11,414 matches
-
din cauza obsesiei care-l înconjoară și a cultului civil căruia îi dă loc, a devenit tema principală a discursului public despre evrei și iudaism. Un capitol din istoria evreilor, oricât de dramatic și fatal ar fi el, a înlocuit istoria evreiască milenară 30. Dacă proiectele genocidare urmăresc să pună capăt vieții spirituale, culturale, artistice și vieții pur și simplu a unui grup etnic sau religios și să priveze astfel umanitatea de aportul lui, voința celor care au fost afectați îndeaproape sau
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
datoria de memorie la datoria de vigilență Una dintre cele mai bune ilustrări ale mecanismelor pe care am încercat să le demontăm în capitolul precedent este în același timp una dintre cele mai recente. Vrem să vorbim aici despre răspunsurile evreiești la ascensiunea antisemitismului observată în urma celei de-a doua Intifade în Europa și mai ales în Franța, unde maghrebienii și evreii din Maghreb care fac parte din clasele muncitorești locuiesc adesea în aceleași suburbii și uneori chiar în aceleași cartiere
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și evreii din Maghreb care fac parte din clasele muncitorești locuiesc adesea în aceleași suburbii și uneori chiar în aceleași cartiere. Relativa reușită a celor din urmă, legată de deținerea unor instrumente de adaptare moștenite din lunga istorie a diasporei evreiești în general, exacerbează, în această perioadă a conflictului israeliano-palestinian, resentimentul celor dintâi față de ei. Dar evreii maghrebieni care trăiesc în vecinătatea arabilor au ei înșiși resentimente, nu doar din cauza traumatismului plecării din Africa de Nord, ci și fiindcă își proiectează propria experiență
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
câte știm, în Franța de astăzi, politicienii de toate culorile s-au grăbit să-i apere care mai de care pe evrei. N-ar trebui să vedem și aici expresia noului naționalism al diasporei, sprijinit pe un trecut de suferințe evreiești, abuzând de referiri la genocid, axat pe susținerea Israelului și gata să pună criticile al căror obiect este în categoria antisemitismului, totul pe fondul traumatismului reactivat într-un climat tensionat? Rasismul antiarab urmează și el o curbă ascendentă și se
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
De unde un fel de cursă pentru ispășire, relansată odată cu resurgența recentă a antisemitismului sub noile lui forme. Toate acestea, în loc să calmeze atmosfera, contribuie la crearea unui fel de teamă la mulți evrei, alimentată în paralel de liderii comunitari și presa evreiască, de intervenționismul Israelului în favoarea emigrației și alarmismul unor intelectuali. În sfârșit, lipsa de prudență a oamenilor politici și a presei în reacțiile la incidente antisemite sau presupuse ca atare și patosul în care alunecă de teamă să nu fie ei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Cum arabofobia se bucură de mai puține ecouri în media ca și în societate în general -, Michaël Tronchon, alias Phinéas, nu se va mulțumi să rănească în august 2004 un arab cu lovituri de topor; el profanează și un cimitir evreiesc cu simboluri provenite din antisemitismul de tip nazist și din ura antiarabă. Phinéas se erijase în călău. O lună mai târziu, în iulie 2004, Marie Leblanc simulase o agresiune antisemită în Rețeaua Expres Regională și prezentase toate semnele victimei. Fiecare
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
eternul cuplu călău-victimă. În mitomania sa, antisemitismul lui Marie Leblanc semăna cu cel orchestrat de Phinéas. Cele două cazuri sunt simptome gemene a ceea ce frământă în profunzime o societate fără identitate și în pană de imaginație. Incendiul de la centrul social evreiesc de pe rue Popincourt, din august 2004, provocat de un evreu originar din Maroc, a suprapus și el sloganuri destul de incompatibile " La France aux Français", care ar fi mai degrabă o deviză antiarabă, coexistând cu "Vive l'islams" (sic), fără să
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
atitudini de autoapărare, reală sau imaginară, dintre care cea mai importantă și mai spontană este replierea în grup și cultura izolării. Deși aproximativ 3000 de persoane cel mult emigrează efectiv în fiecare an în Israel, în anumite zone ale populației evreiești se răspândește ideea caracterului de acum provizoriu al șederii lor în Franța. Că resurecția unui antisemitism despre care se credea că dispăruse provoacă decepție și furie, este de înțeles. Dar nu înțelegem întotdeauna încrâncenarea unor evrei de a vâna în spatele
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
rolurilor confirmă perversitatea conceptului de victimitate și ușurința cu care el poate fi însușit. După acest război, va fi, fără îndoială, instructiv să urmărim turnura pe care o va lua receptarea Holocaustului atât la ne-evrei, cât și în lumea evreiască, mai ales în Israel, care iese afectat din această campanie și închis de acuzatorii lui într-o postură de agresor absolut, care și ea ar merita totuși nuanțată. În orice caz, la câteva luni după încheierea unui conflict care a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
s-a petrecut foarte recent în Orientul Mijlociu, nu a devenit pur și simplu dificil și absolut neproductiv să se fluture stindardul antisemitismului în încercarea de a proteja statul Israel, prea discreditat de acum. Pe deasupra, în ciuda temerilor întreținute în sânul populației evreiești din Franța în jurul antisemitismului din ultimii ani și cu toată comunicarea percutantă realizată pe această temă de instituțiile evreiești și rețelele lor de difuzare, este evident eșecul proiectelor, nutrite de autoritățile israeliene, de emigrare masivă a evreilor din Franța în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fluture stindardul antisemitismului în încercarea de a proteja statul Israel, prea discreditat de acum. Pe deasupra, în ciuda temerilor întreținute în sânul populației evreiești din Franța în jurul antisemitismului din ultimii ani și cu toată comunicarea percutantă realizată pe această temă de instituțiile evreiești și rețelele lor de difuzare, este evident eșecul proiectelor, nutrite de autoritățile israeliene, de emigrare masivă a evreilor din Franța în Israel. Acest eșec îndeamnă, cu siguranță, la încetarea instrumentalizării, căreia i se dăduse frâu liber până atunci. Desigur, politica
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dat rezultate, dar ea nu este suficientă pentru a explica suspendarea brutală și aproape completă (până la tentativa de linșare, la sfârșitul lui noiembrie 2006, a unui suporter evreu al echipei din Tel-Aviv după un meci cu PSG) a comunicării instituționale evreiești despre antisemitism în timpul și după războiul din Liban. Se pune, în orice caz, o întrebare: fragilitatea de acum inerentă a statutului de evreu îi face pe evrei atât de sensibili la orice atac împotriva Israelului și la orice jignire sau
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
este încă departe de a se fi încheiat. Presa preia subiectul. Este brutal readusă la ordinea zilei, în acest elan, o problemă a antisemitismului care părea să cunoască în acea perioadă o veritabilă descreștere. Agitația ajunge la paroxism în comunitatea evreiască. În realitate, este foarte probabil ca Ilan Halimi, un modest funcționar totuși, să fi fost răpit pentru că era evreu, deci presupus a fi bogat. Nu este exclus nici ca răpitorii lui să fi crezut că, fiind evreu, comunitatea lui se
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
crezut că, fiind evreu, comunitatea lui se va mobiliza pentru a plăti răscumpărarea cerută. În rest, nu se știe aproape nimic, decât că a murit sub efectul torturilor suferite. A fost torturat fiindcă era evreu? Procesul va spune asta. Comunitatea evreiască este însă cuprinsă neîntârziat de o agitație rară. Iudaismul francez se simte aproape în pericol de moarte. Această crimă avea, bineînțeles, de ce să-i cutremure atât pe evrei cât și pe ne-evrei, fiind, din păcate, emblematică pentru violența care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
unei întrebări dureroase: trebuie să plecăm în Israel înainte să ni se întâmple ce e mai rău? Această reapariție aproape imediată a unui vechi fond de temeri, provocată de un omor desigur inuman, dar care nu pune cu adevărat grupul evreiesc în pericol de moarte, este pe deplin reprezentativă pentru starea de spirit în care se află iudaismul și care-i rămâne specifică. În plus, provenit dintr-o familie evreiască din Africa de Nord, acest tânăr a fost transformat în simbol al sefarzilor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
un omor desigur inuman, dar care nu pune cu adevărat grupul evreiesc în pericol de moarte, este pe deplin reprezentativă pentru starea de spirit în care se află iudaismul și care-i rămâne specifică. În plus, provenit dintr-o familie evreiască din Africa de Nord, acest tânăr a fost transformat în simbol al sefarzilor din Franța. Aceștia, deja tentați în ultimii ani să întunece în exces istoria strămoșilor lor pe pământ islamic, plătiseră prin moartea lui, precum frații lor așkenazi, tribut antisemitismului, alăturându
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
încetare, manifestată sub diverse forme, direct sau indirect reactivată cu ajutorul unui antisemitism dovedit sau presupus. O carte a lui Simon Wiesenthal, Every Day Remembrance Day. A Chronicle of Jewish Martyrdomyyyyy, rezumă de una singură modul în care ideea unei existențe evreiești fondate exclusiv pe persecuții, masacre și dezastre se poate instala în conștiințele evreiești. Zi de zi, lună de lună, sub formă de calendar sau de almanah, cartea înșiră nenorocirile evreilor începând cu Evul Mediu iar în introducere începând cu Antichitatea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sau presupus. O carte a lui Simon Wiesenthal, Every Day Remembrance Day. A Chronicle of Jewish Martyrdomyyyyy, rezumă de una singură modul în care ideea unei existențe evreiești fondate exclusiv pe persecuții, masacre și dezastre se poate instala în conștiințele evreiești. Zi de zi, lună de lună, sub formă de calendar sau de almanah, cartea înșiră nenorocirile evreilor începând cu Evul Mediu iar în introducere începând cu Antichitatea. Autorul nu pierde ocazia să semnaleze în această introducere că prima menționare istorică
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
să furnizeze schema absolută, unicul punct de reper în funcție de care evreii ar trebui să-și înțeleagă istoria milenară. N-ar fi excesiv să li se ceară muzeelor consacrate Holocaustului să prezinte și cei 4000 de ani de viață și cultură evreiască imaginativă și înfloritoare, în loc să îndrepte proiectorul exclusiv asupra unui deceniu de suferințe atroce. Niciunul dintre ele nu vorbește despre viață, ci numai despre moarte, toate vorbesc despre statutul de victimă, nu despre civilizație. Desigur, tenebrele fascinează, dar există pericolul să
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ele nu vorbește despre viață, ci numai despre moarte, toate vorbesc despre statutul de victimă, nu despre civilizație. Desigur, tenebrele fascinează, dar există pericolul să nu mai putem ieși din ele5. Totuși, memoria de suferință care ține loc de identitate evreiască în sferele secularizate sau în curs de secularizare nu este un fenomen legat doar de locul central pe care amintirea exterminării l-a dobândit treptat în viața evreiască. În fapt, focalizarea pe Holocaust nu a făcut decât să accentueze o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ieși din ele5. Totuși, memoria de suferință care ține loc de identitate evreiască în sferele secularizate sau în curs de secularizare nu este un fenomen legat doar de locul central pe care amintirea exterminării l-a dobândit treptat în viața evreiască. În fapt, focalizarea pe Holocaust nu a făcut decât să accentueze o tendință deja existentă și s-o ducă la paroxism. Terenul era pregătit s-o integreze, mentalitățile evreiești fiind puternic impregnate de retorica suferinței în secolele anterioare. Ecourile prelungite
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
central pe care amintirea exterminării l-a dobândit treptat în viața evreiască. În fapt, focalizarea pe Holocaust nu a făcut decât să accentueze o tendință deja existentă și s-o ducă la paroxism. Terenul era pregătit s-o integreze, mentalitățile evreiești fiind puternic impregnate de retorica suferinței în secolele anterioare. Ecourile prelungite ale acestei retorici au traversat oceanele și se fac auzite până astăzi. Astfel, literatura evreiască de limbă engleză din Statele Unite, care ia avânt după al Doilea Război Mondial, abordează
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
existentă și s-o ducă la paroxism. Terenul era pregătit s-o integreze, mentalitățile evreiești fiind puternic impregnate de retorica suferinței în secolele anterioare. Ecourile prelungite ale acestei retorici au traversat oceanele și se fac auzite până astăzi. Astfel, literatura evreiască de limbă engleză din Statele Unite, care ia avânt după al Doilea Război Mondial, abordează frontal dubla temă a vieții evreiești și a suferinței evreiești 6. Este cazul lui Bernard Malamud sau Philip Roth, inclusiv atunci când, în Complexul lui Portnoy (1969
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
suferinței în secolele anterioare. Ecourile prelungite ale acestei retorici au traversat oceanele și se fac auzite până astăzi. Astfel, literatura evreiască de limbă engleză din Statele Unite, care ia avânt după al Doilea Război Mondial, abordează frontal dubla temă a vieții evreiești și a suferinței evreiești 6. Este cazul lui Bernard Malamud sau Philip Roth, inclusiv atunci când, în Complexul lui Portnoy (1969), protagonistul suferă fără să găsească în asta o plăcere. La Malamud, evreii suferă deoarece suferința face parte din ființa evreiască
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Ecourile prelungite ale acestei retorici au traversat oceanele și se fac auzite până astăzi. Astfel, literatura evreiască de limbă engleză din Statele Unite, care ia avânt după al Doilea Război Mondial, abordează frontal dubla temă a vieții evreiești și a suferinței evreiești 6. Este cazul lui Bernard Malamud sau Philip Roth, inclusiv atunci când, în Complexul lui Portnoy (1969), protagonistul suferă fără să găsească în asta o plăcere. La Malamud, evreii suferă deoarece suferința face parte din ființa evreiască, în timp ce la Roth suferința
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]