atrăgea mânia zeului suprem asupra obiectului sau asupra persoanei arătate, așa cum reiese din următoarea zicală a poporului rus
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
ca opusul idealului de perfecțiune, conform căruia orice majordom de seamă trebuie, înainte de toate, să-și îmbogățească, să-și rafineze constant vocabularul, pentru a se putea ridica la nivelul stăpânului (în cazul de față Lordul Darlington). Flecăreala pe care o disprețuiește Stevens e o vorbă extrem de banală, însă ea ascunde o răsturnare dramatică. Viața lui Stevens își pierde sensul în clipa când trece de la un stăpân la altul (după moartea Lordului Darlington, noul cumpărător american îl cumpără pe majordom împreună cu domeniul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de a șterge vechea lui faimă și neștiința totală a nepotului lui în ce privește vechea Japonie, Masuji Ono e neputincios. Tot ce poate face e să-și amintească lumea plutitoare a tinereții, să viseze trecutul și faima apusă, toate pierdute și disprețuite de prezent. Nu mărturisește, însă el trăiește o tragedie, adânc ancorată în tragedia țării lui, dar și a propriei îmbătrâniri în același timp. Intriga romanului se concentrează asupra căsătoriei fetei mai mici a lui Ono. Noriko are douăzeci și șase
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
zicea, "Dar așa zice în ziar. Îți spun fiindcă așa a scris în ziar". După mine complicitatea e un fapt real complicitatea dintre guvern, lumea afacerilor și mass media, o complicitate pe care puțini o văd. Cred că structurile puterii disprețuiesc omul, fiindcă doar așa pot supraviețui. Dar nu recunosc aceasta niciodată. Ele ne spun, "Vă iubim". E ca în Orwell. "Noi o să avem grijă de voi". Chiar când îi torturează le spun, "Vă iubim. Credeți în noi, bizuiți-vă pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]