5,717 matches
-
și apoi suportau rigorile dreptului țării. Satele închinate mănăstirilor erau scutite de toate obligațiile față de domnie. Astfel, într-un document din 17 aprilie 1475, dat de Ștefan cel Mare pentru mănăstirea Horodnic, mănăstire de călugărițe, se specifică clar: „nici o slujbă domnească nu vor face, ci să păzească această mănăstire și să lucreze acestei mănăstiri, iar dacă vor pierde ceva de al mănăstirii sau dacă nu vor munci ce va fi de trebuință acelei mănăstiri să ne dea de știre” <footnote Mănăstirile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sașii din Bistrița. Așa cum s-a văzut, locuitorii satelor închinate mănăstirilor aveau obligația de a munci, obligație care nu include neapărat numai muncile agricole. Această obligație nu apare în documente în primele secole de existență a statului Moldova pentru satele domnești și boierești. Claca, munca neplătită, ca formă a rentei feudale, era cerută de mănăstire, care stabilea numărul zilelor de clacă, fără să depășească 9-10 zile pe an <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 66. footnote>. Obligația de a munci include pentru
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
erau transportate cereale pentru mănăstire erau Berchișești, sat mănăstiresc la fel ca Vama, și Baia, locuită încă de sași, care erau datori să plătească zavesca (amendă pentru nerespectarea autorității lucrului judecat),60 ruble de argint dacă nu vor respecta hotărârea domnească de a da mănăstiri 12 coloade de orz și 4 de grâu <footnote Ibidem; în Baia, mănăstirea Moldovița stăpânește posada de pe valea Moldovei, o parte din mori, o sladniță cu berărie și 4 sălașe de tătari și adună ceara de la
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și stupi, furt din case și de produse agricole, pentru cauzarea de rană sângerândă, călcarea hotarului vecin în scopul de a paște vitele, a tăia nuiele, a vâna și a pescui. În caz de omucidere, procesul era judecat de instanțele domnești, însă nici un document care se referă la omucidere nu implică locuitori din Vama. Se poate ca documentele să nu fi consemnat cazuri de omor înfăptuit de vămeni, deși acestea trebuie să fi fost de-a lungul timpului, însă se cunoaște
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în caz că nu ajungea, se împrumuta sau gira altcineva cu averea, cu o sumă de bani, ca părțile să se împace. În unele cazuri de împăcare, când se făcea din nou un lucru bun ( res est bonare) nu mai intervenea autoritatea domnească, dar în cazul în care se aprecia că fapta săvârșită atentează la siguranța statului, sfatul domnesc, având rol de tribunal suprem, aplica pedeapsa capitală, moartea prin tăierea capului. Atât timp cât relațiile dintre mănăstirea Moldovița și locuitorii din Vama s-au bazat
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
părțile să se împace. În unele cazuri de împăcare, când se făcea din nou un lucru bun ( res est bonare) nu mai intervenea autoritatea domnească, dar în cazul în care se aprecia că fapta săvârșită atentează la siguranța statului, sfatul domnesc, având rol de tribunal suprem, aplica pedeapsa capitală, moartea prin tăierea capului. Atât timp cât relațiile dintre mănăstirea Moldovița și locuitorii din Vama s-au bazat pe cerințe rezonabile, dările, muncile și slujbele au fost suportate, această situație durând aproape trei sute de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
defrișare, smulse pădurii, și au dispus de aceste suprafețe de teren vânzându-le câmpulungenilor, prilej de lungi procese și intervenții la instanțele statului. Când dreptul de proprietar deplin al mănăstirii a fost încălcat, aceasta a intervenit pe lângă domnitori și sfatul domnesc pentru a-și recupera moșia înstrăinată. Așa s-a întâmplat după ce Pavăl Ciotu (printre primii vămeni cunoscuți cu numele de familie și de botez), ajuns la nevoi, zălogește o suprafață de teren unui locuitor din Câmpulung. Documentul din 6 noiembrie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Petru Rareș, care a cumpărat din Ardeal, de la bigăul din Reghin, o familie de țigani cu șase copii. Alți robi, țigani și tătari, au fost dăruiți mănăstirii de boieri cu funcții în sfatul domnesc și în administrația țării. Robii tătari și-au pierdut identitatea etnică, fiind asimilați țiganilor <footnote Ștefan Pascu, Liviu Maior, Culegere de texte pentru istoria României, vol. I, E.D.P., București, 1972, p. 124-125. footnote>. Potrivit dreptului robilor, pedepsele aplicate acestora în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
tendința egumenilor și călugărilor de a le răpi vechile drepturi, impunând noi dări și munci, asemuindu-i robilor, și, pe de altă parte, rezistența locuitorilor în fața ofensivei călugărilor, care se manifesta prin nesupunere, nerespectarea regimului proprietății și jalbe adresate divanului domnesc. Înăsprirea raporturilor dintre vămeni și mănăstire se suprapune la sfârșitul secolului al XVII-lea și în tot secolul al XVIII-lea peste situația de instabilitate și insecuritate pentru Țările Române: desele năvăliri, pustiiri și războaie între poloni, austrieci și turci
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și stăpâni - mănăstiri și biserici - îl determină pe Constantin Mavrocordat să emită un așezământ la 12 ianuarie 1742, prin care reglementează raporturile dintre cei de mai sus și stabilește: „tot omul casnic ce va ședea pe moșie mănăstirească, ori om domnesc, ori boieresc, ori slujitor, orice fel de breaslă ar fi, să aibă a sluji într-un an mănăstirii, ori cu clacă, ori cu carul cu boi. De va sluji la ceva ori cu sapa ori cu ce fel de lucru
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nu vor vrea să dea bani, să lucreze 12 zile pe an, încă 6 de vară și 6 de iarnă ca să fie pentru chiverniseala mănăstirii.” <footnote T. Bălan, op.cit., vol. III, p. 202-204. footnote> Intransigența, abuzurile, plângerile înaintate domniei, divanului domnesc, amenzile și monopolurile pe moară, cârciumă, desfacerea băuturilor, dreptul exclusiv de vânat și pescuit în braniștea mănăstirii, practicate de egumeni și călugări nu-și găsesc justificarea decât în apărarea cu îndârjire a rânduielilor vechi și învechite, a privilegiilor care în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și să-i pedepsească pe fiecare după fapta lui.” Iași, 5 mai 1627 D.R.H., A., Moldova, p. 260 8. Vol. X, documentul 58, p. 146, 10 august 1772 Ienache cantacuzino, stolnic și Gheorghe Cananău, medelnicer duc la îndeplinire hotărârea Divanului domnesc prin care vămenii sunt obligați să plătească Mănăstirii Moldovița dările ce-i datoresc și să-i lucreze 12 zile pe an. „La porunca cinstitului Divan domnesc am fost trimiși să cercetăm pe locuitorii satului Vama de lângă Câmpulung, moșie mănăstirească, după
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
august 1772 Ienache cantacuzino, stolnic și Gheorghe Cananău, medelnicer duc la îndeplinire hotărârea Divanului domnesc prin care vămenii sunt obligați să plătească Mănăstirii Moldovița dările ce-i datoresc și să-i lucreze 12 zile pe an. „La porunca cinstitului Divan domnesc am fost trimiși să cercetăm pe locuitorii satului Vama de lângă Câmpulung, moșie mănăstirească, după jalba ce a dat-o la Divan sfinția-sa, Vnedict, egumenul mănăstirii Moldovița și ni s-a poruncit să mergem la satul vama și să cercetăm
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
batalioane de infanterie era generalul Gabriel von Splény, care va fi și primul guvernator militar al teritoriului numit Moldova austriacă și apoi Bucovina. Trupele austriece au ocupat primele reședințe voievodale Baia, Siret și Suceava ale domnilor Moldovei și toate ctitoriile domnești - biserici și mănăstiri, înzestrate cu dărnicie cu moșii, sate, mori, prisăci, braniști și întinse păduri, un teritoriu de unde putea desăvârși ocuparea întregii Moldove, din moment ce „cheia Moldovei” se afla în mâinile lor. În aceste momente grele și tragice pentru români, nici o
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de o alta din 12 mai 1775, după care s-a trecut la delimitarea zonei cedate, care, conform ultimei convenții semnată la Palamutca, la 2 iulie 1776, cuprindea orașele Siret, Suceava, Cernăuți, Câmpulung pe Ceremuș și Câmpulungul Moldovenesc, foste ocoale domnești, 226 de sate și cătune, un teritoriu de 10.441 km2 și o populație de 71.750 de locuitori <footnote Ibidem, p. 81 footnote>. Pentru delimitarea hotarului din Ocolul Câmpulung Moldovenesc, a părții care era cedată habsburgilor, s-a întrunit
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
menționat la 21 octombrie 1584, care pornea din Iași și trecea prin Tăutești, Mălăești, Gropnița, Șipote și continua prin Stroești, Drașcani, Sulița, Botoșani. Documentele vremii fac referire la importanța acestui drum, pentru că pe aici treceau solii, curierii împuterniciți cu, ,cărți domnești”,cărora șipotenii trebuiau să le asigure hrană și cai de drum. Fiind un drum secundar, ce trecea Miletinul pe la sud pentru a intra în Șipote, acest drum a influențat evoluția așezării și a populației, dar nu a avut totuși rolul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
evoluția așezării și a populației, dar nu a avut totuși rolul important al drumurilor comerciale, ce au dus la dezvoltarea târgurilor și orașelor. Localitatea Șipote a avut totuși un rol administrativ destul de important, fiind sediu de ocol și curte domnească în timpul domniei lui Petru Rareș, aceasta influențând și dinamica populației. Relațiile sociale specifice epocii medii, dările împovărătoare față de stat, precum și cotropirile teritoriului Moldovei de armatele străine au contribuit în mare măsură la modificarea rețelei de așezări și a repartiției teritoriale
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
decapitarea pentru înaltă trădare a ultimului proprietar, în aprilie 1523, la Hârlău, de către Ștefan Vodă cel Tânăr. Cert este că după decapitarea lui Luca Arbore, satul Șipote a trecut în proprietatea familiei domnitoare, iar curtea de aici a devenit curte domnească, în timpul domniei lui Petru Rareș, pentru întreținerea ei înființându-se un ocol (o unitate teritorială care grupa un număr de sate proprietate domnească). După preluarea de către familia domnească, curtea din Șipote a trebuit să fie amenajată, extinsă cu noi corpuri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
trecut în proprietatea familiei domnitoare, iar curtea de aici a devenit curte domnească, în timpul domniei lui Petru Rareș, pentru întreținerea ei înființându-se un ocol (o unitate teritorială care grupa un număr de sate proprietate domnească). După preluarea de către familia domnească, curtea din Șipote a trebuit să fie amenajată, extinsă cu noi corpuri de clădiri, ca să poată adăposti în condiții optime personalul care o deservea, membrii numeroși ai familiei domnitoare aflați aici, un corp de gardă ș.a. Se înțelege, astfel
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
s-au dezinteresat total de curtea din Șipote, satul a fost trecut în proprietatea unui boier. În 1627, satul Șipote a intrat în stăpânirea lui Miron Barnovschi, care l-a donat mănăstirii cu același nume din Iași. Deci, din sat domnesc, capitală de ocol și reședință domnească, prin cumpărare, Șipotele a ajuns sat boieresc. Evident că, o dată cu noua lui situație juridică, s-a schimbat, în sensul înrăutățirii și starea materială a locuitorilor, deoarece de acum urmau să aibă obligații duble, adică
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
din Șipote, satul a fost trecut în proprietatea unui boier. În 1627, satul Șipote a intrat în stăpânirea lui Miron Barnovschi, care l-a donat mănăstirii cu același nume din Iași. Deci, din sat domnesc, capitală de ocol și reședință domnească, prin cumpărare, Șipotele a ajuns sat boieresc. Evident că, o dată cu noua lui situație juridică, s-a schimbat, în sensul înrăutățirii și starea materială a locuitorilor, deoarece de acum urmau să aibă obligații duble, adică față de stat și față de stăpân. Datorită
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
dărilor împovărătoare, situația locuitorilor din Șipote a devenit insuportabilă, majoritatea au părăsit satul căutând să se stabilească în alte părți,în ținutul Romanului și Vasluiului. Aceasta l-a făcut pe domnitorul Antonie Ruset, ca în anul 1678 să poruncească slujitorilor domnești din ținutul Roman să nu încaseze nici un fel de dări de la foștii locuitori din Șipote, care, nevoiți să-și părăsească satul, se stabiliseră în satul Iliești. S-a păstrat un document din anul 1680, care informează că din acel an
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
scăzut, crescând ponderea agriculturii. Pentru a putea face o comparație, este necesară o scurtă incursiune în trecut. Așezarea Șipote a fost în secolul al XVI-lea curte domnească, după ce în prealabil fusese proprietatea lui Luca Arbore. Pentru întreținerea curții domnești s-a înființat un ocol, adică o unitate teritorială care grupa un număr de sate proprietate domnească, alcătuit din satele Șipote și Tătăreni. O dezvoltare economică importantă a avut-o curtea de la Șipote în timpul stăpânirii acesteia de către Doamna Elena
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Așezarea Șipote a fost în secolul al XVI-lea curte domnească, după ce în prealabil fusese proprietatea lui Luca Arbore. Pentru întreținerea curții domnești s-a înființat un ocol, adică o unitate teritorială care grupa un număr de sate proprietate domnească, alcătuit din satele Șipote și Tătăreni. O dezvoltare economică importantă a avut-o curtea de la Șipote în timpul stăpânirii acesteia de către Doamna Elena Rareș. În 1554, după moartea Doamnei Elena, așezarea fiind părăsită de membrii familiei domnitoare, a intrat în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Sunt termeni monosemantici, trăsatură care le asigură caracterul specializat. Datorită caracterului plurivoc al Invățăturilor, pentru unitățile selectate nu exista o motivare extralingvistică - așa cum se întâmplă în terminologia economică actuală. Este unul dintre motivele pentru care terminologia ce desemna aparatul administrativ domnesc, utilizată în secolul al XVI-lea a dispărut chiar în perioada finală a acestei epoci, sau cel târziu, la începutul secolului al XVII-lea. În acest punct se impune și o altă distincție, de natură epistemologică, dintre știința managementului, empirică
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]