4,229 matches
-
Era, București, 1999. 135. Zeletin Ștefan - Burghezia română. Originea și rolul ei istoric, Ed. Humanitas, București, 1991. George-Ștefan COMAN 241 116. Roco, M., Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, București, 2001. 117. Roco, M., Stimularea creativității tehnico-științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. 118. Roșca Al., Creativitatea, București, Editura Enciclopedică Română, 1972. 119. Roșca, Al. Creativitatea generală și specifică, Editura Academiei, București, 1981. 120. Sandu S., Inovare, competență tehnologică și creștere economică, Editura Expert, București, 2002. 121. Serban Radu R., Optimizarea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și rolul ei istoric, Ed. Humanitas, București, 1991. George-Ștefan COMAN 241 116. Roco, M., Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, București, 2001. 117. Roco, M., Stimularea creativității tehnico-științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. 118. Roșca Al., Creativitatea, București, Editura Enciclopedică Română, 1972. 119. Roșca, Al. Creativitatea generală și specifică, Editura Academiei, București, 1981. 120. Sandu S., Inovare, competență tehnologică și creștere economică, Editura Expert, București, 2002. 121. Serban Radu R., Optimizarea deciziei firmei (teză de doctorat), București, ASE, 2005. 122
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
comunicare realizat de C.Simard are la bază corelarea limbii cu toate domeniile activității umane: a) limba privită ca problemă autonomă - componenta verbală; b) limba și gândirea - componenta cognitivă; c) limba și arta - componenta literară; d) limba și cunoașterea - componenta enciclopedică; e) limba și doxa - componenta ideologică; f) limba, cultura și sentimentele - componenta socioafectivă. - Componenta verbală - corespunzătoare tuturor componentelor limbii - se definește prin trei dimensiuni: O dimensiune lingvistică (cunoașterea și utilizarea aspectelor de ordin fonetic, lexical, morfologic, sintactic); O dimensiune textuală
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
folosirea limbii în context - parametrii situației de comunicare, utilizarea registrelor limbii, a normelor de interacțiune verbală etc.); - Componenta cognitivă, care se referă la utilizarea operațiilor întelectuale în producerea și comprehensiunea de text: memorarea, compararea, diferențierea, clasarea, inferența, anticiparea etc. - Componenta enciclopedică presupune stăpânirea componentei verbale, a aspectelor lingvistice, textuale, discursive, pentru toate domeniile: știință, tehnică, artă etc.; - Componenta ideologică vizează capacitatea de a opta pentru o atitudine față de și de a reacționa la conținutul discursului; - Componenta literară, necesară explorării literaturii, creativității
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
resurse diferite pentru realizarea comprehensiunii/producerii de text; - resursele, care includ cunoștințe, capacități, atitudini; - aria competenței de comunicare, care cuprinde comprehensiunea și producerea de text și extinderea ariei capacităților dincolo de domeniul cognitiv; - componentele competenței de comunicare: verbală, cognitivă, literară, ideologică, enciclopedică, socioafectivă; 1.2. Conceptul de competență școlară Conceptul de competență este strâns legat de rezultatele școlare, fiind rezultatul exercițiului de comunicare, care are implicații pentru limbajul științific, exact, dar și pentru limbajul obișnuit. Absența acestui exercițiu, bazat pe reguli de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
2010, pp.66-67. Profesorul Dan Papuc, în calitate de fost student al lui Alexandru Climescu dar și în continuarea vieții universitare - în calitate de cadru didactic - a fost impresionat de vastitatea și originalitatea lecțiilor predate de fostul său profesor cât și de cultură să enciclopedica, de varietatea preocupărilor sale culturale. Profesorul Alexandru Climescu s-a stins din viață în ziua de 7 iunie 1990, la vârsta de 80 de ani. Își duce somnul de veci la Cimitirul Eternitatea din Iași. La ceremonia funerară au rostit
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Sensul unui enunț / 17 2. Mărcile lingvistice / 21 3. Tipuri de context / 25 4. Procedurile pragmatice / 28 2. Legile discursului / 31 1. Principiul de cooperare / 31 2. Principalele legi / 35 3. Conservarea fațetelor / 40 3. Diversele competențe / 45 1. Competența enciclopedică / 46 2. Competența generică / 48 3. Interacțiunea competențelor / 49 4. Cititorul model și cunoștințele enciclopedice / 53 4. Discurs, enunț, text / 59 1. Noțiunea de discurs / 59 2. Enunț și text / 65 5. Tipuri și genuri discursive / 69 1. Tipologiile comunicaționale
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pragmatice / 28 2. Legile discursului / 31 1. Principiul de cooperare / 31 2. Principalele legi / 35 3. Conservarea fațetelor / 40 3. Diversele competențe / 45 1. Competența enciclopedică / 46 2. Competența generică / 48 3. Interacțiunea competențelor / 49 4. Cititorul model și cunoștințele enciclopedice / 53 4. Discurs, enunț, text / 59 1. Noțiunea de discurs / 59 2. Enunț și text / 65 5. Tipuri și genuri discursive / 69 1. Tipologiile comunicaționale / 70 2. Tipologiile situațiilor de comunicare / 71 3. Tipologii lingvistice și discursive / 73 4. Utilitatea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
activitate verbală. Există și alte instanțe care trebuie mobilizate pentru a produce și a interpreta un enunț. Este necesară astfel competența lingvistică, stăpînirea limbii respective. Trebuie, de asemenea, să dispunem de un număr considerabil de cunoștințe despre lume, o competență enciclopedică. Acestea reprezintă cele trei mari instanțe care intervin în dubla dimensiune a activității verbale, cea de producere și de interpretare a enunțurilor: stăpînirea limbii, cunoașterea lumii, aptitudinea de a te înscrie în această lume cu ajutorul limbii. Lingviștii au, însă, opinii
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
limbii, cunoașterea lumii, aptitudinea de a te înscrie în această lume cu ajutorul limbii. Lingviștii au, însă, opinii diferite în ceea ce privește componentele pe care ar trebui să le distingem în interiorul competențelor respective, dar și în ceea ce privește relațiile care există între ele. 1. Competența enciclopedică Un ansamblu nelimitat Competența noastră enciclopedică este cea care ne spune, de exemplu, că o sală de așteptare este făcută pentru a-ți aștepta rîndul, că interdicția de a fuma se aplică tutunului, că țigările și pipa ard tutunul și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
te înscrie în această lume cu ajutorul limbii. Lingviștii au, însă, opinii diferite în ceea ce privește componentele pe care ar trebui să le distingem în interiorul competențelor respective, dar și în ceea ce privește relațiile care există între ele. 1. Competența enciclopedică Un ansamblu nelimitat Competența noastră enciclopedică este cea care ne spune, de exemplu, că o sală de așteptare este făcută pentru a-ți aștepta rîndul, că interdicția de a fuma se aplică tutunului, că țigările și pipa ard tutunul și că tutunul ars produce fum și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
acest fum este în general considerat de medici ca fiind dăunător sănătății, că fumul stagnează în locurile închise și că poate fi inhalat de către nefumători, că există reglementări administrative și autorități însărcinate cu aplicarea de sancțiuni etc. Tot competența noastră enciclopedică ne spune cine sînt Vercingétorix sau Dracula, cum se numesc vecinii noștri etc. Acest ansamblu virtual nelimitatat de cunoștințe, aceste cunoștințe enciclopedice variază în funcție de societatea în care trăim și de experiența fiecăruia dintre noi. El se îmbogățește în cursul activității
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
inhalat de către nefumători, că există reglementări administrative și autorități însărcinate cu aplicarea de sancțiuni etc. Tot competența noastră enciclopedică ne spune cine sînt Vercingétorix sau Dracula, cum se numesc vecinii noștri etc. Acest ansamblu virtual nelimitatat de cunoștințe, aceste cunoștințe enciclopedice variază în funcție de societatea în care trăim și de experiența fiecăruia dintre noi. El se îmbogățește în cursul activității verbale: tot ceea ce aflăm nou este inclus în stocul de cunoștințe anterioare și devine un punct de sprijin pentru producerea și înțelegerea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care trăim și de experiența fiecăruia dintre noi. El se îmbogățește în cursul activității verbale: tot ceea ce aflăm nou este inclus în stocul de cunoștințe anterioare și devine un punct de sprijin pentru producerea și înțelegerea enunțurilor ulterioare. Scripturile Competența enciclopedică nu include numai cunoștințe, ci și aptitudini, adică posibilitatea de a înlănțui acțiuni într-un mod adaptat unui scop. Este cazul scripturilor (sau scenariilor) care reprezintă înșiruiri stereotipe de acțiuni. Cunoașterea lor este adesea indispensabilă pentru interpretarea textelor, mai ales
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
îi aparține, putem adesea să ne "descurcăm" cu enunțurile din anumite limbi străine, chiar dacă nu înțelegem sensul majorității cuvintelor și frazelor pe care acesta le conține. Competența strict lingvistică nu este suficientă pentru interpretarea unui enunț; competența generică și cea enciclopedică joacă un rol esențial. Texte care aparțin unui gen imprecis În cazul textului următor, de exemplu, interpretarea riscă să fie dificilă pentru numeroși cititori francezi în absența unei identificări clare a genului de discurs din care face parte. [Acest text
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ce are în mînă Este o Dovadă fatală Dacă vreți să vă înțelegeți", "vor fi rezolvate examene"). Dar, în ciuda numeroaselor scăpări în ceea ce privește utilizarea limbii, textul este relativ comprehensibil. Cititorul reușește să depășească obstacolele cu ajutorul competenței sale generice și a competenței enciclopedice: faptul că textul este o foaie volantă distribuită gratuit pe stradă, fapt ce arată că este o broșura publicitară. Dat fiind că aparține în mod clar discursului publicitar (nu este, de exemplu, o broșură politică), vom presupune că laudă calitățile
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nu considere textul o farsă. Trebuie totuși să menționăm că nimic din text nu precizează că este vorba de un mediu african, cu excepția patronimului "Cisse"; capacitatea de a-l identifica ca pe un patronim african ține, însă, tot de competența enciclopedică. În lipsa acesteia, informația respectivă poate fi dedusă din simplul fapt că distribuitorul de foi publicitare este el însuși african; dar nu este decît o probabilitate. 4. Cititorul model și cunoștințele enciclopedice Vorbirea este o activitate de cooperare și de aceea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pe un patronim african ține, însă, tot de competența enciclopedică. În lipsa acesteia, informația respectivă poate fi dedusă din simplul fapt că distribuitorul de foi publicitare este el însuși african; dar nu este decît o probabilitate. 4. Cititorul model și cunoștințele enciclopedice Vorbirea este o activitate de cooperare și de aceea autorul unui text este obligat să anticipeze în mod constant tipul de competență de care dispune destinatarul său pentru a-l descifra. Cînd este vorba de un text imprimat pentru un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a fi un public empiric, adică un ansamblu de indivizi care vor citi efectiv textul, nu este decît un fel de figură căreia scriptorul (= cel care scrie) trebuie să-i împrumute unele aptitudini. Proporția de competență lingvistică și de competență enciclopedică așteptată din partea cititorului va varia astfel în funcție de texte. Două articole foarte diferite Să comparăm aceste două începuturi de articole. Unul este extras din rubrica "Baschet" din cotidianul sportiv L'Équipe (1), celălalt este prezentat ca un "fapt divers" de către cotidianul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
această" reia în general un element foarte apropiat introdus anterior. În schimb, în articolul extras din ziarul L'Équipe, descifrarea se bazează mult mai puțin pe competența lingvistică: ceea ce contează este stăpînirea, cel puțin parțială, a unei părți din competența enciclopedică formată din regulile de baschet și desfășurarea campionatului din Franța în 1993. Astfel, în cea de-a doua frază: Antibezul cere pasă de la Sretenovic, depășește blocajul făcut de Bonato și se năpustește spre Adams. Ibid. desemnarea "antibezul", dacă presupunem că
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
model diferiți unul de celălalt: - cititorul model pentru articolul din Le Courrier picard este cel al unui cotidian regional, deci un public foarte eterogen al cărui numitor comun este faptul că locuiesc împreună în aceeași arie geografică; presupusa sa competență enciclopedică este redusă la maxim, dar nu anulată; probabil că majoritatea cititorilor nu cunosc mai bine Ailly-sur-Noye (adică nu pot să situeze geografic localitatea) decît Esclainvillers, dar ziaristul s-a simțit îndreptățit să nu expliciteze referentul Ailly, postulînd astfel că cititorul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în cercul cunoscătorilor. De aceea se și face apel la desemnările "Howard" și "Georgy": utilizarea prenumelor, rezervată în general anturajului acestor jucători, este extinsă și la cercul cititorilor. De fapt, numai prin lectura asiduă a ziarului cititorii dobîndesc treptat cunoștințele enciclopedice necesare: Sretenovic și Bonato, care în acest articol nu sînt decît două nume situate pe planul secundar al povestirii, se vor situa cu siguranță pe primul plan în alte articole, putînd fi astfel cunoscuți mai bine. Divergența care există între
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
formule fatice sau elipse etc. Referința textului este structurată doar de nume proprii și de reluări cu ajutorul pronumelor ("el", "care", "al cărui"), elemente care nu depind de situația de enunțare. Cu siguranță, un asemenea tip de enunț presupune anumite cunoștințe enciclopedice din partea cititorului, în special în materie de istorie politică, dar aceasta este altceva decît mediul spațio-temporal imediat. Enunțuri aparținînd stilului scris și stilului vorbit Locutorul poate jongla cu distincția între enunțuri dependente și independente de mediu; se întîmplă astfel ca
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pereții bogat împodobiți. Le Monde, 29 ianuarie 1997 În fragmentul prezentat nu găsim nici un ambreior; asistăm la dispariția cuplul Eu-Tu iar reperajul temporal și spațial se face cu ajutorul unui reper oferit de text ("vechiul Egipt"), care ține de competența enciclopedică (vezi cap. 3). Nu există nici verbe la prezentul deictic care ar putea indica faptul că evenimentul evocat are loc în momentul enunțării; dimpotrivă, găsim verbe la perfectul simplu, care situează evenimentele fără a le raporta la momentul enunțării și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de niște contexte particulare. În sloganuri următoare: "Pensia dumneavoastră poate conta pe noi"42 (Asigurările Athena), "Cu Carrefour sînt mai optimist"43, "SFP, primul factor de încredere"44, numele proprii Carrefour și SFP sînt, prin natura lor, legate de cunoștințele enciclopedice ale cititorului și înscrise într-un context istoric particular; cît despre ambreiorii "dumneavoastră" și "noi", aceștia au nevoie de o situație de enunțare particulară pentru a li se atribui un referent. Valoarea pragmatică a sloganului este, pe de altă parte
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]