3,527 matches
-
decisive, iar lucrul acesta n-a rămas fără însemnătate pentru istorie. Biografii și memorialiștii nu mai prididesc să ne țină la curent cu asemenea circumstanțe, adesea ignorate de istorici. S-a putut vedea spre exemplu, din Amintiri politice de I.G. Duca ce urmări au produs suferințele unor oameni de stat români la începutul secolului nostru. Se poate imagina, cu un I.I.C. Brătianu sănătos, dominând anii de agitație politică și de criză, o altă evoluție a României interbelice. Totul îndeamnă la plasarea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
186, 187, 188, 189 Deschanel, 159, 163 Djuvara, Neagu, 207 Doinaș, Șefan Augustin, 262 Domenach, J.M., 214, 239 Dostoievski, 71 Dragomir, S., 233 Dragomirescu, Mihai, 195 Drăghicescu, D., 228 Druță, Ion, 6, 19, 212 Duby, G., 104, 183, 184, 186 Duca, I.G., 161 Dumézil, G., 104 Durandin, Catherine, 200, 201, 203, 204, 225 Duroselle, J.B., 174 Duruy, Victor, 258 Duvalier, François, 162 Ecaterina II, 226, 227 Eidelman, Nathan, 225, 227, 228 Eliade, Mircea, 31, 110, 111, 197, 240, 263 Eminescu, Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Neli Cornea, H. Coșoi, Constantin Muche Blond, D. Karnabatt, G. N. David, Nestor Ionescu. Apar traduceri din Heinrich Heine, Maxim Gorki, Jean Richepin, Catulle Mendès, Alexis Bouvier. Revista mai conține epigrame, maxime, cugetări, anecdote, curiozități. Alți colaboratori: G. Tutoveanu, I. Duca, Const. S. Stoenescu, T. A. Teodoru. A.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289052_a_290381]
-
sale de la Posada și Mogoșoaia. A cunoscut oameni iluștri, de toate națiile și profesiile (literați, politicieni și diplomați, capete încoronate, oameni de știință, artiști), corespondența și opera sa memorialistică fiind înțesate de nume celebre (O. Goga, V. Pârvan, I. G. Duca, P. Claudel, M. Proust, Churchill, Roosevelt, Chaplin ș.a.), a călătorit mult, afirmându-și pretutindeni, cu mândrie, obârșia veche românească. În timpul celui de-al doilea război mondial, datorită relațiilor sale, va interveni, în repetate rânduri, în favoarea intereselor României, pe lângă marile puteri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
lui N., care folosește totuși și unele izvoare scrise, se divide în douăzeci și cinci de capitole inegale, fiecare corespunzând uneia dintre domniile ce s-au succedat în perioada 1662-1743. Până la Dimitrie Cantemir, se remarcă anii de restriște din vremea lui Gheorghe Duca și Dumitrașco Cantacuzino, când țara era bântuită de jefuitori străini, împilată de dări grele, risipită și pustiită de epidemii, de foamete, iar legile și obiceiurile pământului erau nesocotite și batjocorite. Ceva mai așezate și mai prospere, domniile lui Constantin și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
le aduce pregnant în fața ochilor cititorului. Remarcabilă este arta portretului, realizat prin acumulări biografice și faptice care, interpretate de autor, vin să umple cele câteva linii bine desenate ale aspectului fizic, conturând esența unui caracter. Memorabile sunt figurile lui Gheorghe Duca, Dumitrașco Cantacuzino, Gin Ali-pașa, ale căror fapte provoacă stupefacția și mânia lui N., dar și cele mai nuanțate, cu lumini și umbre, umanizate, ale lui Constantin și Antioh Cantemir, Petru cel Mare ș.a. Nu lipsesc tablourile mai vaste, pline de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
satul său Giurgeni, pentru creșterea fiilor de țărani. Fiind un boier luminat, iubitor de cultură și civilizație, a păstrat strânse legături cu marile personalități ale vremii din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza: Mihail Kogălniceanu, Carol Davila, Iacob Felix, serdarul Dimitrie Duca, spătarul Dimitrie Castroian etc. Prin tot ceea ce a făcut, rămâne în istoria Vasluiului ca un reprezentant de frunte al urbei, filantrop și ctitor de progres și civilizație. Acțiunea filantropică inițiată de postelnicul Dimitrie Drăghici a fost continuată de-a lungul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
și colab.), Noțiuni de endoscopie digestivă diagnostică (D. A. Cristian), Noțiuni de endoscopie digestivă terapeutică (N. Iordache, F. Turcu și colab.). Un capitol cu totul nou este cel cu privire la chirurgia laparoscopică, descrisă pe larg în capitolul Noțiuni de endoscopie laparoscopică (S. Duca). Spiritul urgenței este prezent în întreaga gândire medico - biologică a tratatului cât și în sublinierea - acolo unde era cazul, când, cum și ce metode este autorizat chirurgul să utilizeze în urgență. Același spirit al urgenței, responsabil, modern, de eficientă informare
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cu dascăli ale caror nume au ramas necunoscute, apoi s-a căsatorit cu Maria, nepoata de fiu a domnitorului Antonie din Popești, având 11 copii: patru feciori și șapte fete. De tânăr, a fost chemat În slujbe domnești, sub Gheorghe Duca și Șerban Cantacuzino, ajungând, În cele din urmă, marele logofăt. Și-a Început domnia În Împrejurări grele pentru Țara Românească, În timpul unui Îndelungat razboi Între turci și austrieci. Noul domn, printr-o diplomatie deosebită, a știut să Întrețină legături de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
Michel Serve ars de viu pentru combaterea treimei, sau Jaques Gruet condamnat la moarte pentru că la etichetat pe Calvin drept câine, iar consistoriul său ca tiranic. Performanța avea să o realizeze același Henric VIII-lea care sacrifică 2 regine, 12 duci și conți, 164 gentilomi, 2 cardinali arhiepiscopi, 18 episcopi, 550 stareți, preoți, călugări și doctori în teologie. „Iată cum se reforma biserica blândului Iisus”, constată cu tristețe Paulescu. Din nefericire și ca o culme a ipocriziei se și emiteau ipoteze
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
corelat (uneori) cu: 1. un anumit eveniment din viața scriitorului („Pădurea spânzuraților”, de L. Rebreanu); 2. preocupările, afinitățile (etc.) autorului („Niște țărani”, de Dinu Săraru); (uneori) titlul poate fi: a. dublat (prin conjuncția „sau”, „ori” etc. : „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi - Vodă”, de Mihail Sadoveanu; „Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică”, de N. Filimon); b. susținut: 1. de un subtitlu; 2. de o explicație ce începe cu „în care este vorba despre”. Titlul mai poate fi: a. tern
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
marilor migrații românii "păstrară a lor guvern propriu, naționalitatea, religia, datinile și limba, lățindu-se din asemene aziluri pe la poalele munților și prin osebite părți ale Daciei Câmpene, până când în vecul al XIII și al XIV prin venirea Radului Negru Duca de Fagaraș și Omlaș din Transilvania în Țara Românească și a lui Bogdan Dragoș Duca de Maramureș în Moldava aduseră cu sine nouă colonii de Români, s-au întemeet Principatele de astăzi Țara Românească și Moldova" (Albineț, 1845, pp. XXI-XXII
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din asemene aziluri pe la poalele munților și prin osebite părți ale Daciei Câmpene, până când în vecul al XIII și al XIV prin venirea Radului Negru Duca de Fagaraș și Omlaș din Transilvania în Țara Românească și a lui Bogdan Dragoș Duca de Maramureș în Moldava aduseră cu sine nouă colonii de Români, s-au întemeet Principatele de astăzi Țara Românească și Moldova" (Albineț, 1845, pp. XXI-XXII, subl. n.). Tot la Albineț găsim o altă idee, și mai spectaculoasă, vizând continuitatea romanității
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al întregii naturi, ca o promisiune anticipatoare de bucurie, viață și plenitudine. Sevele din natură pătrund și în oamenii entuziasmați de dorul și nevoia expansiunii, a evadării, căci: „De-atât fior li-i inima năucă/ Atuncea prind hagii dor de ducă,/ Iar pălmierii află-ndemn să cate/ Altare pe meleaguri depărtate”249. Călătoria devine o formă de eliberare, de cunoaștere, de reflecție și de sfințire, cu toate că lumea lui Geoffrey Chaucer nu este străbătută de un fior mistic autentic, este mult prea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de soție.261 Impunătoare și colerică, târgoveața se remarcă prin vestimentație bogată, menită nu doar să o individualizeze, ci să-i releve și gusturile, dorința de opulență primând în fața unei eleganțe veritabile: „În parohie nu aflai cocoană/ În drept să duca mai întâi pomană,/ Iar când i-o lua nainte vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ore. Trebuie să tăcem în admirație, Sire, mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru că a făcut să ne naștem în timpul domniei unui astfel de rege precum Maiestatea Voastră.“ nu au fost repede uitate. Trei dintre fetele lui Colbert au fost măritate cu duci, cheltuielile nunții fiind suportate în totalitate de către visteria statului. Una din temerile cele mai mari ale lui Ludovic era aceea de a nu fi manipulat. Din acest motiv miniștrii nu aveau voie să se întâlnească în ședințe în absența sa
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Este ora nouă și câteva minute și urmează micul dejun, compus de regulă din două căni de ceai. Își scoate apoi halatul și cămașa de noapte. Îi este prezentată apoi cămașa de către Delfin. În absența Delfinului îi este prezentată de ducii De Bourgogne, De Berry sau d'Orléans. După ce se îmbracă îi sunt oferite trei batiste, din care alege doar două. La final urmează un moment solemn, când regele îngenunchiază și își face rugăciunile. Ludovic al XIV-lea a fost o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în lucrarea ducesei d'Orlèans: „într-o zi, înainte ca Roquelaure să fie făcut duce, era afară când a început o ploaie foarte puternică. I-a ordonat vizitiului să-l ducă la Luvru, unde puteau intra numai ambasadorii, prinții și ducii. Când trăsura sa a ajuns la poartă, lau întrebat cine este. «Un Duce», a răspuns el. «Care duce ?» a repetat santinela. «Ducele d‘Epernon» a spus. «Care din ei ?» «Cel care a murit ultimul». Pe baza acestui răspuns l-au
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ne semnăm lucrările științifice, se mai impun câteva precizări. Unii autori semnează doar cu inițiala prenumelui, urmată de numele de familie: D. Caracostea, G. Călinescu, S. Damian, B. Elvin, Z. Ornea. Uneori, urmează și inițiala prenumelui tatălui: P.P. Carp. I.G. Duca, P.P. Negulescu, M.N. Rusu. Mulți clujeni, după exemplul lui D.D. Roșca, au folosit același procedeu: D.D. Drașoveanu, G. Gruiță, G.G. Neamțu, C. Milaș, F. Edelstein ș.a. În acest caz, e vorba despre vocația esenței de care sunt stăpâniți acești autori
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Societatea Literar ă Academia Bârlădeană i‐a trimis celui care a fost sufletul Bârladului de odinioară o scrisoare de felicitare de caldă ap reciere. Un număr întreg a închinat Scrisul nostru marelui Sadoveanu la apariția romanului Zodia Cancerului sau vremea Ducăi Vodă. * 425 Redăm mai sus o fotografie din „Scrisul nostru” - de la ședințele Societății Literare „Academia Bârlădeană”: P. Viscocil, Florica Ionescu, G. Ursu, N. Costăchescu, G. Tutoveanu, Ștefan Cosma, Ecaterina Ionescu, G. Ioniță, G. Popoiu, I. Antoniu, Emil Tudor, N. Bogescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1929 până la 2 aprilie 1932. În 1932 publicația, devenită hebdomadar „politic, economic, artistic, literar”, dedică o pagină întreagă fenomenului cultural. Fără articol-program și colegiu redacțional, P.l. își asumă un profil preponderent politic, orientarea fiind liberală, dovadă și colaborarea lui I.G. Duca. De aici rezultă și partizanatul în aprecierea unor personalități: sub o fotografie a lui N. Iorga stă scris „Călăul”, iar Mihail Dragomirescu este criticat violent. O mare atenție se acordă, totuși, fenomenului teatral, prin cronicile dramatice semnate de Val Mugur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288695_a_290024]
-
Începând cu succesorul lui Conrad, Henric I (919-936)57 din dinastia saxonă și, mai ales, cu fiul acestuia Otto I (936-973)58, împărații germani au reușit să se impună. Henric I a obținut domnia pentru că era cel mai puternic dintre ducii tribali și a fost desemnat de Conrad I59. Bavarezii și suabii sunt obligați să i se supună, fiind incluși alături de franconieni și saxoni sub domnia sa60. Jurământul de vasalitate semnifică faptul că legătura întemeiată pe dreptul feudal devenise nucleul noii
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în egală măsură la tron): desemnarea succesorului, cu acordul marii nobilimi. Este un principiu mai mult decât german sau franc, este un principiu al succesiunii de dimensiune europeană. Perioada ottoniană este plină de realizări în sensul întăririi puterii și subordonării ducilor tribali. Infiltrarea membrilor familiei sale în stăpânirea ducatelor devine pentru Otto I obiectivul fundamental al politicii sale interne. Franconia a rămas în administrarea regelui însuși, Suabia a revenit lui Liudolf, unul din fiii săi, Bavaria fratelui său Henric, iar Lotharingia
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a fi sacralizat împărat de către papă. Instituția Bisericii s-a consolidat. Începând cu domnia lui Otto I, ea devine "biserica Reichului", ceea ce înseamnă că în sfera sa înaltă, Biserica și Statul sunt coextensive 64. El folosește Biserica drept obstacol în fața ducilor 65. Înnoitor al imperiului, Otto I a conferit istoriei germane nu doar conturul viitor, ci și trăsăturile fundamentale. Sub domnia fiului său Otto al II-lea (961-983)66 a urmat o perioadă de crize și instabilitate. La moartea sa prematură
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
confuză"91. Principiul electivității în desemnarea suveranului este combinat cu cel al eredității. Alegerea aparține la început Dietei, din care fac parte principii laici și ecleziastici, prelați și seniori. La alegerea lui Otto I (936-978), la Aix-la-Chapelle s-au întrunit "ducii, conți din mari familii" și clerul superior 92. Otto I a luat titlul de Imperator Romanorum semper augustus (fiul regelui, dacă era ales încă din timpul vieții tatălui său, purta titlul de Rex Romanorum). Problema acordării concesiilor la încoronare, existența
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]