6,495 matches
-
Vătaji mari erau amploaiații administrativi care se ocupau cu cercetarea certurilor dintre locuitori; prindeau hoții și tâlharii și-i trimiteau la Domnie. Oprindu-i pe deșugubinari și globnici, pe dăbilari și pe vătajii cei mari de a mai „învălui" satele Episcopiei, cartea lui Alexandru Iliașu din anul 1621 - lăsând aceste sate la dispoziția episcopului de Hușiadăuga: „Iară de se va găsi niscai furi tâlhari aceia împreună cu părintele să-i prindeți și la Domnie să-i trimiteți". Poate ei „erau aceia care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cel Bun. Cămănăritul se plătea la vin pe crâșmă, susține Ghibănescu, înainte de a fi pogănăritul, vădrăritul. La 3 mai 1625 Alexandru Vodă, succesorul domnului Gașpar, dă o carte către „credincioșii boieri mari căminari" prin care îi înștiințează că a miluit Episcopia Huși cu două cârciume, care să-i... fie pentru ceară cum au fost și la domnii cei mai dinainte „și cu un cojocariu care să fie pentru trebuințele sântei episcopii". În continuare, li se ordonă - uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor - a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
boieri mari căminari" prin care îi înștiințează că a miluit Episcopia Huși cu două cârciume, care să-i... fie pentru ceară cum au fost și la domnii cei mai dinainte „și cu un cojocariu care să fie pentru trebuințele sântei episcopii". În continuare, li se ordonă - uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor - a nu-i „învălui pentru camenă". La 20 septembrie 1633 Alexandru Ileașiu înștiințează și el pe căminari că a scutit de camănă o cârciumă mare, un cojocar, un meserciu (măcelar) și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor - a nu-i „învălui pentru camenă". La 20 septembrie 1633 Alexandru Ileașiu înștiințează și el pe căminari că a scutit de camănă o cârciumă mare, un cojocar, un meserciu (măcelar) și un goștinar, care sunt ai episcopiei. La 26 decembrie, 1660, Domnul Ștefan, succesorul lui Ghica Vodă, reînnoiește scutirea de camănă „a două cârciumi, a cojocarului și a meserciului episcopiei". - bezmenul, pomenit în cartea lui Duca Vodă, în 1666, prin care o crâșmă din Huși este scutită
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scutit de camănă o cârciumă mare, un cojocar, un meserciu (măcelar) și un goștinar, care sunt ai episcopiei. La 26 decembrie, 1660, Domnul Ștefan, succesorul lui Ghica Vodă, reînnoiește scutirea de camănă „a două cârciumi, a cojocarului și a meserciului episcopiei". - bezmenul, pomenit în cartea lui Duca Vodă, în 1666, prin care o crâșmă din Huși este scutită în folosul episcopiei e amintit și în letopisețe. Rezultă din aceste documente, că în afară de camănă, crâșmele mai plăteau bezmen dar și cepărit. Bezmenul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
decembrie, 1660, Domnul Ștefan, succesorul lui Ghica Vodă, reînnoiește scutirea de camănă „a două cârciumi, a cojocarului și a meserciului episcopiei". - bezmenul, pomenit în cartea lui Duca Vodă, în 1666, prin care o crâșmă din Huși este scutită în folosul episcopiei e amintit și în letopisețe. Rezultă din aceste documente, că în afară de camănă, crâșmele mai plăteau bezmen dar și cepărit. Bezmenul era darea către proprietarul locului unde era situată crâșma, iar cepăritul era darea pentru începerea consumului la butoiul cu băutură
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
darea pentru începerea consumului la butoiul cu băutură (datul cepului). Acolo unde târgul era situat pe moșia boierească sau domnească bezmenul și cepăritul îl plăteau toți târgoveții. - joldul și podvoadele de care Gașpar Vodă apăra la 1661 satele și scutelnicii Episcopiei Huși; însemna că în anumite împrejurări locuitorii puteau să ajungă în situația de joldă, adică să nu mai poată dispune de sine sau de lucrul lor - alții putând să facă din ei și bunurile lor tot ceea ce voiau. În ce privește podvoadele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
transporturile făcute pentru aprovizionarea curții domnești, unde ajungeau fânul, vinul, sarea, gheața, untul. Adică căratul lor. Radu Vodă, în aprilie 16, 1619, ordona, la cererea episcopului Mitrofan, uriadnicului, șoltuzului și pârgarilor din Huși să lase în pace satele și scutelnicii episcopiei și să nu-i mai învăluiască „pentru jold și podvedi și pentru toate câte sunt pe alți locuitori de acolo". Printr-o altă carte, aceiași amploaiați de la Huși erau înștiințați că domnia „s-a milostivit și au dat și au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu-i mai învăluiască „pentru jold și podvedi și pentru toate câte sunt pe alți locuitori de acolo". Printr-o altă carte, aceiași amploaiați de la Huși erau înștiințați că domnia „s-a milostivit și au dat și au miluit Sfânta Episcopie de acolo cu niște poslușnici, cum au fost de la alți domni de mai înainte: doi cojocari, doi văcari, un curălariu, un olariu, un butnariu, un măcelariu, ca să servească Episcopiei, și să fie scutiți". Cai de olacă, activitatea consta în aceea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnia „s-a milostivit și au dat și au miluit Sfânta Episcopie de acolo cu niște poslușnici, cum au fost de la alți domni de mai înainte: doi cojocari, doi văcari, un curălariu, un olariu, un butnariu, un măcelariu, ca să servească Episcopiei, și să fie scutiți". Cai de olacă, activitatea consta în aceea că pe la anul 1620, în timpul lui Tomșa Vodă, când doi fântânari domnești erau scutiți de „jold, de podvoadă și de cai de olacă, și de alte mâncături mai mărunte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de podvoadă și de cai de olacă, și de alte mâncături mai mărunte", în lipsă de poștă domnească, transporturile domnești ori cele ale turcilor care treceau și prin Huși, se făceau cu cai luați de jold de la locuitori, de la oamenii Episcopiei sau chiar de la Episcopie. Mai ales atunci când târgoveții, spre a-și feri caii de olacurile cele multe, îi îndoseau, iar olăcarii erau puși în situația să ia caii, de unde-i găseau. De aici și tânguirile Episcopiei către Domnie. La 1750
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cai de olacă, și de alte mâncături mai mărunte", în lipsă de poștă domnească, transporturile domnești ori cele ale turcilor care treceau și prin Huși, se făceau cu cai luați de jold de la locuitori, de la oamenii Episcopiei sau chiar de la Episcopie. Mai ales atunci când târgoveții, spre a-și feri caii de olacurile cele multe, îi îndoseau, iar olăcarii erau puși în situația să ia caii, de unde-i găseau. De aici și tânguirile Episcopiei către Domnie. La 1750, în urma plângerii Episcopiei către
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la locuitori, de la oamenii Episcopiei sau chiar de la Episcopie. Mai ales atunci când târgoveții, spre a-și feri caii de olacurile cele multe, îi îndoseau, iar olăcarii erau puși în situația să ia caii, de unde-i găseau. De aici și tânguirile Episcopiei către Domnie. La 1750, în urma plângerii Episcopiei către Domnie, împotriva târgoveților care „fug și ascund caii lor și olăcașii iau caii Episcopiei și a slugelor sfinției sale, Ieroteiu, episcopul de Huși", domnitorul Constantin Mihai Cehan Racoviță apără Episcopia și oamenii săi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la Episcopie. Mai ales atunci când târgoveții, spre a-și feri caii de olacurile cele multe, îi îndoseau, iar olăcarii erau puși în situația să ia caii, de unde-i găseau. De aici și tânguirile Episcopiei către Domnie. La 1750, în urma plângerii Episcopiei către Domnie, împotriva târgoveților care „fug și ascund caii lor și olăcașii iau caii Episcopiei și a slugelor sfinției sale, Ieroteiu, episcopul de Huși", domnitorul Constantin Mihai Cehan Racoviță apără Episcopia și oamenii săi, cerând: „...voi târgoveți de Huși vă poruncim
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îi îndoseau, iar olăcarii erau puși în situația să ia caii, de unde-i găseau. De aici și tânguirile Episcopiei către Domnie. La 1750, în urma plângerii Episcopiei către Domnie, împotriva târgoveților care „fug și ascund caii lor și olăcașii iau caii Episcopiei și a slugelor sfinției sale, Ieroteiu, episcopul de Huși", domnitorul Constantin Mihai Cehan Racoviță apără Episcopia și oamenii săi, cerând: „...voi târgoveți de Huși vă poruncim când vin turcii silnici să stați cu toții față să nu dosiți (caii - n.n.) că vom
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aici și tânguirile Episcopiei către Domnie. La 1750, în urma plângerii Episcopiei către Domnie, împotriva târgoveților care „fug și ascund caii lor și olăcașii iau caii Episcopiei și a slugelor sfinției sale, Ieroteiu, episcopul de Huși", domnitorul Constantin Mihai Cehan Racoviță apără Episcopia și oamenii săi, cerând: „...voi târgoveți de Huși vă poruncim când vin turcii silnici să stați cu toții față să nu dosiți (caii - n.n.) că vom pedepsi". Ulterior, la 1764, când târgoveții s-au tânguit cu jalbă la Domnie, Grigore Alexandru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vinovați și se percepeau în bani sau în natură, lucruri, mai mari sau mai mici, după vinovăția acuzatului, dar și după lăcomia globnicului. Miron Barnovschi, în anul 1626, în cartea dată pentru ca să oprească globnicii și deșugubinarii a mai „învălui" satele Episcopiei „cu globele și șugubinele", ca și în cartea lui Constantin Racoviță din anul 1756, pentru scutirea a 12 poslușnici ai Episcopiei, vorbește despre gloabele „isprăvnicești și pârcălăbești". Din documentele consultate, prin poslușnici se înțeleg oamenii venetici, aduși de prin alte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lăcomia globnicului. Miron Barnovschi, în anul 1626, în cartea dată pentru ca să oprească globnicii și deșugubinarii a mai „învălui" satele Episcopiei „cu globele și șugubinele", ca și în cartea lui Constantin Racoviță din anul 1756, pentru scutirea a 12 poslușnici ai Episcopiei, vorbește despre gloabele „isprăvnicești și pârcălăbești". Din documentele consultate, prin poslușnici se înțeleg oamenii venetici, aduși de prin alte țări, în diferite rânduri și puși în serviciul episcopiei. Adesea, poslușnicii ca și coloniștii străini, care sporeau populația locală, erau tot
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Constantin Racoviță din anul 1756, pentru scutirea a 12 poslușnici ai Episcopiei, vorbește despre gloabele „isprăvnicești și pârcălăbești". Din documentele consultate, prin poslușnici se înțeleg oamenii venetici, aduși de prin alte țări, în diferite rânduri și puși în serviciul episcopiei. Adesea, poslușnicii ca și coloniștii străini, care sporeau populația locală, erau tot români, „pribegiți prin alte țări”, prin Bulgaria ori la unguri, așezați acolo în alte timpuri și reveniți la baștină, cu speranțe de viață. Referitor la coloni, găsim o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
viață. Referitor la coloni, găsim o carte domnească din 7 aprilie 1662, de la Evstratie Dabija Voievod, prin care, în urma cererii episcopului Serafim, Domnul face cunoscut dregătorului și vatmanului de Plopeni - sat mărginaș Hușilor iar apoi mahalaua lui - că este învoită Episcopia a-și aduce coloni din țări străine și a-i așeza în acel sat, și că-i scutește „de toate dările către stat pe o perioadă de patru ani". În Huși, în satul Corni, mai apoi cartier al orașului, poslușnicii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Jos, pentru fapte pedepsite de legea timpului. Într-un zapis din timpul episcopului Mitrofan I-iu (1617) se vorbește de niște vii, parte cumpărate, parte luate pentru deșugubine de Dimitrie Goia, marele vornic al Țării de Jos, date de acesta Episcopiei, document scris cu „o frumoasă caligrafie" de însuși Episcopul. La 16 iunie 1618 Mitrofan scoate de la Radu Vodă o carte domnească către deșugubinarii din ținutul Fălciului pentru a nu „învălui" cu dări satele Episcopiei. La 4 mai 1619 Mitrofan capătă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Țării de Jos, date de acesta Episcopiei, document scris cu „o frumoasă caligrafie" de însuși Episcopul. La 16 iunie 1618 Mitrofan scoate de la Radu Vodă o carte domnească către deșugubinarii din ținutul Fălciului pentru a nu „învălui" cu dări satele Episcopiei. La 4 mai 1619 Mitrofan capătă de la Gașpar Vodă un ordin către podvodarii de la Huși să lase în „nesupunere satele Episcopiei": „întru nimică să nu le trageți, nici la podvode, nice dobitocul lor printr-alte sate, acesta vă scriem, mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scoate de la Radu Vodă o carte domnească către deșugubinarii din ținutul Fălciului pentru a nu „învălui" cu dări satele Episcopiei. La 4 mai 1619 Mitrofan capătă de la Gașpar Vodă un ordin către podvodarii de la Huși să lase în „nesupunere satele Episcopiei": „întru nimică să nu le trageți, nici la podvode, nice dobitocul lor printr-alte sate, acesta vă scriem, mai mult jalbă să nu vie la Domnia mea". Grelele dabile care împovărau locuitorii, sărăcindu-i, făceau, ca adesea, locuitorii să-și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care împovărau locuitorii, sărăcindu-i, făceau, ca adesea, locuitorii să-și vândă terenurile, viile și restul bunurilor la alți târgoveți, iar ei să se împrăștie, să li se piardă urma. În felul acesta dobânditorii se făceau stăpâni și pe moșia Episcopiei „posedând acolo vii, mori și grădini". Satul Broscenii de la marginea târgului Huși, mai încoace mahala a Hușilor, cu teren hărăzit Episcopiei de Domnul Ieremia Movilă, aflându-se într-o astfel de situație, episcopul (Mitrofan) cere Domniei să stabilească adevăratul hotar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ei să se împrăștie, să li se piardă urma. În felul acesta dobânditorii se făceau stăpâni și pe moșia Episcopiei „posedând acolo vii, mori și grădini". Satul Broscenii de la marginea târgului Huși, mai încoace mahala a Hușilor, cu teren hărăzit Episcopiei de Domnul Ieremia Movilă, aflându-se într-o astfel de situație, episcopul (Mitrofan) cere Domniei să stabilească adevăratul hotar al localității în prezența „oamenilor buni și bătrâni". Ion Cehan (Ionescu Cehan vel Pitariu), împreună cu alte persoane, participă la delimitarea Broscenilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]