4,405 matches
-
fi stăpâniți din toate părțile, adică și din credință, și din viață, ci numai din viață, suntem sub puterea diavolului, căci: Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne va intra în Împărăția cerurilor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei, omilia VI, p. 68) „Credința pretinde integritatea moravurilor; (...) mărturisește cu ușurință și bucurie adevărurile divine, cel care are conștiința curată și viața nepătată”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 163) „Că nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Hariton, Harit, Evelpist, Hierax, Peon și Liberian, IV, 8, în PSB, vol. 11, p. 53) „Că este înviere, este răsplată, că sunt multe bunuri, că Hristos este Dumnezeu, că credința este dreaptă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia VII, p. 126) Crezul sau Simbolul credinței - îndemn la rostirea lui „Zii și Sfântul Simbol al credinței ortodoxe înainte de a te culca. Căci credința dreaptă în Dumnezeu este un izvor și o strajă a tuturor bunătăților”. (Avva
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ne învățăm cum trebuie să stăm de vorbă cu elinii, ca să nu fim ca vitele și dobitoacele ce pasc pe câmp, ci să fim pregătiți de nădejdea ce o avem în noi”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia III, p. 29) ,, Îi vom putea răpune pe elini și astfel ne vom putea lupta cu dânșii, iar mai înainte de vorbe să-i uimim cu viața. Aceasta este lupta cea mare, acesta este silogismul cel necontrazis
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fapte eu l-am depărtat? Deci numai prin purtarea și viața noastră vom putea să-i vânăm și să clădim Biserica lui Hristos prin sufletele lor; această bogăție dar să o strângem”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia III, p. 30) ,,... voi să nu lăsați vreodată să fie pângărite învățăturile credinței”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea II, p. 38) Despre cele două feluri de manifestare a credinței „Iar chipul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
noi, El ne imprimă puterea faptelor Sale mântuitoare, imprimate în El Însuși, ca stări iradiind de iubire. Dogma nu e o teorie depărtată de viața duhovnicească, ci e puterea izvorâtoare a acesteia. (n.s. 340, p. 165) footnote>“. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 25, în PSB, vol. 81, p. 165) „Da, atunci mai cu seamă crezi, când nu cauți să afli pricina celor ce ți se poruncesc, ci simplu împlinești poruncile”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Așadar, credința se arată prin fapte. Cu drept cuvânt deci ar putea cineva zice că nu în mod simplu se probează, ci prin fapte pipăite, prin modul de viață, prin voință statornică”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei I către Tesaloniceni, omilia I, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni, p. 161) „Ceea ce este hrana pentru trup, aceea e viața (virtuoasă) pentru credință. Și după cum trupul nostru nu poate trăi fără bani, tot
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
putea cineva zice că nu în mod simplu se probează, ci prin fapte pipăite, prin modul de viață, prin voință statornică”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei I către Tesaloniceni, omilia I, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni, p. 161) „Ceea ce este hrana pentru trup, aceea e viața (virtuoasă) pentru credință. Și după cum trupul nostru nu poate trăi fără bani, tot așa nici credința, fără fapte bune, căci: fără fapte, credința este
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
duhurilor necurate, sunt dușmane ale crucii lui Hristos. Sfârșitul acestora este pieirea. Pântecele lor este dumnezeul lor, iar mărirea lor este întru rușinea lor, ca unii care au în gând pe cele pământești (Filip. 3, 19)”. (Viața Sfântului Macarie Egipteanul Epistola Sfântului Macarie Egipteanul, în PSB, vol. 34, p. 74) „Căci sfânta învățătură nu aduce nici un folos fără fapte bune. Când vom avea credința cea mai curată, și o desăvârșită înțelegere a Sfintelor Scripturi, dacă sfințenia obiceiurilor noastre și a vieții
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
XXXI, 1, p. 144) „Acela crede că a înviat Hristos, care se dă pe sine primejdiilor, care se împărtășește de patimile Lui, fiindcă acela care e părtaș Celui Înviat, este părtaș Celui Viu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Filipeni, omilia a XII-a, p. 213) ,,Mărturisire nu doar prin credință, ci și prin fapte, fiindcă dacă nu este și aceasta adăugată [celei prin credință] ne primejduim să fim pedepsiți împreună cu cei care Lau tăgăduit. Căci nu unul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
147 148) Credința și faptele rele „ Dar dacă cineva poate că are credință, însă face rele, apoi desigur că se îndoiește de credința ce are, și-și bate joc de învățătura ei”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia IX, p. 148) Partea practică și partea teoretică a credinței noastre „Mărturisirea religiei noastre, care duce la contemplarea tainelor celor nevăzute și nu urmărește câștiguri prezente, ci o răsplătire cu cele veșnice, își are domeniul și metodele
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ce se încrede cu ușurință în raționamentele omenești poate să-și schimbe părerea, pe când cel adeverit prin credință stă neclintit, căci el și-a îngrădit, așa-zicând, auzul de toate vorbele cele vătămătoare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia VIII, p. 139-140) „Multe raționamente ard sufletul nostru, multă nesiguranță și multe contrarietăți, dar pe toate acestea credința cu adevărat că le temperează. Multe introduce diavolul în sufletul nostru înflăcărându-l și punându
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
precum de pildă când zic unii: Oare este înviere? Oare este judecată? Oare este răsplata faptelor? Ei bine, în toate acestea dacă este credința la mijloc, ea va stinge toate săgețile diavolului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni, omilia XXIV, p. 245) „... prin credință vine cunoștința și, prin urmare, nu e cu putință a-L cunoaște pe El fără credință. Cum așa? Prin credință noi trebuie să cunoaștem puterea învierii Lui din morți, fiindcă altfel, prin
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Dacă n-am fi crezut că pătimind împreună cu El, vom și împărăți împreună cu El, n am fi suferit ceea ce am suferit. Așadar, și nașterea Lui, și învierea, numai prin credință pot fi înțelese”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Filipeni, omilia a XII-a, p. 212 213) „Dacă Bunul Dumnezeu ne-a acordat ceva mai bun și mai mare decât raționamentul omenesc, atunci cu adevărat că aceasta este credința care a infiltrat-o în noi. Nu e posibil
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fi credința? Sau oare, nu s-ar părea ridicol, și mai mult, o enigmă fără sfârșit? Vezi acum ce confuziune și întunecime mare? Și pricepi de ce este nevoie de credință peste tot”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Coloseni, omilia V, p. 61-62) „Ai văzut deci, că a ispiti cele sfinte prin raționamente omenești este o blasfemie? Și cu drept cuvânt, fiindcă ce poate avea în comun raționamentul omenesc cu cele sfinte?” (Sf. Ioan Gură de Aur
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
omilia V, p. 61-62) „Ai văzut deci, că a ispiti cele sfinte prin raționamente omenești este o blasfemie? Și cu drept cuvânt, fiindcă ce poate avea în comun raționamentul omenesc cu cele sfinte?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a V-a, p. 62) „Nimic nu poate fi mai rău decât atunci când cineva, stăpânit fiind de raționamente omenești, judecă și măsoară lucrurile cele dumnezeiești; fiindcă în chipul acesta se va izbi de piatra aceea cu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cu atât mai mult cel ce voiește a-și îndrepta privirea către acea lumină și a vedea prin raționamentele sale, nu numai că va cădea, ci încă și batjocorește harul lui Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei, omilia II, p. 19) „Credința este totul; dacă ea va întări pe cineva, inima lui va sta în siguranță. Așadar, credința întărește, în timp ce raționamentele clatină”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sau explicarea Epistolei a doua către Timotei, omilia II, p. 19) „Credința este totul; dacă ea va întări pe cineva, inima lui va sta în siguranță. Așadar, credința întărește, în timp ce raționamentele clatină”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia XXXIII, p. 379) „Că rațiunea se poate ridica până la Dumnezeu, să și dea seama de existența Lui, de perfecțiunile Lui, de Providența Sa, de hotărârile Lui pe care le dă pentru bine și pentru rău, acolo nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
căci a scos și pe Platon, nu prin vreun alt filosof mai înțelept decât acela, ci prin niște pescari proști și neînvățați. Astfel și biruința a fost mai mare și mai strălucită”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia IV, p. 35 36) ,,Cei simpli și proști mai curând s-au încredințat și au crezut, fiindcă nu aveau cu dânșii prostia cea mai de pe urmă, de a se crede pe dânșii înțelepți, pe când nebunii aceștia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cea mai de pe urmă nebunie; întocmai așa se petrece și cu filosofii aceștia, căci și ei încăpățânânduse a afla totul printr-înșii, au necinstit credința. Pentru aceea nici n-au aflat nimic”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia V, p. 44) „Cel ce nu cunoaște adevărul nu poate nici crede cu adevărat. Căci cunoștința naturală premerge credinței”. (Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, cap. 110, în Filocalia..., vol. I, p. 246) „Încă nu e slugă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cu el, i s-a dat semn, să fie stâlp de piatră până în ziua de azi, ca să cunoască toți că cei care șovăiesc și se îndoiesc de puterea lui Dumnezeu ajung judecată și semn pentru toate generațiile”. (Sf. Clement Romanul, Epistola către corinteni (I), cap. XI, în PSB, vol. 1, p. 57) „Umbli în sfatul necredincioșilor, dacă spui în inima ta: Este, oare, Dumnezeu, Care conduce pe toate cele din lume? Este, oare, Dumnezeu, Care chivernisește pe cele din ale fiecăruia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XLVI, 2, p. 221) „Căci de aceea am fost numiți credincioși, pentru ca fără clătinare să credem celor spuse, pentru ca deloc să nu ne îndoim”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia I, p. 20) „Căci dacă aș fi avut credința, care vine din faptele pocăinței, aș fi putut să zic: În Dumnezeul meu voi trece zidul, și nu m-aș fi înfricoșat din îndoială, zicând în mine
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ei sunt tăgăduiți de El; aceia sunt mai mult avocați ai morții decât ai adevărului; pe ei nu i-au convins nici profețiile, nici legea lui Moisi, dar până acum nici Evanghelia, nici suferințele fiecăruia din noi”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către smirneni), cap. V, 1, în PSB, vol. 1, p. 220-221) „Nu știi oare că credința premerge tuturor lucrurilor pe care le face omul? Care plugar poate secera, dacă nu crede mai întâi în pământul în care aruncă sămânța? Sau
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 131) „După cum a crede este dovada unui suflet înalt și înțelept, tot astfel cel ce nu crede dă dovadă de un suflet lipsit de bunul simț, irațional și coborât în rândul dobitoacelor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia VIII, p. 140) „Căci dacă începutul înțelepciunii este frica de Dumnezeu, evident că începutul nebuniei este a nu cunoaște pe Dumnezeu. Deci dacă a cunoaște pe Domnul este înțelepciune, iar a nu-L
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
dacă a cunoaște pe Domnul este înțelepciune, iar a nu-L cunoaște nebunie, atunci a nu-L cunoaște provine din îngâmfare și mândrie diavolească; pentru că începutul mândriei este a nu cunoaște pe Domnul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XX, p. 403) ,,... să nu învinovățească nimeni pe Dumnezeu. Nu din partea celui ce cheamă se întâmplă a nu crede, ci din partea celor ce fug când sunt chemați. Dară, zici tu, trebuia ca și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nepăzind măsura cumpătării, pe când acela sare peste primejdie? Nu sunt așa, zici tu, din pricina firii trupului, și nu din pricina voirii. Nu ești așa fiindcă nu voiești, și nu că n-ai putea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia II, pp. 18-19) „Și cad din credință aceia care așteaptă totul de la cugetul lor. Căci, într-adevăr, cugetul omului nufragiază deseori, în timp ce credința lui îi servește ca o corabie sigură. Deci cei ce se depărtează de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]