5,649 matches
-
Alexandru cel Bun, Cneajna. În 1468, când merge în solie în Polonia, era tot pârcălab de Cetatea Albă. Moare în 1479, a treia zi după soția sa, Cneajna. Un alt pribeag era Duma Braevici (al lui Brae), prezent în Sfatul Domnesc în 1441. Din 1443 a fost mare vornic până în 1454, iar din 1455 este primul boier din sfat până în 1457. Revine în țară și ocupă primul loc în sfat, în 1460. Și tot acum e menționat și Costea Danovici. De la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1457. Și boierii au înțeles acest sens al atitudinii lui Ștefan. Duma Brae[vici] îl părăsește pe Petru Aron și îl vedem în Sfatul Domnesc încă din anul 1459. Lui Duma îi urmează Costea Dan[ovici], care apare în Sfatul Domnesc în 1460, și tot acum, Stanciul, alt pribeag, revenea în Moldova, împreună cu Mârza, fiul său. Peste puțin timp venea și Cozma Șandrovici, încât, în 1460, pe lângă Petru Aron, nu mai rămânea nici unul dintre marii boieri. Revenirea pribegilor este o dovadă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau comerțul care se făcea pe drumul tătărăsc, care mergea pe țărmul nordic al Mării și avea o importanță economică deosebită pentru Moldova, se afla sub control moldovenesc. Recâștigând cetatea Hotinului se consolida hotarul de răsărit al țării. Reorganizarea Sfatului Domnesc, care cuprindea acum boieri ce îndeplineau o dregătorie, era un semn al consolidării autorității domnești. Însemna însă și o organizare mai temeinică a țării din punct de vedere administrativ. Aceste succese ale domniei lui Ștefan sunt umbrite de moartea Oltei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și avea o importanță economică deosebită pentru Moldova, se afla sub control moldovenesc. Recâștigând cetatea Hotinului se consolida hotarul de răsărit al țării. Reorganizarea Sfatului Domnesc, care cuprindea acum boieri ce îndeplineau o dregătorie, era un semn al consolidării autorității domnești. Însemna însă și o organizare mai temeinică a țării din punct de vedere administrativ. Aceste succese ale domniei lui Ștefan sunt umbrite de moartea Oltei, mama domnului. La 4 noiembrie, Oltea închidea ochii și era înmormântată la mănăstirea Pobrata. Piatra
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ci s-a întâmplat cum a fost voia lui Dumnezeu, Părintele atotțiitor”. La 5 februarie 1468, Ștefan cel Mare se afla la Suceava. Din privilegiul pe care îl dă la această dată lipsesc, dintre dregătorii care făceau parte din Sfatul Domnesc, la 2 octombrie 1467, Crasnăș vornicul, Lazea Pitic și Șandru de la Dorohoi. Crasnăș și trădătorii de la Baia fuseseră executați. Dovadă că Ștefan domnea autoritar. Cât despre Lazea Pitic și Șandru de la Dorohoi, unii au crezut că s-au numărat și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
autoritar. Cât despre Lazea Pitic și Șandru de la Dorohoi, unii au crezut că s-au numărat și ei, probabil, printre boierii executați. Dar asta înseamnă că în lupta de la Baia n-a căzut niciun boier care făcea parte din Sfatul Domnesc și, dacă-i lăsăm la o parte pe unii pârcălabi, lăsați să apere cetățile (deși Vlaicu, pârcălab la Hotin a participat la lupta de la Baia), înseamnă că alături de domn au fost cel puțin 14-15 dregători. Bonfinius vorbește de un măcel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul își pregătește țara din punct de vedere militar și spiritual. De aceea, anul 1473 a fost considerat ca un an cheie în evoluția politică a Moldovei. O măsură, ce viza organizarea militară, o reprezintă creșterea numărului pârcălabilor din Sfatul Domnesc. Paralel cu pregătirile pe plan militar, domnia lui Ștefan cel Mare se remarcă printr-o activitate extraordinară pe plan spiritual. Acum se traduc cele mai de seamă scrieri cu caracter bisericesc, iar în anul 1473 este realizat manuscrisul Tetraevanghelului de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ochii mei, când am trecut în Turcia”. Nu știm care au fost pierderile moldovenilor. În pomelnicul de la Mănăstirea Bistrița sunt menționate 13 nume ale boierilor: „Acești pani au murit în război cu agarenii”. Trei dintre ei făceau parte din Sfatul Domnesc.” „Nu s-a îngâmfat Ștefan în urma acestei biruințe, scrie Dlugosz, ci a postit 40 de zile cu apă și cu pâine. Și a dat poruncă în țara întreagă să nu cuteze cineva să-i atribuie lui acea biruință, ci numai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
comis. Piere la Războieni Mârzea, fiul lui Stanciul Marele, rudă cu domnul, și doi pârcălabi, Luca și Vâlcea, pârcălabul Cârstea Arbure, tatăl vestitului Luca Arbure fiind ucis și el când sultanul a asediat cetatea Neamțului. Pierea aproape jumătate din Sfatul Domnesc. Printre morți și prizonieri s-au aflat boierii cei mari și viteji, elita oastei moldovenești, oameni care, datorită averilor lor, aveau posibilitatea să cumpere armuri scumpe. O mie de oameni foarte bine înarmați constituia o pierdere însemnată. Despre cea de-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domn, ei n-au trecut la faptă din simplul motiv că Ștefan era încă prea puternic. Cunoscând caracterul autoritar al voievodului, ei știau că-și pun capetele, în cazul în care ar fi dat dovadă de șovăială în executarea poruncilor domnești. În afară de aceasta, trebuie avut în vedere și momentul în care sultanul încearcă să obțină asentimentul boierimii moldovene pentru planurile sale. După Valea Albă, Ștefan cel Mare avea pe lângă el o parte însemnată din forțele militare ale țării. În jurul acestui nucleu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fusese adusă de Ștefan voievod, când a luat cetatea Dâmboviței și a îngropat-o cu cinste în mănăstirea sa de la Putna.” Moartea domnului a pus problema succesiunii la tronul Moldovei, din moment ce aceasta nu fusese reglementată, iar toți descendenții din os domnesc aveau dreptul la tron. Unii pretendenți se aflau în Polonia, fiul lui, Ilie, care fusese executat de poloni la presiunea lui Ștefan cel Mare și încă un fiu al lui Alexandru al II-lea (1452-1455). Și la turci se afla
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai vrednici boieri ai lui Ștefan cel Mare să fi dorit să ajungă domn. Mai întâi că nu era os de domn, iar Luca Arbure, dacă ar fi fost bănuit de trădare, n-ar fi rămas în continuare, în Sfatul Domnesc, până în 1523. S-a mai formulat și ipoteza călugăririi lui Ștefan cel Mare înainte de moarte, care „se întemeiază pe confuzii grave și că nici unul dintre argumentele prezentate pentru a o susține nu are vreun temei, documentar sau logic.” La 2
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
caracterul țărănesc al acestei societăți, în fruntea căreia se afla un țăran mai vârstnic, mai înțelept și mai viteaz. Marele istoric și-a modificat părerea după descoperirile făcute la începutul celui de-al treilea deceniu la biserica Sfântul Nicolae (Biserica Domnească) din Curtea de Argeș. Într-un mormânt s-a găsit un costum somptuos, cu o pafta la centură, caracteristică pentru lumea feudală central-europeană. Pe stâlpul din stânga, din fața altarului, s-a descoperit o frescă înfățișând un cavaler feudal în armură. Toate acestea l-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înțelepciune politică din partea conducătorilor formațiunilor politice existente până în anul 1290. Ca să se vorbească despre fărâmițare feudală la noi ar însemna că, îndată după unificarea teritorială a celor două țări, ar trebui să înceapă lupta marilor boieri pentru sustragerea de sub autoritatea domnească, o autoritate liber consimțită, după cum ne sugerează Letopisețul cantacuzinesc. Până la domnia lui Mircea cel Mare (1387-1418) și până la domnia lui Alexandru cel Bun (1400-1430) nu există nici o mențiune în legătură cu existența unui conflict între domn și marii boieri. Cele două domnii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să obțină cât mai multe privilegii, prin care își întăreau puterea, în dauna autorității domnului. Parcurgând documentele din perioada respectivă, se pare că lucrurile au stat cu totul altfel. Cei care au provocat dezordinea feudală au fost pretendenții la scaunul domnesc. Lupta pentru tron dintre acești pretendenți a creat o stare de instabilitate politică atât internă, cât și externă. Constantin C. Giurescu considera că o asemenea situație ar fi fost evitată dacă ar fi existat “un sistem precis și riguros de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1447, Petru, fratele lui Ștefan, se afla stăpân peste o parte din Moldova și întărea mânăstirii Neamț, 17 sate și 2 iezere, iar la 15 septembrie 1447, dă un alt privilegiu aceleiași mânăstiri. În cele două privilegii nu apare Sfatul Domnesc. Roman, care se afla la Brașov, dă și el, la 4 august 1447, un privilegiu negustorilor brașoveni, pe care îi anunța că “ne-a ajutat Dumnezeu și am dobândit moșia noastră adevărată”. Roman devine stăpân pe întreaga țară la 18
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
februarie 1448, când dă din Suceava un privilegiu prin care îi întărea unui boier satul Storojineț. De data aceasta sunt martori boierii din Sfat, alături de fratele domnului, Ilihno (Alexăndrel). Sunt 9 boieri care nu mai apăruseră până atunci în Sfatul Domnesc (Oană, vornicul cel mare, Manoil cel mare, Costea pârcălab și fratele său Petru, Șteful Jumătate, Miclea Greul, Nicul vistiernic, Știbor, Șăndrică aprod). La 23 februarie 1448, Roman se afla la Colomeea. Nu știm cum fusese alungat din scaun. Documentul, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
valoarea celor promise lui. Se merge până acolo încât Roman renunță la posibilitatea de a se adresa regelui polon, în cazul în care era nedreptățit de starostele Podoliei. În acest document figurează cei 9 boieri care făcuseră parte din Sfatul Domnesc la 8 februarie 1448, cărora li se adaugă alți 12 boieri mari. Este primul caz, în secolul al XV-lea, când întregul Sfat Domnesc pribegește alături de domn. Amestecul străin face dificilă menținerea în scaun a unui domn, de aceea, Bogdan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nedreptățit de starostele Podoliei. În acest document figurează cei 9 boieri care făcuseră parte din Sfatul Domnesc la 8 februarie 1448, cărora li se adaugă alți 12 boieri mari. Este primul caz, în secolul al XV-lea, când întregul Sfat Domnesc pribegește alături de domn. Amestecul străin face dificilă menținerea în scaun a unui domn, de aceea, Bogdan, care venise cu ajutor de la Iancu de Hunedoara, încearcă o apropiere de regatul polon. El face apel la Ditrih Buceațchi să intervină pe lângă regele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
profite de schimbarea domnilor, deși vorba din bătrâni convinge că asta însemna „bucuria nebunilor”. Cronica menționează că Roman Vodă a reușit să răzbune moartea tatălui său și să ia scaunul țării după ce “s-au vorvitu cu o samă din curtea domnească și au prinsu pre unchi-său, Ștefan Vodă, și i-au tăiatu capul.” În lupta de la Tămășeni, din 20 august 1454, Alexăndrel a fost înfrânt de Bogdan, în luptă pierind Oancea logofătul și Coste Andronic. Alexandru a venit cu oaste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
samă de moldoveni”, craiul i-a trimis pe Odrivoz și Conețpolschii cu oaste, iar aceștia “au avut și de moldoveni gloate mari”. Reiese din aceste informații, puține câte sunt, că unii boieri, și e vorba de mari boieri “din curtea domnească”, au uneltit împotriva domnului aflat în scaun, în vreme ce alții își pierd capetele, luptând alături de domn, contra pretendenților lui Bogdan, după cum împotriva acestui domn uneltesc unii moldoveni, care nu puteau fi decât boieri mari; altfel, craiul polon nu i-ar fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este greu să se vorbească de tendințe centrifuge ale boierilor, care doreau să se emancipeze de sub autoritatea centrală, autoritatea domnului. Despre starea de lucruri din Moldova în perioada 1432-1457 ne oferă unele sugestii felul în care a fost alcătuit Sfatul Domnesc. În privilegiul dat marelui boier Cupcici, la 15 iunie 1431, în Sfatul lui Alexandru cel Bun se aflau Mihail de la Dorohoi, cel mai bogat boier din Moldova, Giurgiu de la Frătăuți (primul în Sfatul Domnesc din 1414, cel de-al doilea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în care a fost alcătuit Sfatul Domnesc. În privilegiul dat marelui boier Cupcici, la 15 iunie 1431, în Sfatul lui Alexandru cel Bun se aflau Mihail de la Dorohoi, cel mai bogat boier din Moldova, Giurgiu de la Frătăuți (primul în Sfatul Domnesc din 1414, cel de-al doilea, din 1412), Petru Hudici, Ureche, Boris Brae și alții. Acești boieri fac parte din Sfatul lui Alexandru cel Bun până la moartea acestuia, după cum se vede dintr-un document din 1432, ca să fie prezenți și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Sfatul lui Iliaș, așa cum se poate vedea în primul document pe care acesta îl dă în 1433. Se poate ca dintr-un document să lipsească un boier sau mai mulți, dar ei apar în documentele ulterioare. De altfel, Sfatul Domnesc nu este o instituție cu o structură bine definită. Statul feudal nu s-a născut cu instituții bine închegate. Sfatul Domnesc capătă o formă bine definită abia în domnia lui Ștefan cel Mare. Până atunci, din Sfat făceau parte boierii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dintr-un document să lipsească un boier sau mai mulți, dar ei apar în documentele ulterioare. De altfel, Sfatul Domnesc nu este o instituție cu o structură bine definită. Statul feudal nu s-a născut cu instituții bine închegate. Sfatul Domnesc capătă o formă bine definită abia în domnia lui Ștefan cel Mare. Până atunci, din Sfat făceau parte boierii foarte mari, iar ordinea în care apar a fost influențată de averea lor. Vornicul, cel mai însemnat dregător, atunci când sfatul capătă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]