10,920 matches
-
vârsta minimă pe care trebuia să o aibă pentru includerea În eșantion era de 18 ani; dacă Însă copilul adult mai locuia, Încă, În căminul părintesc fără să studieze, atunci vârsta minimă era de 22 de ani. Când În generațiile extreme existau ambii părinți și/sau mai mulți copii adulți, atunci alegerea unui singur membru din fiecare generație se făcea În mod aleatoriu (Attias-Donfut și Renault, 1994 și Attias-Donfut, 1995). Pentru a face posibilă integrarea În cercetare a tuturor criteriilor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
românesc. Corespondență emisă și primită de Grigore Nandriș. 1946-1967, București, 2000; Gh. I. Ciaușanu, Superstițiile poporului român, București, 2001; Pamfil Șeicaru, Scrieri din exil, vol. I: Figuri din lumea literară, vol. II: Portrete politice, București, 2003; Theodor T. Burada, Puncte extreme ale spațiului etnic românesc, pref. edit., București, 2003; Nicolae Petrescu, Primitivii, București, 2003. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Ion Marin Sadoveanu, RL, 1970, 4; Șerban Cioculescu, Ion Marin Sadoveanu și teatrul românesc, RL, 1978, 37; Constantin Ciopraga, O exegeză sadoveniană, CL
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
20 de ani de 5 până la 10 ori. Iradierea îndelungată, chiar cu doze mici, poate produce leucopenii, malformații congenitale, pe când iradierea cu doze mari duce la accentuarea leucopeniei, la eriteme, la hemoragii interne, căderea părului, sterilitatea completă, iar în cazurile extreme produce moartea. Printre principalele surse de poluare radioactivă se numără: a) Utilizarea practică în industrie, medicina, cercetare, a diferitelor surse de radiații nucleare care, ca materiale radioactive, se pot răspândi necontrolate în mediu; b) Exploatări miniere radioactive, la extragere, prelucrare
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
și meritate. O propensiune structurală către formule de viață libertare, incapacitatea de a accepta constrângerile instituțional-profesionale au dus la marginalizare socială. P. a avut o existență boemă, punctată de „avânturi bahice” (Gheorghe Grigurcu) și trăiri fervente, copleșită de dificultăți materiale extreme (multă vreme nu a avut domiciliu fix, dormea pe unde apuca, pe la prieteni, în atelierele unor artiști plastici, uneori în aer liber, prin parcuri, pe sub poduri etc., iar într-o vreme pare-se că își procurase un pat pliant, de
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
limbă și civilizație românească la Institut des Langues et Civilisations Orientales din Paris, în 1974. Se pensionează la cerere în septembrie 1988. Ca profesor și om de cultură, s-a remarcat prin erudiție, prestanță, ținută academică, dar și printr-o extremă modestie, refuzând după 1990 funcțiile care i s-au propus pe linie universitară, politică sau culturală și preferând, pentru a-și desăvârși scrierile, liniștea bibliotecii. În 2003 îi este acordată distincția Les Palmes Académiques din partea Republicii Franceze. Debutează în 1946
PANAITESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288651_a_289980]
-
nu voiau cu nici un chip să rămână în provincia răpită. În 1996 romanul avea să apară într-o nouă versiune, intitulată Ultimul tren spre România. Intrat în țara ciuntită după mutarea graniței de pe Nistru pe Prut, tren al suferinței umane extreme, al umilinței și deznădejdii, acesta devine totuși unica întrupare a unei speranțe. Purtător al morții prin sete și sufocare, trenul e așteptat cu înfrigurare, luat cu asalt la fiecare oprire, fiind ultima șansă de evadare din infern. Asemenea unora dintre
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
să compună, prin secțiuni istorice și incursiuni în legendă, „romanul Basarabiei”. Tragicul exod din 1940 și, retrospectiv, momentul readucerii în 1918 a Moldovei de peste Prut la patria-mamă sunt reconstituite cu exactitate și cu forță evocatoare. Epicul atinge o tensiune dramatică extremă în episoadele fugii din fața invadatorilor sovietici. Oamenii nu sunt lăsați să urce în tren, sunt capturați și duși cine știe unde, trenurile sunt atacate, blocate și se încearcă distrugerea podurilor. Când „ultimul tren spre România” ajunge la Bolgrad, cerul e acoperit de
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
Liberal (din 1996). În planul convingerilor politice, P. a trecut de-a lungul vieții, după cum mărturisește în Sfidarea memoriei (1996), „prin niște fluctuații și înainte de arestare și după detenție”, înregistrând „niște oscilații pe un evantai destul de mare”: de la stânga, chiar extremă, la dreapta, nu extremă (i-a sfidat într-o împrejurare publică pe legionari), și la cea pe care o numește „dreapta junimistă”. Mai multă consecvență a arătat scriitorul în planul opțiunilor politice după decembrie 1989. Scrisul lui P., eseistul prin
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
consacrau și afirmau caracterul sau specificul național al acestuia. Statul național promova politici de dezvoltare națională și dispunea de un întreg aparat guvernamental ce îl reprezenta în relație cu alte state și asigura coerența și stabilitatea relațiilor din interior. Forma extremă de afirmare a individualizării unui stat național a fost concretizată istoric prin regimuri totalitare de tipul fascismului și comunismului, care au consacrat, printre altele, variante de naționalism. Individualizarea unei persoane în cadrul acestor regimuri a fost redusă la minimum: singura identitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și ICCV, București, HYPERLINK "http://www.undp.ro/news.htm. I.Marginean" http://www.undp.ro/news.htm.; I. Mărginean, Politica Socială. Studii 1990-2004, Editura Expert, București, 2004; M.S. Stănculescu, I. Berevoiescu (coord.), Sărac lipit, caut altă viață! Fenomenul sărăciei extreme și al zonelor sărace în România, Editura Nemira, București, 2004. Cf. Luana Pop, op. cit. C. Flinn, „Labour market structure and welfare: a comparison of Italy and US”, Review of Economic Studies, nr. 69, 2002, pp. 611-645. M. Gittleman, M. Joyce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ortografic radical. Poetul nu utilizează niciodată în textul poetic, inclusiv în titluri, majusculele, iar la semnele de punctuație recurge foarte rar, și nu după regulile curente. Pe de altă parte, asociază recursul la parabola modernistă (în regim ludic) cu discreția extremă a metaforei, universul casnic sau familiar cu zbuciumul sfâșierii existențiale, peisagistica de atmosferă - de factură deseori onirică - cu fronda, cu vaticinarea obscură ori cu chestionarea ontologică - obosită, suspendată, desolemnizată de autoironie, dar deloc privată de tragism - și cu „expierea în
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
Uniunii Scriitorilor (1983). A scris, de asemenea, scenariul pentru filmul de animație Geneză (1975). Din volumul Nume și în primul rând din cel mai cunoscut text al lui M., Întoarcerea soldaților, se degajă sentimentul unui mare consum de energie, de extremă încordare nervoasă. Impresia e de uriaș efort, de parcă s-ar merge contra curentului în apa unui râu vijelios. Poemul se încheie brusc, făcând explozie: soldații se prăbușesc epuizați, ca după o cursă în salturi între două tranșee. Este nevoie de
MIHALAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
care își au motivația în riposta inamicului, dar și în iresponsabilitatea propriilor comandanți ori a celor din spatele frontului, sunt disecate atent cu bisturiul lucidității. Tot sinceritatea face însă ca aceste tablouri să nu acapareze toată pânza. Alternarea momentelor de tensiune extremă și a celor de înduioșare ori a celor detensionate (glumele soldaților în timpul celor mai crâncene lupte, scene de bivuac, precum deparazitarea ostașilor ori „cheful de la Piscul Raței”, ironizarea jandarmilor, prezența câtorva figuri comice) asigură maximă veridicitate textului. O alegere bună
MISSIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288186_a_289515]
-
Îndeletnicirea, foarte ciudată pentru cei din jur, îl transformă pe eroul lui M. în caricatura modelului său arhetipal. Tot despre exil, dar într-o cu totul altă manieră vorbește piesa Idoli de lut. Aici predomină tonul grav și situațiile dramatice extreme. Personajele au funcții simbolice și sunt angrenate în raporturi de tensiune reductibile, în cele din urmă, la disputa dintre bine și rău. Inocenței studenților despărțiți de meleagurile natale i se opune perfidia unui personaj, Uriel, o falsă față bisericească, un
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
post, de bancherul Bran și, bineînțeles, de Marin, poetul urbei. Prin dialogurile pe care le poartă, Cațavencu ajunge, practic fără voia sa, în posesia unor informații ce îi incriminează pe toți acești interlocutori de săvârșirea unor fapte de o gravitate extremă: „o spargere de la bancă după care hoții se înșală între ei”, „la rând vin niște copii uciși”, „mai este un popă cartofor și escroc, un poet nebun, un nomenclaturist nevindecat”. Cațavencu are talentul de a scoate răul din om, de
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
decât pe resursele proprii, pe care le controlează direct. Este evident că cel de-al doilea este avantajat, iar relațiile de prietenie în care se implică se convertesc rapid în capital atunci când este nevoie. Să ne închipuim acum o comunitate extremă, în care avem doar indivizi de tipul doi, interacționând frecvent cu prietenii. Fiecare individ, atunci când se află în nevoie, sau când dorește să construiască ceva nou, va identifica relativ rapid resurse adecvate scopului său printre capitalurile controlate de către rețeaua sa
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
standardelor!” (bărbat, Ațintiș). „În opinia mea, integrarea este foarte bună! Dar nu pentru noi, poate pentru nepoata mea! Până atunci va fi foarte greu! Însă nu este altă cale!” (femeie, Zerind). Dincolo de această atitudine condiționat pozitivă, se întâlnesc și atitudini extreme în rândul populației rurale. Euroscepticii invocă lipsa locurilor de muncă și creșterea prețurilor ca argumente pentru înrăutățirea situației. Conform acestora, după integrare, România va deveni piață de desfacerea pentru produsele UE, iar viața va fi și mai grea decât este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
5 6 21 32 Trifești 12 1 18 31 Ațintiș 13 3 34 50 Tomșani 2 2 35 39 Traian Vuia 1 1 27 29 Zerind 0 0 29 29 Total 33 13 164 210 Câteva cuvinte trebuie dedicate situației extreme din Zerind, unde nici unul dintre subiecți nu a urmărit canalul pe care au fost difuzate clipurile în săptămâna de referință. O situație similară a fost înregistrată și în cazul spoturilor difuzate în cadrul primei etape a campaniei. Explicația rezidă, așa cum am
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este mereu posibil. Pilde impresionante se găsesc, de asemenea, și în jurnalul misionarilor greci din Africa ultimului veac. În general, convertirea populațiilor băștinașe la ortodoxie a fost lipsită de agresivitatea „imperialistă” cu care catolicismul sau anglicanismul s-au impus în Extremul Orient sau America de Sud, printr-o extensie violentă a proiectului colonialist. Păstorii ortodocși - mulți dintre ei monahi, precum Sf. Herman din Alaska (1756-1837) - au știut să adopte un limbaj dezinteresat, punând accentul pe bunătatea Evangheliei lui Iisus Hristos și pe virtuțile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de a-și părăsi cochilia. Câți ortodocși din Finlanda sau Estonia au habar despre soarta creștinilor din Etiopia sau Eritrea; câți europeni continentali urmăresc sinaxarul sfinților britanici - pentru a nu-i pomeni pe mucenicii din gulagul comunist sau pe martirii Extremului Orient (în China, persecuțiile continuă și astăzi)? Deși educați, numeroși credincioși își imaginează esența ortodoxiei după chipul și asemănarea tradiției lor locale. De aici toate dificultățile menținerii și perpetuării unei perspective universale asupra ortodoxiei, acasă și în diaspora. Numai prin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fără știrbire Fiului și Duhului Sfânt. Fără să pătimească nașterea din nou, teologul ar cădea în platitudinea exteriorității; el n-ar practica decât o foarte săracă algebră dogmatică sau un orb formalism filologic - cearta pe litere sau prepoziții; la cealălată extremă nu se găsește decât un ritualism decerebrat și asemantic, încurajat de o vagă psihologie a fricii și potențat de reflexul muzeificării. Ortodoxia își denumește întemeietorii cu apelativul de „Sfinți Părinți” tocmai pentru că întemeietorii Bisericii sunt mai mult decât niște doctori
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
redundanța crește, atunci incertitudinea scade. Ca urmare, dacă incertitudinea este maximă, lucru care corespunde distribuției uniforme a rezultatelor, atunci redundanța este nulă, iar dacă avem redundanța maximă, lucru care corespunde experimentului cu un singur rezultat atunci incertitudinea este nulă. Situațiile extreme sunt intuitive. Observații. Pentru a nu se crea confuzii cu privire la notațiile sau la simbolurile folosite, vom preciza că sunt numărate numai tipurile de specii, nu și exemplarele fiecărei specii [acest număr se referă la abundența speciei contabilizate și este foarte
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Z, cu valorile 0 (absența speciei) sau 1 (prezența speciei) și cu distribuțiile de frecvențe [apărute prin prelucrarea datelor sondajului]. Din proprietățile indicilor de concentrare și de diversitate directă și conform numărului de rezultate distincte ale fiecărui experiment, deducem valorile extreme ale indicilor date în tabelul 8.21 [ exInd = indice extrem și Var = variabilă] și intervalele de variație ale gradului de concentrare sau diversitate a rezultatelor, utile doar pentru aprecieri comparative. Potrivit formulelor de calcul corespunzătoare, din tabelele 8.19-8.20
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
indicatorilor de concentrare și de diversitate directă simplă sau multiplă C și D prezentați în tabelul 8.22 [IndR = indice date reale și Var = variabilă] pentru a putea să-l comparăm vizual mai ușor cu tabelul 8.21 (tabelul valorilor extreme). Potrivit rezultatelor din tabelele 8.21 și 8.22, remarcăm că gradul de diversitate crește în raport cu numărul caracteristicilor ecosistemului care sunt luate în calcul, ilustrând relațiile (8.77). Având în vedere atât valorile extreme ale indicatorilor concentrării și diversității, cât
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
cu tabelul 8.21 (tabelul valorilor extreme). Potrivit rezultatelor din tabelele 8.21 și 8.22, remarcăm că gradul de diversitate crește în raport cu numărul caracteristicilor ecosistemului care sunt luate în calcul, ilustrând relațiile (8.77). Având în vedere atât valorile extreme ale indicatorilor concentrării și diversității, cât și valorile obținute din datele sondajului de mai sus, se pot trage anumite concluzii asupra gradului de concentrare sau de diversitate a rezultatelor experimentului ales în situații de desfășurare necondiționate sau condiționate ale acestuia
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]