3,970 matches
-
1972, 25; Mihai Ungheanu, „Vulturul”, LCF, 1974, 38; Emil Manu, „Vulturul”, O, 1974, 41; Martin, Pro Patria, 164-172; Ion Alex. Angheluș, „Țara făgăduinței”, CRC, 1976, 1; Cristea, Domeniul, 341-343; Emil Manu, „Misiune de sacrificiu”, CRC, 1977, 36; Dumitru Micu, „Cronică eroică (1877-1878)”, CNT, 1977, 43; Marian Odangiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, O, 1977, 43; Ion Drăgănoiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, RMB, 1977, 10 289; Ion Maxim, „Cronică eroică (1877-1878)”, O, 1978, 49; Ciopraga, Ulysse, 186-188; Sultana Craia, „Biografie de război”, LCF, 1981, 9
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Emil Manu, „Vulturul”, O, 1974, 41; Martin, Pro Patria, 164-172; Ion Alex. Angheluș, „Țara făgăduinței”, CRC, 1976, 1; Cristea, Domeniul, 341-343; Emil Manu, „Misiune de sacrificiu”, CRC, 1977, 36; Dumitru Micu, „Cronică eroică (1877-1878)”, CNT, 1977, 43; Marian Odangiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, O, 1977, 43; Ion Drăgănoiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, RMB, 1977, 10 289; Ion Maxim, „Cronică eroică (1877-1878)”, O, 1978, 49; Ciopraga, Ulysse, 186-188; Sultana Craia, „Biografie de război”, LCF, 1981, 9; Ecaterina Oproiu, „Biografie de război”, CNT, 1982, 8
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Patria, 164-172; Ion Alex. Angheluș, „Țara făgăduinței”, CRC, 1976, 1; Cristea, Domeniul, 341-343; Emil Manu, „Misiune de sacrificiu”, CRC, 1977, 36; Dumitru Micu, „Cronică eroică (1877-1878)”, CNT, 1977, 43; Marian Odangiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, O, 1977, 43; Ion Drăgănoiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, RMB, 1977, 10 289; Ion Maxim, „Cronică eroică (1877-1878)”, O, 1978, 49; Ciopraga, Ulysse, 186-188; Sultana Craia, „Biografie de război”, LCF, 1981, 9; Ecaterina Oproiu, „Biografie de război”, CNT, 1982, 8; Mihai Ungheanu, „Biografie de război”, LCF, 1984, 2
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
1; Cristea, Domeniul, 341-343; Emil Manu, „Misiune de sacrificiu”, CRC, 1977, 36; Dumitru Micu, „Cronică eroică (1877-1878)”, CNT, 1977, 43; Marian Odangiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, O, 1977, 43; Ion Drăgănoiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, RMB, 1977, 10 289; Ion Maxim, „Cronică eroică (1877-1878)”, O, 1978, 49; Ciopraga, Ulysse, 186-188; Sultana Craia, „Biografie de război”, LCF, 1981, 9; Ecaterina Oproiu, „Biografie de război”, CNT, 1982, 8; Mihai Ungheanu, „Biografie de război”, LCF, 1984, 2; Ștefan Bitan, „Biografie de război”, TR, 1984, 12; Marian
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
al personajului literar sau, atunci când apar personaje colective, modul de viată al societății omenești, într-o anume epoca. Printre speciile genului epic care au ca mod de expunere naratiunea, se numara: * basmul, * legenda, * povestea, * balada, * fabula, * schita, * nuvela, * romanul, * poemul eroic. Romanul Romanul este specia genului epic, în proză, de mare întindere, cu o acțiune complexă ce se poate desfășura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a căror personalitate este bine individualizată si al căror destin este determinat de trăsaturile
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în fața morții, opusă resemnării. Zbuciumul crește treptat, gradat, intensitatea lui fiind reverberată de oile ce l-or plânge “cu lacrimi de sânge", de sunetele fluierelor sau de căutările disperate ale mamei îngrijorate. Atitudinea păstorului este în ultimă instanță o atitudine eroică, bărbătească, dar care nu constă în dorința de a se jertfi, ci în supunerea liber consimțită la legile firii deoarece știe că moartea este un fenomen natural, firesc și inevitabil care acționează mai devreme sau mai târziu asupra a tot
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
alta nouă se întrezărește“: „O Românie Mare, dar nu numai o Românie Mare, dar și o Românie Nouă se naște în chinurile acesteia. Visurile celor mai mari români, vedenia înaripată și luminoasă din Cântarea României, profeția lui Dimitrie Bolintineanu, încercarea eroică și îndrăzneață a lui Mihai Viteazul sunt astăzi adevăruri, încă puțin și toți românii, de la Tisa până la Nistru și până la Marea cea Mare, după cum se intitula Mircea cel Bătrân, vor fi întruniți din libera lor voință într-un singur trup
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
2 lei; celor săraci le dădea consultații gratuite. Apoi își datora popularitatea originalității. De câte ori se afla în fața unui caz pe care nu-l înțelegea, și de acestea erau aproape toate, proceda cu lovituri de palme, cu strigăte și cu medicațiuni eroice, precum: pan glica, apa rece etc. Acest original avea o mare aversiune de doctori, pe cari îi acuza că nu știu nimic. Cineva l-a întrebat odată cum face în consulturi și în cealaltă clientelă de ordonă medicamentele, fiindcă el
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
succese inițiale, trupele sârbești ajutate de voluntari ruși și de ofițeri superiori din armata țaristă (generalul Cerneaev era comandant suprem, iar colonelul Komarov, șeful Statului-Major al armatei sârbești) s-au retras sub presiunea armatei turcești, superioară numeric, în timp ce muntenegrenii rezistau eroic și înregistrau vic torii asupra turcilor. În aceste condiții, după pierderea văii Moravei, turcii având cale deschisă către Belgrad, Rusia adresează, la solicitarea disperată a prințului Milan, un ul timatum de 48 de ore Turciei cerându-i - sub amenințarea ruperii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
9 mai 1877, că „România nu mai poate sta cu brațele încrucișate“) și Telegraful (care se pronunța în favoarea ieșirii neîntârziate a României din starea de neutralitate, inacțiunea constituind „o înjosire a demnității noastre naționale, o nesocotință rușinoasă a trecutului nostru eroic“ - 27 aprilie/9 mai 1877). 47. La sfârșitul lunii aprilie 1877 liberalii radicali au vrut să impună declararea neîntârziată a independenței țării, unul dintre principalele obiective ale programului tor politic, obiectiv care corespundea întru totul cu starea de spirit a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de înecare. Atunci maiorul Murgescu, cu prețul vieții, se scoborî în compartimentul mașinii și o puse din nou în stare de a funcționa. A doua zi seara, ofițerii ruși aflați în Brăila dedură un mare banchet spre a sărbători pe eroicii ofițeri. Când intră în sală maiorul Murgescu, toată sala izbucni în strigăte de: Jivia Murgeski! 75 356 bucureștii de altădată 75. Atacul asupra vaselor de război turcești de pe brațul Măcin a avut loc în noaptea de 13/25- 14/26
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ali Saib-pașa și în zona Vasojevicke, sub comanda lui Mehmed Ali pașa), propunându-și să lichideze rezistența micului principat și să ocupe capitala țării, Cetinje, dar nu a reușit să obțină victoria hotărâtoare. Muntenegrenii, ajutați de herțegovineni, s-au apărat eroic în munții patriei lor, imobilizând aici importante unități otomane numărând peste 100 000 de ostași; ei au dobândit, după unele eșecuri, succese răsunătoare în bătăliile de la Niksić, Bar, Skadar, care au uimit întreaga Europă, cucerindu-și astfel, prin lupte înverșunate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai târziu dincolo de Balcani, la Stara Zagora. Rezistența înverșunată a generalului Osman-pașa, la Plevna, a creat însă probleme serioase înaltului comandament rus, care, în condițiile opririi ofensivei armatelor imperiale (detașamentul generalului Gurko și voluntarii bulgari s-au retras și rezistau eroic în pasul Șipka) a solicitat intervenția grabnică a armatei române, considerată indispensabilă în situația ce devenise nefavorabilă forțelor rusești, care subestimaseră valoarea militară a adversarilor lor. În textul său Bacalbașa se referă la cea de a treia bătălie - socotită hotărâtoare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a au trebuit să străbată și o vale neînregistrată pe hartă (numită apoi Valea Plângerii), urmată de o pantă abruptă. În acest asalt, terminat prin retragerea unităților românești care au ajuns totuși până la șanțurile de lângă reduta Grivița II, au pierit eroic maiorul George Șonțu și căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu și au fost răniți maiorii George Lipan și Petre Maca. Batalioanele românești care au susținut aici greul atacului au pierdut peste 90% dintre ofițeri și jumătate din totalul ostașilor antrenați în luptă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a făcut din meschine interese politicianiste, campania fiind susținută de cercuri antiliberale și reluată, periodic, până către sfârșitul secolului, îndeosebi în Parlament. I s-a contestat chiar și participarea la lupta de la Grivița, deși fusese citat pe întreaga armată „pentru eroica conduită ce a avut conducând Batalionul nr. 2 vânători la asaltul redutei Grivița în două rânduri consecutiv și intrând în fine în redută cu oamenii ce mai rămăsese din batalionul ce comanda, odată cu celelalte trupe care au luat reduta și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cele din urmă, să părăsească, cu pierderi grele, cetatea Rahova, refugiindu-se la Lom Palanka și Vidin. Atacul cel mai important asupra Rahovei, susținut numai de ostașii români, s-a desfășurat la 7/19 noiembrie 1877. În timpul asalturilor au pierit eroic în luptă maiorii Constantin Ene și Dimitrie Giurescu, locotenenții Pavel Bordeanu și Nicolae Radovici, precum și 148 de ostași (nu a murit însă nici un locotenent Georgescu, așa cum susține Bacalbașa). 162. După un puternic bombardament de artilerie de pe malul românesc al Dunării
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și anunță rușilor cum că Osman-pașa a împărțit trupelor hrana pe 3 zile și câte 1 500 cartușe de om. Aceasta era dovada că turcii vor ataca cât de curând. Apoi a urmat ieșirea și, după 5 ore de luptă eroică, capitularea.165 392 bucureștii de altădată 164. „Când manifestanții din seara de 28 noiembrie s-au dus și la dl. C.A. Rosetti, redactorul Românului și prezidentul Camerei, marele patriot a îndemnat pe acei manifestanți să fie totdeauna stăruitori, să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Steaua României“ în gradul de Mare Cruce.168 anul 1877 393 a bătăliei în fruntea vitejilor săi ostași, venind din sectorul românesc al frontului. În felul acesta înaintarea oștirilor ruse peste Balcani - oprită în loc timp de cinci luni de rezistența eroică a lui Osman-pașa - a putut continua cu forțe sporite datorită și contribuției importante pe care tânăra armată română a adus-o la marea victorie de la Plevna, fapt recunoscut și de împăratul Rusiei care îi telegrafia principelui Carol cu această ocazie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
marea victorie de la Plevna, fapt recunoscut și de împăratul Rusiei care îi telegrafia principelui Carol cu această ocazie: „Rezultatul a fost desăvârșit și mă bucur de strălucita parte ce armata alteței-voastre a luat întru acesta“ (Independența României, p. 194). „Lupta eroică“ - cum o numește și Bacalbașa - a ținut aproape 6 ore, de la 7.30 dimineața până către orele 13 când, potrivit me moriilor generalului Cernat, „totul era terminat“ (Osman-pașa a fost luat prizonier la ora 12). 166. Anunțându-l printr-o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se întîmplă acolo și se mira că în „problema evreiască” sînt mult mai informat. Spre norocul său, de la ziar a fost plasat la OJT, unde s-a format repede ca organizator de excursii. Aceasta a fost pentru el o perioadă eroică. Era un ziarist autentic (remarcabil în „blitz”uri, „acuarele” și reportaje), conta ca atare în oraș, și dintr-odată fusese deposedat de această calitate. L-am văzut cum face efortul (și trebuie să adaug imediat: cu succes!) să preîntîmpine orice
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vrem să plecăm pentru că vrem să luptăm și să ne dezrobim țara de cotropitorii nesăbuiți care au căzut pe capul nostru [familia și clica mafioților Ceaușescu]. Transmitem pe această cale cele mai calde și sincere urări de bine și prosperitate eroicului popor polonez și sindicatului Solidaritatea, în frunte cu bravul ei conducător, Lech Wa‡Œsa. Poate că într-un viitor apropiat va înțelege și poporul român să urmeze exemplul poporului polonez, scuturându-se de jugul asupritor al comunismului. Vă mulțumim cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
permisiunea de a demola o biserică, cămin spiritual al locuitorilor dintr-un cartier văduvit de alte așezăminte religioase. Concesie cu atât mai gravă cu cât niciun proiect de sistematizare nu impunea dărâmarea bisericii Gherghiceni, lăcaș de cult ridicat prin voința eroică și cu mâinile muncitorilor creștini din cartierul Pantelimon. Dar anul 1984 nu a fost fatal numai pentru monumentele istorice și lăcașurile de cult. În afară de cele șase biserici și două incinte monastice, regimul lui Nicolae Ceaușescu a culcat la pământ un
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prilej.) Și acum, faptele propriu-zise. Duminică 8 martie, de Ziua femeii, la orele 9,30 dimineața, locatara apartamentului nr. 3 (Teea Iancu), femeie singură, se trezește ținta unei furibunde agresiuni. Instigatorii, Împreună cu alți inși, recrutați de ei sau contaminați de eroicul lor exemplu, escaladează balconul apartamentului (după ce În prealabil Îi spărseseră toate geamurile) și năvălesc În casă. Câțiva dintre huligani o imobilizează pe Teea Iancu, o lovesc cu picioarele, cu pumnii, cu obiecte dure, alții smulg firul telefonului (ca să reteze orice
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vârsta de 81 de ani, după plecarea mea din țară și, mai ales, după moartea mamei mele, În 1988. L-am vizitat, tulburat, În această vară, la aniversarea a 85 de ani și am contemplat singurătatea și modestia bătrâneții sale eroice. Iată, ca evrei, noi am ezitat totuși Îndelung să ne luăm „lumea În cap” și să urcăm drumul Israelului. Ceea ce dovedește, dacă mai era necesar, că nu toți evreii sunt deștepți (mă refer și la sensul de „treaz” al cuvântului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de neuitat despre Învățământ, spitale, viața de familie, ierarhia de partid; mici romane conexe, sintetizate În scurte narațiuni acide. Cine se revoltă azi În România de faptul că suntem cunoscuți În lume prin apocalipticele orfelinate de copii handicapați sau prin eroica mineriadă a ciomăgarilor ar trebui să citească pasajele despre exploatările de uraniu din orașul Petru Groza, să revină, iar și iar, la terifianta imagine a sugarului coabitând, În patul de spital, cu un șobolan sau să scruteze hăul dintre „inexistența
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]