4,125 matches
-
Creșterea energiei de vibrație a atomilor rețelei se asociază cu apariția în rețea a unor purtători de energie de vibrație numiți fononi. Efectul fotooelectric intern are loc când energia incidentă preluată contribuie numai la ruperea electronilor de valență care devin electroni liberi. Efectul fotooelectric extern are loc când energia incidentă reținută în interior este mai mare decât energia de legătură a electronilor, în rețea se formează fononi, în exterior se emit electroni. La un semiconductor impurificat sub influența luminii apare efectul
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]
-
fononi. Efectul fotooelectric intern are loc când energia incidentă preluată contribuie numai la ruperea electronilor de valență care devin electroni liberi. Efectul fotooelectric extern are loc când energia incidentă reținută în interior este mai mare decât energia de legătură a electronilor, în rețea se formează fononi, în exterior se emit electroni. La un semiconductor impurificat sub influența luminii apare efectul fotooelectric, iar energia radiației incidente este preluată de purtătorii de sarcină și energia cinetică a acestora crește. Am văzut că în
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]
-
contribuie numai la ruperea electronilor de valență care devin electroni liberi. Efectul fotooelectric extern are loc când energia incidentă reținută în interior este mai mare decât energia de legătură a electronilor, în rețea se formează fononi, în exterior se emit electroni. La un semiconductor impurificat sub influența luminii apare efectul fotooelectric, iar energia radiației incidente este preluată de purtătorii de sarcină și energia cinetică a acestora crește. Am văzut că în joncțiunea pn apare o barieră de potential; sub influența luminii
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]
-
într-o joncțiune formată din doi conductori sau doi semiconductori diferiți și zona de contact, de exemplu între cupru și fier apare o tensiune electromotoare de contact. Dacă prin joncțiune trece un curent electric cu semnul de la cupru la fier, electronii din zona de contact capătă energie cinetică suplimentară și temperatura joncțiunii crește; la trecerea unui curent în sens invers, temperatura joncțiunii scade. Dacă într-un circuit electric cu două joncțiuni ca cele de mai sus, circulă un curent electric cu
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]
-
elementare "e", care are valoarea de 1,602·10 C (coulomb). Existența sarcinilor electrice este întotdeauna legată (necondiționat) de existență de materie. Există sarcini pozitive și sarcini negative. Cele două feluri de sarcini, (+) și (-) sunt de valoare egală (simetrie valorică). Electronii, prin convenție au sarcina -1, iar protonii au sarcina opusă, +1. Quarkurile au o sarcină fracționară, de −1/3 sau +2/3. Antiparticulele echivalente acestora au sarcina egală și de semn opus. În general, particulele cu sarcină de același semn
Sarcină electrică () [Corola-website/Science/311513_a_312842]
-
forței de respingere este proporțional cu produsul celor două sarcini, și scade proporțional cu pătratul distanței. Sarcina electrică a unui obiect macroscopic este suma sarcinilor electrice ale componentelor ce îl constituie. Adesea, sarcina electrică netă este zero, deoarece numărul de electroni din fiecare atom este egal cu numărul de protoni, și astfel sarcinile acestora se anulează reciproc. Situațiile în care sarcina netă este nenulă sunt denumite electricitate statică. Mai mult, chiar și când sarcina netă este zero, ea poate fi distribuită
Sarcină electrică () [Corola-website/Science/311513_a_312842]
-
despre material că este polarizat), iar sarcinile legate de polarizare sunt numite "sarcini legate" (iar sarcinile în exces aduse din exterior se numesc "sarcini libere"). O mișcare ordonată a particulelor încărcate într-o anumită direcție (în metale, aceste particule sunt electronii) este cunoscută sub numele de curent electric. Natura discretă a sarcinii electrice a fost propusă de Michael Faraday în experimentele sale de electroliză, apoi demonstrată direct de Robert Millikan în experimentul cu picătura de ulei. Unitatea de măsură în sistemul
Sarcină electrică () [Corola-website/Science/311513_a_312842]
-
de electroliză, apoi demonstrată direct de Robert Millikan în experimentul cu picătura de ulei. Unitatea de măsură în sistemul internațional pentru sarcina electrică este coulombul, care reprezintă aproximativ 6.24 × 10 sarcini elementare (egale cu sarcina unui singur proton sau electron). Coulombul este definit ca fiind cantitatea de sarcină care trece prin secțiunea transversală a unui conductor electric prin care trece un amper timp de o secundă. Simbolul "Q" este adesea folosit pentru a nota cantitatea de sarcină electrică. Sarcina electrică
Sarcină electrică () [Corola-website/Science/311513_a_312842]
-
lor principală reprezentând-o precizia. Materialele care puse împreună manifestă efect Seebeck formează un termocuplu. Într-un fir metalic ale cărui capete se află la temperaturi diferite TA>TB apare o diferență de potențial electric UAB cauzată de faptul că electronii de conducție din capătul cu temperatura mai mare au o energie cinetică mai mare și vor difuza către capătul mai rece. În acest fel capătul cald se va încărca pozitiv, iar capătul rece al firului se va încărca negativ. De
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
Deși ipotezele introduse de către Bohr sunt de natură cuantică, calculele efective ale mărimilor specifice atomului sunt pur clasice, modelul fiind, de fapt, semi-cuantic. Modelul lui Bohr este aplicabil ionilor hidrogenoizi (He, Li, Be, etc, adică ionii care au un singur electron în câmpul de sarcină efectivă a nucleului). Modelul atomic al lui Bohr se bazează pe două postulate: Este legat de orbitele atomice și presupune că electronul se rotește în jurul nucleului numai pe anumite orbite circulare permise, fără a emite sau
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
este aplicabil ionilor hidrogenoizi (He, Li, Be, etc, adică ionii care au un singur electron în câmpul de sarcină efectivă a nucleului). Modelul atomic al lui Bohr se bazează pe două postulate: Este legat de orbitele atomice și presupune că electronul se rotește în jurul nucleului numai pe anumite orbite circulare permise, fără a emite sau a absorbi energie radianta. Aceste stări se numesc staționare și au un timp de viață infinit și energie constantă, electronul trecând pe alte nivele energetice doar
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
de orbitele atomice și presupune că electronul se rotește în jurul nucleului numai pe anumite orbite circulare permise, fără a emite sau a absorbi energie radianta. Aceste stări se numesc staționare și au un timp de viață infinit și energie constantă, electronul trecând pe alte nivele energetice doar dacă este perturbat din exterior. Electronul se menține pe o orbită staționara datorită compensării forței centrifuge cu forța de atracție coulombiana. Primul postulat a fost introdus pentru explicarea stabilității atomului. El este în contradicție
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
pe anumite orbite circulare permise, fără a emite sau a absorbi energie radianta. Aceste stări se numesc staționare și au un timp de viață infinit și energie constantă, electronul trecând pe alte nivele energetice doar dacă este perturbat din exterior. Electronul se menține pe o orbită staționara datorită compensării forței centrifuge cu forța de atracție coulombiana. Primul postulat a fost introdus pentru explicarea stabilității atomului. El este în contradicție cu fizică clasică. Conform teoriilor acesteia, o sarcină electrică în mișcare accelerată
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
coulombiana. Primul postulat a fost introdus pentru explicarea stabilității atomului. El este în contradicție cu fizică clasică. Conform teoriilor acesteia, o sarcină electrică în mișcare accelerată emite radiație electromagnetică. Aceasta ar duce la scăderea energiei sistemului, iar traiectoria circulară a electronului ar avea rază din ce in ce mai mică, până când acesta ar "cădea" pe nucleu. Experimental se constată, însă, ca atomul este stabil și are anumite stări în care energia să se menține constantă. Afirmă faptul că un atom emite sau absoarbe radiație electromagnetică
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
a materiei și energiei la nivel microscopic. De asemenea, frecvențele radiațiilor atomice depind de natură și structura atomului și au valori discrete, spectrele lor fiind spectre de linii. Condiția de cuantificare se exprimă, de obicei, în legătură cu momentul cinetic formulă 5 al electronului aflat în mișcare circulară pe o orbită în interiorul atomului. unde Condiția rezultă din primul postulat al lui Bohr, considerând ipoteza lui de Broglie referitoare la dualismul undă-particulă. Pentru un atom aflat într-o stare staționara, electronul trebuie să se deplaseze
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
momentul cinetic formulă 5 al electronului aflat în mișcare circulară pe o orbită în interiorul atomului. unde Condiția rezultă din primul postulat al lui Bohr, considerând ipoteza lui de Broglie referitoare la dualismul undă-particulă. Pentru un atom aflat într-o stare staționara, electronul trebuie să se deplaseze pe o orbită stabilă, adică undă să asociată să fie staționara. Acest lucru este posibil dacă lungimea traiectoriei electronului este un multiplu al lungimii de unda formulă 9 a undei asociate. Dacă formulă 10 este rază traiectoriei, condiția
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
considerând ipoteza lui de Broglie referitoare la dualismul undă-particulă. Pentru un atom aflat într-o stare staționara, electronul trebuie să se deplaseze pe o orbită stabilă, adică undă să asociată să fie staționara. Acest lucru este posibil dacă lungimea traiectoriei electronului este un multiplu al lungimii de unda formulă 9 a undei asociate. Dacă formulă 10 este rază traiectoriei, condiția se poate scrie: Aplicând ipoteza lui de Broglie se obține: De aici, formula 14. Pornind de la această și considerând egalitatea forțelor de atracție electrostatica
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
Dacă formulă 10 este rază traiectoriei, condiția se poate scrie: Aplicând ipoteza lui de Broglie se obține: De aici, formula 14. Pornind de la această și considerând egalitatea forțelor de atracție electrostatica cu cele centrifuge, se poate deduce condiția pentru cuantificarea razelor orbitelor electronilor. Pentru atomul de hidrogen (Z=1) se obține: unde mărimile reprezintă: Relația exprimă faptul că un electron se poate deplasa doar pe anumite orbite în cadrul atomului, rază acestora crescând cu pătratul numărului cuantic principal formulă 22. În modelul planetar, nucleul este
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
aici, formula 14. Pornind de la această și considerând egalitatea forțelor de atracție electrostatica cu cele centrifuge, se poate deduce condiția pentru cuantificarea razelor orbitelor electronilor. Pentru atomul de hidrogen (Z=1) se obține: unde mărimile reprezintă: Relația exprimă faptul că un electron se poate deplasa doar pe anumite orbite în cadrul atomului, rază acestora crescând cu pătratul numărului cuantic principal formulă 22. În modelul planetar, nucleul este considerat fix, iar energia totală a atomului este dată de suma energiilor cinetice și potențiale ale electronului
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
electron se poate deplasa doar pe anumite orbite în cadrul atomului, rază acestora crescând cu pătratul numărului cuantic principal formulă 22. În modelul planetar, nucleul este considerat fix, iar energia totală a atomului este dată de suma energiilor cinetice și potențiale ale electronului aflat în mișcare circulară. Introducând cuantificarea razei calculată de Bohr în expresia energiei, se obține pentru atomul de hidrogen: unde cu formulă 24 se notează energia atomului de hidrogen în stare fundamentală formulă 25. Se observă că energia este minimă pentru formulă 26
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
se notează energia atomului de hidrogen în stare fundamentală formulă 25. Se observă că energia este minimă pentru formulă 26, adică starea fundamentală este o stare de echilibru și are un timp de viață infinit. În acest caz, energia de legătură a electronului este maximă, fiind egală cu valoarea absolută a energiei unei stări legate. Celelalte stări formulă 27 se numesc stări excitate. Atomul are o infinitate de nivele de energie situate la intervale din ce in ce mai apropiate. La limită, pentru formulă 28, energia tinde la valoarea
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
energiei unei stări legate. Celelalte stări formulă 27 se numesc stări excitate. Atomul are o infinitate de nivele de energie situate la intervale din ce in ce mai apropiate. La limită, pentru formulă 28, energia tinde la valoarea zero. Valorile pozitive ale energiei sunt continue, iar electronul se deplasează liber pe o traiectorie deschisă, în afară nucleului. Acest model nu poate explica spectrele de emisie și energia de ionizare decât pentru atomul de hidrogen și ionii hidrogenoizi. Nu a putut fundamenta științific spectrele unor atomi grei. Nu
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
vreun fel de dualism, care a bântuit filozofia din zilele lui Descartes." Sir James Jeans adresându-se Asociației Britanice în 1934. "Imaginea finită a cărei dimensiuni sunt o anumită cantitate de spațiu și o anumită cantitate de timp; protonii și electronii sunt dungile zugrăvelei ce definește imaginea împotriva fondului său spațio-temporal. Călătoria cât mai departe în timp în măsura în care putem, ne duce nu la crearea imaginii, ci la marginea ei; crearea imaginii zace așadar în afara ei, la fel cum artistul se află
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
Guardian intitulat " Ciudățenia cuantică: Ceea ce numim 'realitate' este doar o stare a minții" d'Espagnat scrie că: „Ceea ce ne spune mecanaca cuantică, cred eu, este cel puțin surprinzător a spune. Ea ne spune că componentele de bază ale obiectelor - particulele, electronii, cvarcii etc. - nu pot fi gândite ca „autoexistente”.” Mai departe scrie că cercetarea sa în fizică cuantică l-a condus la concluzia că există o realitate fundamentală, care nu este zidită în spațiu și timp.
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
viteza inițială și câmpul magnetic sunt în direcții perpendiculare, particula se deplasează astfel într-o traiectorie circulară. Câmpul magnetic perpendicular formula 3 care trece vertical prin electrozii în formă de "D" ai unui ciclotron acționează în mod similar asupra curentului de electroni sau ioni, forțând particulele să se deplaseze pe o traiectorie circulară, astfel încât acestea trec repetat prin spațiul îngust dintre cei doi " D". O diferență de potențial alternantă de înaltă frecvență formula 4, aplicată între cei doi electrozi metalici, generează un câmp
Ciclotron () [Corola-website/Science/311011_a_312340]