4,462 matches
-
candidați, însă nu destul de stricte pentru a-i determina pe aceștia să se alieze unui singur partid, sau unui număr mic de partide, care să se bucure de succes electoral. Deci legislatorii care doresc să maximizeze beneficiile oferite de un electorat mobilizat și participativ și să minimizeze pericolele excluderii etnice ar putea avea în vedere crearea unor sisteme instituționale care să încurajeze cooperarea interetnică fără a exclude vreun grup. Alte instrumente la care factorii decizionari pot avea acces ar fi ca
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
a încurajat comportamentul violent al forțelor de ordine și al minerilor împotriva intelectualilor, studenților și partidelor de opoziție, despărțirea de trecutul totalitar părea a fi cel puțin incertă. De asemenea, în perioada alegerilor din 2000, când un segment important al electoratului părea a adera la discursul antisemit, antieuropean și anticapitalist propagat de Partidul România Mare, pericolul transformarii României într-o Iugoslavie părea unul foarte real. 4. În 1989, ce fel de evoluție anticipați pentru România și Europa de Est pentru următoarele două decenii
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
două aspecte ale instituționalizării democrației sunt notabile. Primul se referă la absența unor actori politici cu influență care ar putea amenința și schimba regulile democrației procedurale sau electorale, i.e. refuzul de a accepta rezultatelor alegerilor. Al doilea, este faptul că electoratele acestor țări susțin sistemul democratic. Acest suport este foarte important, având în vedere nemulțumirea acută a est-europenilor față de perfomanța elitelor și a instituțiilor politice precum Parlamentul, partidele politice, justiția, guvernul. Un sondaj de opinie realizat în 2005 de Gallup arată
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
sistem democratic de guvernare, ei au devenit mai informați, mai raționali și mai critici. Au înțeles că există o discrepanță între principii și idealuri, pe de o parte, și actul guvernării, pe de altă parte. Deci se poate argumenta că electoratele postcomuniste au atins un nivel al maturității politice bazat pe un simț al realității. Alte aspecte pe care le-aș include la capitolul realizări sunt interdependente cu cele la care m-am referit. Fără a le enumera în ordinea importanței
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
înregistrat de țările Europei de Est a rezultat, în mod paradoxal, dintr-unul din cele mai importante succese repurtate în spațiul postcomunist. Și anume stabilitatea și durabilitatea regimului democratic au fost dobândite cu prețul unei participări și implicări minime a electoratului în procesul politic. Studii de specialitate arată că implicarea societății civile din Europa de Est în procesul electoral este foarte slabă. Pe de altă parte, adeziunea forțelor politice de dreapta și de stânga la principiile și valorile liberalismului politic și economic, precum și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
în continuare sunt numeroase. Mă voi limita însă la cele legate de instituții și comportamente politice. Marea provocare cu care democrațiile post-comuniste se confruntă după aderarea la UE este trecerea de la o democrație procedurală, bazată pe o implicare minimă a electoratului în procesul democratic prin exercitarea dreptului la vot, către o democrație deliberativă, bazată pe un dialog susținut dintre electorat și clasa politică. O asemenea afirmație pare a fi mai degrabă abstractă și preluată dintr-un manual de stiințe politice. De
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
care democrațiile post-comuniste se confruntă după aderarea la UE este trecerea de la o democrație procedurală, bazată pe o implicare minimă a electoratului în procesul democratic prin exercitarea dreptului la vot, către o democrație deliberativă, bazată pe un dialog susținut dintre electorat și clasa politică. O asemenea afirmație pare a fi mai degrabă abstractă și preluată dintr-un manual de stiințe politice. De asemenea, se poate argumenta că acest tip ideal de democrație nu se poate găsi în formă pură nici măcar în
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
perioadă, oficialii UE și-au manifestat îngrijorarea față de acțiunile mai degrabă antiliberale de lustrație inițiate de o coaliție guvernamentală socială și religioasă conservatoare de dreapta în Polonia. Instabilitatea politică a cuprins și Cehia, și România. În alegerile parlamentare din 2006 electoratul ceh a fost atât de divizat încât au fost necesare șapte luni pentru ca partidele învingătoare să fie capabile să formeze o coaliție guvernamentală aprobată de votul legislativului. În România, aceeași divizare a fost ținută sub control timp de un an
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
presiune asupra autorităților românești pentru a implementa reforme în toate domeniile, inclusiv în arii care, mai înainte, înregistraseră foarte puțină schimbare. Mai mult, "presiunea UE" le-a oferit liderilor politici un argument în plus în favoarea implementării unor măsuri pe care electoratul nu prea le agrea. Multe domenii nu au fost reformate în contextul procesului aderării, cu toate că inițial ele nu fuseseră incluse în programul de reformă. Evident, mai este mult de făcut pentru a îmbunătăți viața politică și civică din România și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
să reducă împrumuturile bancare. Nici o instituție internațională sau națională nu are autoritatea de a controla băncile care încasează bani într-o țară și îi dă cu împrumut în alta. Datoriile României fac ca împrumuturile adiționale să fie greu de contractat. Electoratul este deziluzionat de creșterea șomajului și dobânzile mari, care împreună vor reduce rata creșterii economice. Cum să reacționezi? Nimeni nu știe. România, ca orice altă țară, apreciază stabilitatea economică, în special cea a prețurilor la energie. O capacitate crescândă de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
au plecat sau privesc orice implicare în procesul politic ca fiind o experiență poluantă. Milioane de votanți doresc să se alăture rețelelor clienteliste câștigătoare în speranța că vor obține modeste concesii de la cei bogați și puternici. Modul în care un electorat care odinioară a avut așteptări atât de mari se mulțumește acum cu o formă de neo-feudalism este o poveste tulburătoare care merită să fie examinată mai în amănunt. Dacă falimentul financiar actual aproape total ar fi avut loc peste zece
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
unele partide au dispărut, altele s-au format peste noapte. Volatilitatea evantaiului disponibil de partide este o altă problemă. Pentru a cita ultimul volum al lui Richard Rose, Understanding Post-Communist Transformation. A Bottom up Approach (2009), putem spune că "dacă electoratele vest-europene pot să ceară partidelor responsabilitate, reafirmându-și suportul pentru acestea, sau retrăgându-și-l, de la un set de alegeri la altul, în Europa Centrală și de Est acest lucru nu este posibil pentru că elitele politice oferă un sistem flotant
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
aleși în funcții publice. Am crezut că, după decenii întregi de comunism, poporul va vedea goliciunea acestor discursuri. Și majoritatea lui a văzut-o: liderii care s-au sprijinit pe demagogie au fost învinși în alegeri și se pare că electoratul preferă soluțiile pragmatice celor ideologice. Însă, am fost surprins că oamenii politici încă utilizează argumente atât de ieftine, uitând spiritul anului 1989. În alte privințe, speranțele mele au fost confirmate de evenimente. Democrația a fost victorioasă (în sensul că guvernele
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
pe unii oameni politici să se comporte de parcă fiecare gest al partidelor de opoziție sau al guvernelor străine ar submina însăși națiunea. În sfârșit, prin apartenența la UE, aceste atitudini par ridicole și, ca atare, sunt din ce în ce mai puțin arătate de electorat. 9. Care a fost impactul lărgirii către est a UE asupra Europei? Voi sublinia două lucruri, deși sunt sigur că vom vedea și alte efecte pe măsură ce timpul trece. Mai întâi, sunt mereu uimit de modalitățile în care atenția către moralitate
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
a fost doar o strategie ieftină, în momentul trecerii la vot, ei au făcut ceva mult mai grav. Pentru că și-au pus astfel semnătura nu doar pe un text de stânga, dar chiar pe un text ce îngropa pactul cu electoratul pe care l-a făcut P.D.-ul, ca membru al Alianței, în 2004. Ei au venit la putere promițând cota unică, promițând măsuri radicale, promițând, practic, că vor respecta niște valori totalmente diferite de cele ale P.S.D.-ului. Trecând prin fața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
se regăsesc la partidele de extremă dreaptă. La noi însă, moștenirea comunismului național al lui Ceaușescu s-a grefat pe un partid de stânga ca orientare socială, cristalizându-se astfel doctrina politică a PRM. Pe deasupra, ceea ce a produs impresie în electorat a fost atitudinea justițiară adoptată de Vadim Tudor, care apăreacu o imagine cvasireligioasă de arhanghel călare pe un cal alb, destinat a face dreptate și a curăța țara de corupție și hoție. La o analiză mai atentă, se observă că
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
la dreapta, unde ar fi trebuit să existe un partid care să militeze agresiv pentru capitalism, nu prea se găsea așa ceva; - partidele istorice, ca și noile partide democratice, se îmbulzeau toate la centru, care în sondaje însuma 30-35% din voturile electoratului; - la stânga exista masa moderată a PDSR, cu circa 40% din electorat, și aripa extremă, cu circa 15%. Candidatura lui Theodor Stolojan era menită să coaguleze voturile de la centru, dar a venit candidatura lui Mugur Isărescu, care a divizat centrul electoratului
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
să militeze agresiv pentru capitalism, nu prea se găsea așa ceva; - partidele istorice, ca și noile partide democratice, se îmbulzeau toate la centru, care în sondaje însuma 30-35% din voturile electoratului; - la stânga exista masa moderată a PDSR, cu circa 40% din electorat, și aripa extremă, cu circa 15%. Candidatura lui Theodor Stolojan era menită să coaguleze voturile de la centru, dar a venit candidatura lui Mugur Isărescu, care a divizat centrul electoratului cu cele 30-35 de procente ale sale, l-a rupt în
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
electoratului; - la stânga exista masa moderată a PDSR, cu circa 40% din electorat, și aripa extremă, cu circa 15%. Candidatura lui Theodor Stolojan era menită să coaguleze voturile de la centru, dar a venit candidatura lui Mugur Isărescu, care a divizat centrul electoratului cu cele 30-35 de procente ale sale, l-a rupt în două și l-a măcinat în campania fratricidă ce a urmat, deschizând astfel drumul lui Vadim Tudor spre locul al doilea la prezidențiale. În cifre, la alegerile din 26
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
face socoteli numerice - cine a câștigat, cine a pierdut -, voi exprima opinia că 6 și 20 iunie reprezintă zilele cele mai fericite din istoria vieții politice postdecembriste. În aceste zile au apărut o serie de semne emblematice de maturizare a electoratului român. Acestea arată că alegătorii români nu mai pot fi manipulați, păcăliți și duși cu preșul ca în 1996 și 2000, și nici cumpărați sau ademeniți cu bani, bere și mititei. Este fenomenul cel mai îmbucurător privind viața noastră politică
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
cu primarul din Timișoara, Ciuhandu, reales cu brio pentru a treia oară, deși face parte dintr-un partid fantomatic, PNȚCD. El a tras și consiliul orășenesc după sine. În alte cazuri, a fost evidentă în primul rând opțiunea politică a electoratului, care a ținut să marcheze respingerea PSD, alegându-l pe Băsescu din primul tur și patru primari de sector din șase, la al doilea tur. Prezența la vot, dată fiind lehamitea populației față de clasa politică, a fost bunicică: 54,32
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
și mai ales a numărului de primării obținute PSD nu a stat prost. Încă din primăvara anului trecut am apreciat abordarea realistă și lucidă a bazei sociale a PSD, constatând că această formațiune politică „a reușit să capteze atenția unui electorat aflat în zona de mijloc și superioară a piramidei sociale, dar riscă să piardă zona de jos a electoratului său tradițional”. Ulterior, această zonă de jos a fost specificată: electoratul rural, categoriile muncitorești expuse șomajului în centrele urbane și pensionarii
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
apreciat abordarea realistă și lucidă a bazei sociale a PSD, constatând că această formațiune politică „a reușit să capteze atenția unui electorat aflat în zona de mijloc și superioară a piramidei sociale, dar riscă să piardă zona de jos a electoratului său tradițional”. Ulterior, această zonă de jos a fost specificată: electoratul rural, categoriile muncitorești expuse șomajului în centrele urbane și pensionarii. Ei bine, tocmai acestor categorii sociale le-au fost adresate măsurile adoptate de guvernul PSD: dublarea pensiilor pogonarilor, prima
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
că această formațiune politică „a reușit să capteze atenția unui electorat aflat în zona de mijloc și superioară a piramidei sociale, dar riscă să piardă zona de jos a electoratului său tradițional”. Ulterior, această zonă de jos a fost specificată: electoratul rural, categoriile muncitorești expuse șomajului în centrele urbane și pensionarii. Ei bine, tocmai acestor categorii sociale le-au fost adresate măsurile adoptate de guvernul PSD: dublarea pensiilor pogonarilor, prima de două milioane de lei pentru fiecare hectar lucrat, recorelarea pensiilor, tichetele
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
o alternativă reală și credibilă la guvernarea PSD, ea apărând ca atare ca o forță de centru-dreapta. Or, până la locale, Alianța nu s-a manifestat ca o forță de centru-dreapta nici ideologic, nici programatic. Mai curând, ea a apelat la electoratul dezamăgit de guvernarea PSD, formulând critici mai degrabă de la stânga decât de la dreapta. Nu s-au făcut auzite în campania electorală nici vreo revendicare de accelerare a privatizării sau a altor reforme radicale, nici vreopledoarie fierbinte pentru mersul spre capitalism
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]