13,637 matches
-
construiește loialitatea de clasă. 4. Pregătirea pentru „ajustare socială” este specifică unui sistem de mobilitate competitivă. Acesta îi pregătește pe elevi să facă față situațiilor în care nu există reguli de interacțiune. În sistemul de mobilitate clientelară, cei recrutați pentru elită sunt pregătiți pentru un strat omogen în care funcționează un consens cu privire la reguli. Cele două sisteme de mobilitate pot avea efecte diferite chiar și asupra personalității. Persoanele socializate într-un sistem de mobilitate competitivă pot manifesta o angoasă continuă și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a perioadei, în anii ’50, efortul de nivelare a fost mult mai puțin serios decât s-a pretins, permițându-se, în fond, mecanismelor de reproducere socială să funcționeze nestingherit. A doua explicație invocă cunoscuta ipoteză a „Noii Clase”, a noii elite conducătoare în regimurile comuniste, care a coincis în mare măsură cu intelectualitatea. Potrivit acestei teorii, școala a devenit, în țările socialiste, instrumentul de promovare socială și politică cel mai important. Cercetând compoziția socială a elitei partidului comunist din Ungaria, Szelenyi
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a „Noii Clase”, a noii elite conducătoare în regimurile comuniste, care a coincis în mare măsură cu intelectualitatea. Potrivit acestei teorii, școala a devenit, în țările socialiste, instrumentul de promovare socială și politică cel mai important. Cercetând compoziția socială a elitei partidului comunist din Ungaria, Szelenyi (1987) a stabilit suprareprezentarea persoanelor cu studii superioare. 5.3. Raportul Coleman - SUA, 1966tc " 5.3. Raportul Coleman - SUA, 1966" Cercetarea de referință condusă de Coleman (1966) nu poate fi înțeleasă în afara contextului politic și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a folosi diplomele școlare ca instrumente de selecție nu se bazează pe nici un fel de evidențe care le-ar lega de competențele solicitate, de productivitate sau de profit. Confuzia cu privire la relevanța diplomelor pentru piața muncii este întreținută, în realitate, de elita celor educați, în dauna celor mai puțin instruiți, situație la care contribuie și economiștii și sociologii. În celebrul volum The Credential Society: An Historical Sociology of Education and Stratification (1979), Collins afirmă că „educația este un instrument artificial șfolositț pentru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
socială prin școală. Atâta vreme cât un grup de status controlează efectiv educația, acesta poate să o folosească pentru a-și întări controlul și în cadrul organizațiilor de muncă. Cerințele educative pentru angajare pot servi atât la selectarea de membri în pozițiile de elită, aceștia împărtășind cultura elitei, cât și, pentru niveluri mai scăzute de educație, la angajarea în poziții subordonate a persoanelor care au dobândit un respect general pentru valorile și stilurile elitei. În jurul sistemelor educaționale, diverse grupuri dau lupte grele. Grupul care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
un grup de status controlează efectiv educația, acesta poate să o folosească pentru a-și întări controlul și în cadrul organizațiilor de muncă. Cerințele educative pentru angajare pot servi atât la selectarea de membri în pozițiile de elită, aceștia împărtășind cultura elitei, cât și, pentru niveluri mai scăzute de educație, la angajarea în poziții subordonate a persoanelor care au dobândit un respect general pentru valorile și stilurile elitei. În jurul sistemelor educaționale, diverse grupuri dau lupte grele. Grupul care controlează sistemul educativ va
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pot servi atât la selectarea de membri în pozițiile de elită, aceștia împărtășind cultura elitei, cât și, pentru niveluri mai scăzute de educație, la angajarea în poziții subordonate a persoanelor care au dobândit un respect general pentru valorile și stilurile elitei. În jurul sistemelor educaționale, diverse grupuri dau lupte grele. Grupul care controlează sistemul educativ va face presiuni ca diplomele să fie utilizate pentru ocuparea posturilor, repartizarea recompenselor ș.a.m.d., sperând ca membrii propriului grup să ocupe cele mai bune poziții
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dau lupte grele. Grupul care controlează sistemul educativ va face presiuni ca diplomele să fie utilizate pentru ocuparea posturilor, repartizarea recompenselor ș.a.m.d., sperând ca membrii propriului grup să ocupe cele mai bune poziții. Realizarea cea mai importantă a elitelor educate nu constă în ocuparea celor mai înalte poziții sociale, ceea ce ar putea reprezenta, de fapt, o consecință a meritelor, ci în excluziunea socială a celor din clasele mai puțin privilegiate prin blocarea sistematică a accesului lor la poziții superioare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sociale cât mai bune. Chiar și acest argument recunoaște efectul de diplomă, rolul pe care certificatele educaționale îl au în selecția și plasarea persoanelor în roluri ocupaționale și poziții sociale. Pentru sociologii conflictualiști, inflația diplomelor este un mecanism prin care elitele își conservă pozițiile privilegiate și reduc permeabilitatea straturilor sociale, obligând reprezentanții claselor inferioare la investiții din ce în ce mai mari pentru ocuparea unor locuri de muncă superioare. Absolvirea unui ciclu de învățământ aduce beneficii disproporționate în comparație cu rentabilitatea promovării unui singur an de studiu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în mod direct sau potențial. Astfel, încrederea derivă mai degrabă din adeziunea generală la simboluri politice și sociale decât din satisfacția față de rezultatele politicilor sau ale activității unor lideri populari 1. Abordarea alternativă privind „suportul specific” presupune că publicul și elitele sunt raționale și acționează ca răspuns la modul în care instituțiile contribuie la bunăstarea lor și la structurile de oportunități pe care acestea le produc. Astfel, liderii și rezultatele activităților instituționale sunt responsabili de tipurile de atitudini față de instituții. Dacă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Astfel, liderii și rezultatele activităților instituționale sunt responsabili de tipurile de atitudini față de instituții. Dacă încrederea provine din abilitatea instituțiilor de a produce rezultate pozitive ale politicilor, ea va depinde de modul cum aceste rezultate ale activității instituțiilor răspund așteptărilor elitelor și ale maselor. Încrederea scăzută va decurge din performanțe slabe, care se vor răsfrânge asupra instituțiilor. Sprijinul „specific” este instrumental și direct legat de felul în care performanța răspunde așteptărilor pe termen scurt (vezi Jagodzinski, 1998). 2. Construirea ipotezelor privind
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
asupra sistemului de învățământ francez au acoperit nu doar problematica generală a reproducerii sociale prin școală, ci și aspecte mai limitate, pe care le-am atins deja în acest volum, precum sursele instituționale ale protestelor studențești din 1968 și construcția elitei intelectuale franceze prin Marile Școli. 1.1. Concepte de bază: spațiu social, câmp, capitaluritc "1.1. Concepte de bază\: spațiu social, câmp, capitaluri" Cel mai general concept necesar aproprierii sociologiei lui Pierre Bourdieu este cel de spațiu social. Acesta este
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Institute of World Economics, decembrie. Woodhall, M., 1997, „Human Capital Concepts”, în A.H. Halsey și colab. (coord.), Education, Culture, Economy, Society, Oxford University Press, Oxford, pp. 219-223. Young, Michael Dunlop, 1959, The Rise of the Meritocracy, 1870-2033; The New Elite of Our Social Revolution, Random House, New York. Young, Yih-Jin, 2001, „Education and Development”, în E. Borgatta și R. Montgomery (coord.), Encyclopedia of Sociology, Macmillan, New York, pp. 741-755. Zeldin, Shepherd, 2004, „Preventing Youth Violence through the Promotion of Community Engagement and
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
preoții egipteni, Platon explică cezura produsă de „trecutul apropiat” și uitarea care s-a așternut peste „trecutul îndepărtat”: la anumite intervale, au loc catastrofe determinate de „deviația corpurilor” cerești și o mare parte din omenire piere, dar mai ales pier elitele culturale și politice. Doar Egiptul, grație Nilului, ar fi scăpat de asemenea dezastre, ceea ce a făcut ca vechile tradiții autentice ale omenirii să fie păstrate numai aici, în vreme ce grecii - mai puțin norocoși - povestesc legende care „cu puțin se deosebesc de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pare inerent lumii noastre, nu neapărat moderne. De exemplu, E.R. Dodds își construiește ultimul capitol al celebrei sale analize Grecii și iraționalul pe conceptul fricii de libertate: eșecul raționalității filosofiei clasice grecești îi apare elenistului ca un eșec al persuasiunii elitei intelectuale grecești asupra întregii societăți contemporane ei în vederea unui salt spre conștiința individuală: această persuasiune nu a reușit datorită „fugii inconștiente de povara grea a opțiunii individuale pe care o societate deschisă o impune membrilor ei”. Prin urmare, Dodds vede
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu sunt mulți. „Oare nu știi, iubite Criton, că-n fiecare îndeletnicire cei mulți sunt pleavă și lipsiți de har, iar cei de soi ales și dăruiți din plin sunt doar o mână?” Indubitabil, aici descoperim o apologie discretă a elitei. Platon reafirmă ideea, ușor paradoxală, că stăpânul cetății este poporul, dar numai încredințând puterea celor vrednici și înțelepți. Elita la care se referă Platon nu e o elită clasică pentru că „nimeni nu e înlăturat de la ele șdemnitățiț nici din pricina sărăciei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
har, iar cei de soi ales și dăruiți din plin sunt doar o mână?” Indubitabil, aici descoperim o apologie discretă a elitei. Platon reafirmă ideea, ușor paradoxală, că stăpânul cetății este poporul, dar numai încredințând puterea celor vrednici și înțelepți. Elita la care se referă Platon nu e o elită clasică pentru că „nimeni nu e înlăturat de la ele șdemnitățiț nici din pricina sărăciei, nici din pricina slăbiciunii trupului, nici pentru că părinții săi nu sunt oameni de vază”. În viziunea lui, elita politică se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
plin sunt doar o mână?” Indubitabil, aici descoperim o apologie discretă a elitei. Platon reafirmă ideea, ușor paradoxală, că stăpânul cetății este poporul, dar numai încredințând puterea celor vrednici și înțelepți. Elita la care se referă Platon nu e o elită clasică pentru că „nimeni nu e înlăturat de la ele șdemnitățiț nici din pricina sărăciei, nici din pricina slăbiciunii trupului, nici pentru că părinții săi nu sunt oameni de vază”. În viziunea lui, elita politică se constituie pe criterii morale și culturale. Imposibilitatea de a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și înțelepți. Elita la care se referă Platon nu e o elită clasică pentru că „nimeni nu e înlăturat de la ele șdemnitățiț nici din pricina sărăciei, nici din pricina slăbiciunii trupului, nici pentru că părinții săi nu sunt oameni de vază”. În viziunea lui, elita politică se constituie pe criterii morale și culturale. Imposibilitatea de a recupera lingvistic „kalokagathia” ne împiedică acum să definim mai bine acest criteriu potrivit cu care are loc selecția elitei...). Platon justifică conceptual această viziune arătând că „orice mulțime și orice
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pentru că părinții săi nu sunt oameni de vază”. În viziunea lui, elita politică se constituie pe criterii morale și culturale. Imposibilitatea de a recupera lingvistic „kalokagathia” ne împiedică acum să definim mai bine acest criteriu potrivit cu care are loc selecția elitei...). Platon justifică conceptual această viziune arătând că „orice mulțime și orice bogăție dă înapoi în fața virtuții”. El va întemeia noblețea și libertatea cetății pe o puritate elenă, „din fire potrivnică barbarilor, căci noi suntem eleni și curați, neamestecați cu barbari
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
În Japonia, de pildă, se înregistrează în fiecare an peste 100.000 de invenții. d. Creativitatea inovatoare duce la modificări ale principiilor ce stau la baza unui domeniu, la noi modalități de exprimare specifice talentelor. E caracteristică unei minorități, unei elite. e. În fine, creativitatea emergentă se manifestă la omul de geniu care revoluționează un domeniu științific, ori la creația artistică, deschizând căi noi de abordare, așa cum a realizat A. Einstein în fizică sau L. van Beethoven în muzică. În raport cu aceste
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și A. Passeron reprezintă o altă încercare de a explica relația dintre statusul socio-economic inferior și eșecul școlar pe baza diferențelor dintre sub-culturile asociate claselor sociale. Capitalul cultural, definit ca o sumă de resurse simbolice cuprinzând dispoziții și abilități ale elitelor, precum și cunoștințe despre elite, este transmis între generații, iar această transmitere echivalează cu reproducția statusului superior. Copiii din clasele favorizate dețin cunoștințe valorizate de elite, ce nu se predau în școli, dar pe care profesorii le apreciază. „Prin socializare, scrie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o altă încercare de a explica relația dintre statusul socio-economic inferior și eșecul școlar pe baza diferențelor dintre sub-culturile asociate claselor sociale. Capitalul cultural, definit ca o sumă de resurse simbolice cuprinzând dispoziții și abilități ale elitelor, precum și cunoștințe despre elite, este transmis între generații, iar această transmitere echivalează cu reproducția statusului superior. Copiii din clasele favorizate dețin cunoștințe valorizate de elite, ce nu se predau în școli, dar pe care profesorii le apreciază. „Prin socializare, scrie Adrian Neculau, înțelegem un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sociale. Capitalul cultural, definit ca o sumă de resurse simbolice cuprinzând dispoziții și abilități ale elitelor, precum și cunoștințe despre elite, este transmis între generații, iar această transmitere echivalează cu reproducția statusului superior. Copiii din clasele favorizate dețin cunoștințe valorizate de elite, ce nu se predau în școli, dar pe care profesorii le apreciază. „Prin socializare, scrie Adrian Neculau, înțelegem un complex proces psihosociologic de interiorizare a unor norme și modele sociale de comportament, conducând la obținerea statutului de membru al unei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a constatat că la conducătorii celebri apare o corelație negativă relevantă între IQ și celebritate, -0,29. Simonton (1976) a explicat: ...conducătorii trebuie să fie înțeleși de mulțimi pentru a putea ajunge celebri, spre deosebire de creatori, care se adresează doar unei elite intelectuale... Creatorii din domeniile științei, filosofiei, literaturii, artelor vizuale și muzicii nu au nevoie să ajungă celebri în timpul vieții ca să fie apreciați de posteritate, în vreme ce conducătorii militari, politici sau religioși trebuie să aibă adepți contemporani cu ei pentru a deveni
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]