3,474 matches
-
cât și modelul B erau diferite de versiunile ulterioare: atât forma și mărimea, cât și funcționalitatea, prin aceea că lor le lipsea reflectorul. Reflectorul—o idee propusă de colegul lui Scherbius Willi Korn—a fost introdusă prima oară în modelul "Enigma C" (1926). Reflectorul este o piesă-cheie a mașinilor Enigma. Modelul C era mai mic și mai portabil decât predecesoarele sale. Îi lipsa mașina de scris, bazându-se în schimb pe citirea de către operator a lămpilor; astfel, modelul a fost numit
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
atât forma și mărimea, cât și funcționalitatea, prin aceea că lor le lipsea reflectorul. Reflectorul—o idee propusă de colegul lui Scherbius Willi Korn—a fost introdusă prima oară în modelul "Enigma C" (1926). Reflectorul este o piesă-cheie a mașinilor Enigma. Modelul C era mai mic și mai portabil decât predecesoarele sale. Îi lipsa mașina de scris, bazându-se în schimb pe citirea de către operator a lămpilor; astfel, modelul a fost numit "Enigma cu lămpi" pentru a-l distinge de modelele
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
C" (1926). Reflectorul este o piesă-cheie a mașinilor Enigma. Modelul C era mai mic și mai portabil decât predecesoarele sale. Îi lipsa mașina de scris, bazându-se în schimb pe citirea de către operator a lămpilor; astfel, modelul a fost numit "Enigma cu lămpi" pentru a-l distinge de modelele A și B. Enigma C a dispărut rapid, făcând loc modelului "Enigma D" (1927). Această versiune a fost folosită pe scară largă, în Suedia, Olanda, Regatul Unit, Japonia, Italia, Spania, Statele Unite și
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
mai mic și mai portabil decât predecesoarele sale. Îi lipsa mașina de scris, bazându-se în schimb pe citirea de către operator a lămpilor; astfel, modelul a fost numit "Enigma cu lămpi" pentru a-l distinge de modelele A și B. Enigma C a dispărut rapid, făcând loc modelului "Enigma D" (1927). Această versiune a fost folosită pe scară largă, în Suedia, Olanda, Regatul Unit, Japonia, Italia, Spania, Statele Unite și Polonia. Marina a fost prima ramură a armatei germane care a adoptat
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
Îi lipsa mașina de scris, bazându-se în schimb pe citirea de către operator a lămpilor; astfel, modelul a fost numit "Enigma cu lămpi" pentru a-l distinge de modelele A și B. Enigma C a dispărut rapid, făcând loc modelului "Enigma D" (1927). Această versiune a fost folosită pe scară largă, în Suedia, Olanda, Regatul Unit, Japonia, Italia, Spania, Statele Unite și Polonia. Marina a fost prima ramură a armatei germane care a adoptat Enigma. Această versiune, numită "Funkschlüssel C" ("Cifru radio
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
C a dispărut rapid, făcând loc modelului "Enigma D" (1927). Această versiune a fost folosită pe scară largă, în Suedia, Olanda, Regatul Unit, Japonia, Italia, Spania, Statele Unite și Polonia. Marina a fost prima ramură a armatei germane care a adoptat Enigma. Această versiune, numită "Funkschlüssel C" ("Cifru radio C"), a fost pusă în producție până în 1925 și a fost introdusă în folosință în 1926. Tastatura și tabloul de lămpi conțineau 29 de litere—de la A la Z, Ä, Ö și Ü
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
set de cinci și reflectorul putea fi introdus în una din patru poziții diferite, notate α, β, γ și δ. Mașina a fost revizuită în iulie 1933. Până la 15 iulie 1928, armata germană ("Reichswehr") își introdusese propria sa versiune de Enigma—"Enigma G", urmată de versiunea sa revizuită " Enigma I" până în iunie 1930. Enigma I este numită și Enigma "Wehrmacht", sau "Servicii", și a fost utilizată de serviciile militare germane și de alte organizații guvernamentale (cum ar fi căile ferate), înaintea
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
de cinci și reflectorul putea fi introdus în una din patru poziții diferite, notate α, β, γ și δ. Mașina a fost revizuită în iulie 1933. Până la 15 iulie 1928, armata germană ("Reichswehr") își introdusese propria sa versiune de Enigma—"Enigma G", urmată de versiunea sa revizuită " Enigma I" până în iunie 1930. Enigma I este numită și Enigma "Wehrmacht", sau "Servicii", și a fost utilizată de serviciile militare germane și de alte organizații guvernamentale (cum ar fi căile ferate), înaintea și
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
în una din patru poziții diferite, notate α, β, γ și δ. Mașina a fost revizuită în iulie 1933. Până la 15 iulie 1928, armata germană ("Reichswehr") își introdusese propria sa versiune de Enigma—"Enigma G", urmată de versiunea sa revizuită " Enigma I" până în iunie 1930. Enigma I este numită și Enigma "Wehrmacht", sau "Servicii", și a fost utilizată de serviciile militare germane și de alte organizații guvernamentale (cum ar fi căile ferate), înaintea și în timpul celui de-al doilea război mondial
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
diferite, notate α, β, γ și δ. Mașina a fost revizuită în iulie 1933. Până la 15 iulie 1928, armata germană ("Reichswehr") își introdusese propria sa versiune de Enigma—"Enigma G", urmată de versiunea sa revizuită " Enigma I" până în iunie 1930. Enigma I este numită și Enigma "Wehrmacht", sau "Servicii", și a fost utilizată de serviciile militare germane și de alte organizații guvernamentale (cum ar fi căile ferate), înaintea și în timpul celui de-al doilea război mondial. Diferența majoră dintre Enigma I
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
și δ. Mașina a fost revizuită în iulie 1933. Până la 15 iulie 1928, armata germană ("Reichswehr") își introdusese propria sa versiune de Enigma—"Enigma G", urmată de versiunea sa revizuită " Enigma I" până în iunie 1930. Enigma I este numită și Enigma "Wehrmacht", sau "Servicii", și a fost utilizată de serviciile militare germane și de alte organizații guvernamentale (cum ar fi căile ferate), înaintea și în timpul celui de-al doilea război mondial. Diferența majoră dintre Enigma I și modelele comerciale a fost
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
1930. Enigma I este numită și Enigma "Wehrmacht", sau "Servicii", și a fost utilizată de serviciile militare germane și de alte organizații guvernamentale (cum ar fi căile ferate), înaintea și în timpul celui de-al doilea război mondial. Diferența majoră dintre Enigma I și modelele comerciale a fost adăugarea tabloului de prize pentru a schimba între ele perechi de litere, mărind cu mult puterea criptografică a mașinii. Printre alte diferențe se numărau utilizarea unui reflector fix, și mutarea marcajelor de schimbare a
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
dintr-un set de cinci. În 1938, Marina a mai adăugat două rotoare, și apoi încă unul în 1939 pentru a permite alegerea a trei rotoare dintr-un total de opt posibile. În august 1935, Forțele Aeriene au introdus Wehrmacht Enigma în comunicații. Marina a introdus pentru traficul submarinelor o mașină Enigma cu patru rotoare, la 1 februarie 1942. Mașina se numea "M4" (rețeaua era denumită de Aliați "Triton", sau "Shark"). Rotorul suplimentar a fost montat în același spațiu prin reducerea
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
două rotoare, și apoi încă unul în 1939 pentru a permite alegerea a trei rotoare dintr-un total de opt posibile. În august 1935, Forțele Aeriene au introdus Wehrmacht Enigma în comunicații. Marina a introdus pentru traficul submarinelor o mașină Enigma cu patru rotoare, la 1 februarie 1942. Mașina se numea "M4" (rețeaua era denumită de Aliați "Triton", sau "Shark"). Rotorul suplimentar a fost montat în același spațiu prin reducerea grosimii reflectorului, ceea ce a făcut loc pentru un al patrulea rotor
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
de Aliați "Triton", sau "Shark"). Rotorul suplimentar a fost montat în același spațiu prin reducerea grosimii reflectorului, ceea ce a făcut loc pentru un al patrulea rotor mai subțire. A existat și un model mare, cu opt rotoare și imprimantă, numit "Enigma II". În 1933, criptanaliștii polonezi au detectat că acesta era folosit pentru comunicațiile militare la nivel înalt, dar că a fost retrasă din utilizare deoarece a fost considerată nesigură și se bloca des. Abwehr a utilizat "Enigma G" ("Enigma Abwehr
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
și imprimantă, numit "Enigma II". În 1933, criptanaliștii polonezi au detectat că acesta era folosit pentru comunicațiile militare la nivel înalt, dar că a fost retrasă din utilizare deoarece a fost considerată nesigură și se bloca des. Abwehr a utilizat "Enigma G" ("Enigma Abwehr"). Această variantă de Enigma era o mașină cu patru rotoare cu marcaje multiple, dar nu avea tablou de prize. Acest model era echipat cu un contor incrementat la fiecare apăsare de tastă, fiind astfel cunoscut ca "mașina
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
numit "Enigma II". În 1933, criptanaliștii polonezi au detectat că acesta era folosit pentru comunicațiile militare la nivel înalt, dar că a fost retrasă din utilizare deoarece a fost considerată nesigură și se bloca des. Abwehr a utilizat "Enigma G" ("Enigma Abwehr"). Această variantă de Enigma era o mașină cu patru rotoare cu marcaje multiple, dar nu avea tablou de prize. Acest model era echipat cu un contor incrementat la fiecare apăsare de tastă, fiind astfel cunoscut ca "mașina cu contor
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
criptanaliștii polonezi au detectat că acesta era folosit pentru comunicațiile militare la nivel înalt, dar că a fost retrasă din utilizare deoarece a fost considerată nesigură și se bloca des. Abwehr a utilizat "Enigma G" ("Enigma Abwehr"). Această variantă de Enigma era o mașină cu patru rotoare cu marcaje multiple, dar nu avea tablou de prize. Acest model era echipat cu un contor incrementat la fiecare apăsare de tastă, fiind astfel cunoscut ca "mașina cu contor" sau "Zählwerk Enigma". Și alte
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
variantă de Enigma era o mașină cu patru rotoare cu marcaje multiple, dar nu avea tablou de prize. Acest model era echipat cu un contor incrementat la fiecare apăsare de tastă, fiind astfel cunoscut ca "mașina cu contor" sau "Zählwerk Enigma". Și alte țări au folosit mașini Enigma. Marina italiană a adoptat varianta comercială ca "Cifrul Marinei D"; spaniolii au folosit mașina comercială în timpul războiului civil. Criptanaliștii britanici au reușit să spargă aceste mașini, cărora le lipsea tabloul de prize. Elvețienii
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
patru rotoare cu marcaje multiple, dar nu avea tablou de prize. Acest model era echipat cu un contor incrementat la fiecare apăsare de tastă, fiind astfel cunoscut ca "mașina cu contor" sau "Zählwerk Enigma". Și alte țări au folosit mașini Enigma. Marina italiană a adoptat varianta comercială ca "Cifrul Marinei D"; spaniolii au folosit mașina comercială în timpul războiului civil. Criptanaliștii britanici au reușit să spargă aceste mașini, cărora le lipsea tabloul de prize. Elvețienii au utilizat o versiune de Enigma numită
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
mașini Enigma. Marina italiană a adoptat varianta comercială ca "Cifrul Marinei D"; spaniolii au folosit mașina comercială în timpul războiului civil. Criptanaliștii britanici au reușit să spargă aceste mașini, cărora le lipsea tabloul de prize. Elvețienii au utilizat o versiune de Enigma numită "model K" pentru comunitcații militare și diplomatice, model foarte similar cu Enigma D. Mașina a fost spartă de mai multe țări, printre care Polonia, Franța, Regatul Unit și Statele Unite (ultima a numit mașina INDIGO). Un model "Enigma T" (cu
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
au folosit mașina comercială în timpul războiului civil. Criptanaliștii britanici au reușit să spargă aceste mașini, cărora le lipsea tabloul de prize. Elvețienii au utilizat o versiune de Enigma numită "model K" pentru comunitcații militare și diplomatice, model foarte similar cu Enigma D. Mașina a fost spartă de mai multe țări, printre care Polonia, Franța, Regatul Unit și Statele Unite (ultima a numit mașina INDIGO). Un model "Enigma T" (cu numele de cod "Tirpitz") a fost fabricat pentru a fi utilizat de către japonezi
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
versiune de Enigma numită "model K" pentru comunitcații militare și diplomatice, model foarte similar cu Enigma D. Mașina a fost spartă de mai multe țări, printre care Polonia, Franța, Regatul Unit și Statele Unite (ultima a numit mașina INDIGO). Un model "Enigma T" (cu numele de cod "Tirpitz") a fost fabricat pentru a fi utilizat de către japonezi. Criptografia mașinii Enigma nu era perfectă, mai ales după ce aliații au capturat câteva exemplare, permițându-le să decodifice mesajele germanilor, ceea ce s-a dovedit a
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
a fost spartă de mai multe țări, printre care Polonia, Franța, Regatul Unit și Statele Unite (ultima a numit mașina INDIGO). Un model "Enigma T" (cu numele de cod "Tirpitz") a fost fabricat pentru a fi utilizat de către japonezi. Criptografia mașinii Enigma nu era perfectă, mai ales după ce aliații au capturat câteva exemplare, permițându-le să decodifice mesajele germanilor, ceea ce s-a dovedit a fi vital în Bătălia Atlanticului. S-a estimat că s-au construit în total aproximativ de mașini Enigma
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
Enigma nu era perfectă, mai ales după ce aliații au capturat câteva exemplare, permițându-le să decodifice mesajele germanilor, ceea ce s-a dovedit a fi vital în Bătălia Atlanticului. S-a estimat că s-au construit în total aproximativ de mașini Enigma. După sfârșitul celui de-al doilea război mondial, Aliații au vândut mașinile Enigma capturate, și considerate încă relativ sigure, unui număr de țări în curs de dezvoltare. Efortul de a sparge mașina Enigma nu a fost dezvăluit decât în anii
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]