3,332 matches
-
religion de l'état aux quelques territoires où, par sa nature, le Saint-Siège ne pouvait plus pénétrer avec la facilite médiévale. Dans le même temps, l'auto compréhension de l'état, née de sa lente érosion de l'ordre sociale feudale, induit les autorités à légitimer l'État sécularisé avec une souveraineté autonome, pour le désir d'unité et d'ordre qu'il exerçait1035. Au début du XXe siècle la modalité de manifestation des catholiques dans la vie publique s'est
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a dovedit calitățile diplomatice și eficiența reformatoare în țara care o adoptase. Călătorea prin Rusia, făcându-se cunoscută, admirată și respectată. Avea reputația de împărăteasă luminată. Prefera, în asemenea vizite, să poarte straie militare. Era primită cu onoruri la domeniile feudale vizitate. Mareșalul Grigori Potemkin i-a pregătit venirea triumfală în Crimeea. Ambițioasă, energică și voluntară, Ecaterina a II-a s-a dedicat conducerii imperiului pentru a-i aduce faimă, implicându-se într-o amplă mișcare de reformă juridică, economică, administrativă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
al XVI-lea. Se presupune că romanul a fost scris ori în 1568 ori în 1602. Romanul oferă o radiografiere a vieții sociale de la sfârșitul dinastiei Ming și a vieții de familie a unui mandarin (demnitar) chinez. Romanul reflectă birocrația feudală, obiceiurile, sărbătorile, tradițiile, ritualurile religioase, practicile comunicării sociale, lumea dregătorilor, a negustorilor. Acțiunea romanului, desfășurată pe diferite planuri, este intenționat plasată în urmă cu câteva secole, în vremea dinastiei Song, pentru a deruta și a nu prilejui ocazii contemporanilor de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
trei parteneri autor actor public se leagă unul de celălalt, în domeniul teatrului. Celor patru mari perioade ale teatrului occidental, epoca greacă, epoca clasică, epoca dramei și epoca contemporană, le corespund patru modele de societate democrația ateniană, monarhia absolută, încă feudală sub multe aspecte, perioada revoluționară 1, apoi perioada modernă care se deschide cu revoluția industrială și care tinde spre o mondializare din ce în ce mai accentuată, ce atinge atât moravurile, cât și artele. Aceste patru perioade se caracterizează prin dramaturgii, dispozitive scenice și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
urmă, în ciuda admirației sale vii recunoscute față de Shakespeare, să imite mai curând teatrul lui Diderot. El este convins că estetica lui scenică corespunde mai bine gusturilor și preocupărilor germanilor timpului său decât opera lui Shakespeare, încă foarte ancorată în universul feudal. 3.2. Realismul în serviciul moralității Pentru Lessing, ca și pentru toți adepții Iluminismului, scena este o tribună de la care trebuie să se răspândească o învățătură moralizatoare, în stare să-l facă pe om mai bun. După părerea lui Lessing
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
erau construite clopotnița și chiliile. Astfel de cărămizi de o calitate excepțională, provenind din castru și posibil și din alte edificii romane din zonă, au fost refolosite pe teritoriul orașului în construcții de biserici, fântâni, case boierești și alte edificii feudale. Dar vestigii romane de tot felul (monede, amfore, opaițe etc.) s-au găsit pe o arie foarte extinsă, de la fântâna Obedeanu din nordul orașului la Podari, în sud, între Jiu la vest și Plaiul Vulcăneștilor la est, gravitând totuși în jurul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pentru supraviețuire. Se găsesc aici imnuri adresate divinității, jurăminte, descrieri ale unor așezări și ființe de pe lumea cealaltă. Punctul caracteristic, nelipsit, este reprezentarea judecății ce are loc Înaintea lui Osirisxe "Osiris", ale cărei cerințe le-am văzut apărând În epoca feudală. Judecata este descrisă acum cu acuratețe, mai ales În ceea ce privește cântărirea sufletului („psihostasia”) sau, mai degrabă, a inimii, sub privirea divinităților martore la „confesiunea negativă”, care culminează cu dezvinovățirea deplină. A fi cu „glasul drept” Înseamnă a avea acces liber la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mult sau mai puțin contemporane. Războinici, micenienii s-au impus mai Întâi asupra populațiilor stabilite acolo, cu care mai apoi s-au amestecat. Pe acest țesut și-au aplicat organizarea politică, Împărțiți În mici cetăți-stat după un model de tip feudal și cu așezări puternic fortificate. b) Descifrarea limbii Descifrată În 1952 de către Michael Ventris și John Chadwick, limba tăblițelor În Liniar B s-a dovedit un dialect grec arhaic ce prezenta nu puține analogii cu limba poemelor homerice, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
descifrarea a obligat savanții să considere lumea miceniană ca pe o cultură autonomă În raport cu cea cretană. Iar dacă limba era greacă, era plauzibil să ne așteptăm la prezența unor nume și teonime grecești, confirmate Întocmai. Contabilitate economică a unui regim feudal, tăblițele Înregistrau și administrarea cultelor, transcriau numele destinatarilor lor și pe cel al personalului responsabil, În cele mai multe dintre cazuri indicat cu aceiași termeni folosiți În greacă. c) Problema continuității cultuale Deși este legitim să considerăm că ceea ce este scris pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zoroastrismului, mai ales În epoca acutizării conflictului cu Imperiul Roman (Wolski, 1993, pp. 197 sq.). Societatea iraniană trăiește În această perioadă o nouă etapă a istoriei sale, marcată de o puternică fragmentare politică și culturală, favorizată de orânduirea de tip feudal al noului stat, pe care sasanizii Îl transformă Într-o mare monarhie națională. În timpul sasanizilor (secolele III-VII d.Hr.), zoroastrismul devine o adevărată religie națională, cu o Biserică organizată ierarhic, În vârful unei structuri sociale Închise, cu o Împărțire pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să fi fost maniheii, dintre care foarte mulți erau comercianți sau făceau parte din burgheziile urbane, pe atât de Închiși și preocupați de conservarea identității lor tradiționale - reală sau presupusă - trebuie să fi fost h¶rbed, mowmard și mowbed (mobad), feudalii și larga pătură a populațiilor de pe platoul iranian, organizată Într-o structură socială rigidă și ierarhică, ce s-a transformat rapid Într-un sistem alcătuit din patru stări sociale: clerul, aristocrația, birocrația și agricultorii, Împreună cu meșteșugarii și - plasați semnificativ ultimii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Măsurile lui însemnau maghiarizarea învățămîntului primar. Atunci cînd sediul Bisericii Unite a fost mutat de la Blaj la Hajdùdorog, o regiune pur maghiară, Iorga și-a exprimat indignarea față de "absurditatea idealului maghiar al unui stat exclusiv maghiar, pe care acești grofi feudali, cîțiva magistrați megalomani și evreii încearcă să-l instituie atacînd ultima redută a naționalismului românesc, Biserica Unită Română." Vaticanul a cedat presiunilor, numind la Hajdùdorog un episcop ungur, ceea ce Iorga considera că însemna deznaționalizare forțată. Capii Bisericii Unite Române nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atît, scriind două pamflete la adresa contelui Bethlen. Aceste pamflete erau totodată și un atac la adresa lordului Rothemere, proprietarul ziarului "London Daily Mail", cel mai important susținător al revizionismului maghiar din Marea Britanie. Iorga a etichetat guvernul Ungariei folosind termenii de "regimul feudal de la Budapesta". Mai semnificativ este faptul că, răspunzînd afirmației ungurilor cum că românii s-au infiltrat în Transilvania în secolul al XIII-lea, Iorga a susținut că "nici un element străin nu putea fi (în Evul Mediu) colonizat nicăieri fără emiterea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ungaria istorică. Rămînea în picioare argumentul privind drepturile istorice ale ungurilor asupra bazinului carpatic. Astăzi, argumentul decisiv este autodeterminarea (cu toate că hotărîrea Conferinței de la Yalta o punea între paranteze). Totuși, dacă ținem cont de interpretarea tradițională a istoriei ungurilor, o interpretare feudală aristocratică, ale cărei concepte politice erau tot mai greu de implementat în secolul al XX-lea, baza ei era existența "statului maghiar istoric", cu "granițele lui istorice", care includeau bazinul carpatic, și cu mileniul lui de istorie pînă atunci. Transilvania
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al doilea Consiliu de Coroană a fost dominat (ca și primul) de teama intrării rușilor în Moldova. Din această cauză, după o remarcă amară la adresa Dictatului de la Viena (care va fi "un triumf pentru grofii unguri" și pentru alți moșieri feudali unguri), Iorga a optat pentru acceptare. El a scris mai tîrziu: "aveam de ales între a pierde 1.100.000 de români... sau întreaga Moldovă". Continua afirmînd că statul este una, iar națiunea alta și încheia: "Națiunea este cea care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se află dincolo de normele morale ale satului. Faptele narate de liviu Rebreanu reflectă lumea satului ardelean unde forța educativă a intelectualului rămâne neputincioasă În fața forței atavice a personajului Ion. Opinia publică este anihilată de individualismul specific societății rurale unde relațiile feudale coexistă alături de cele capitaliste. Intelectualii sunt dezbinați și determină atitudini reprobabile din partea sătenilor. Surprinderea unor asemenea aspecte demonstrează talentul scriitorului, cunoașterea În profunzime a universului rural, frământat de o multitudine de contradicții sociale. Calitatea romanului constă În Îmbinarea elementelor narative
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și niște soldați pe cale de „liberare”. (până aici e conținutul capitolul I, intitulat „Răsăritul”) În capitolul „Pământurile”, autorul face o descriere a proprietăților din jurul moșiei lui Miron Iuga, (și Grigore Iuga) dar și un istoric al acestor pământuri cu existență feudală. Titu Herdelea este invitat de Grigore Iuga În satul Amara, locul generator de conflicte de natură patrimonială. La Amara, Titu Herdelea are prilejul să cunoască specificul vieții satului, raporturile existente Între boieri și țărani, izvorul cauzelor răscoalelor de mai târziu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Toate acestea fac din Liviu Rebreanu un remarcabil prozator modern. Planurile paralele dezvăluie un amplu tablou social. Ele se Întretaie În cadrul capitolelor și subcapitolelor pentru a realiza o structură perfectă. Dintre personaje, Îl distingem pe Miron Iuga, reprezentant al conservatorismului feudal, caracter ferm, voluntar, Încrezător În autoritatea sa, convins de prestigiul personalității sale În fața țăranilor. El este dârz, dar și crud. Își găsește sfârșitul pentru că a ignorat Însușirile țăranilor, socotiți de el niște unelte de muncă care pot fi mânuite oricum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
române erau etichetate, fără drept de apel, drept întârziate cu două sau trei secole față de Occidentul european, cu structuri sociale medievale și cu o mentalitate arhaică, premodernă. Elitele pașoptiste au sesizat cu limpezime faptul că regimul juridic al proprietății funciare feudale, exprimând „nonsensul devălmășiei țărănești, care implica negarea însăși a dreptului lor (atât a «bonjuriștilor», cât și a boierimii mari) de viitori proprietari deplini” (Stahl, 1938, pp. 574-575), alături de dominația națională, explicau starea precară, de înapoiere social-economică și culturală a țării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acestor țări este înfrânată. De exemplu, noile industrii japoneze au suferit consecințe adverse americane după primul război mondial, ceea ce a dus la inflații, probleme de balanță de plăți și dificultăți politice”; „Regimurile care sunt cele mai subdezvoltate azi și mai feudale sunt cele ce-au avut cele mai strânse legături cu metropola în trecut” (So, 1990, p. 96); Să reținem, în fine, prin mijlocirea lui Dos Santos, definiția dependenței: „relațiile dintre două sau mai multe state (țări) îmbracă forma dependenței când
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre i) tehnologie (tipar); ii) sistem economic (piața capitalistă a cărților) și iii) sentimente de apartenență grupală și credințe politice (conștiința națională și naționalism). În conjuncție cu alți factori (religioși: Reforma; economici: articulare sistemului capitalist de producție; sociali: destrămarea raporturilor feudale și apariția societății de masă etc.) alături de care a format un nex cauzal foarte încâlcit, cuvântul scris produs cu ajutorul tehnologiei tiparului și diseminat prin intermediul presei scrise a jucat un rol instrumental în configurarea comunităților naționale. În Europa apuseană, revoluția tehnologică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asemenea afaceri ezoterice cu idei istorice. Ar fi mai mult decât hazardat să extrapolăm identitatea etnică articulată în conștiința cărturarilor la nivelul maselor de iobagi analfabeți și cu certitudine ignoranți complet față de chestiuni intelectuale, copleșiti cum erau de corvoada sarcinilor feudale pe care erau siliți să le presteze pentru stăpânii lor sociali. Memoria etnică a comuniunii originare și lingvistice, până să fie diseminată în corpul social spre a fi îmbrățișată de către mase, a fost păstrată și perpetuată exclusiv în scrierile cronicarilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
forță ale unei memorii colective ce avea să devină memoria națională a neamului românesc. Necesar de subliniat este faptul că pe tot parcursul secolului al XVIII-lea s-a derulat procesul de constituire a unei identități naționale premoderne integrată regimului feudal al ordinii habsburgice. Națiunea română pentru a cărei emancipare politică se căzneau cărturarii ardeleni elaborând demonstrații istorice ale originii latine și continuității etnice era gândită în cadrul premodern al sistemului de "națiuni politice". În mentalul politic al vremii străin de noțiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de noțiunea mult mai târzie de "națiune etnică" în cadrele de cuprindere ale căreia erau asimilați toți membrii unui popor în baza descendenței etnice comune indiferent de locația acestora pe scara socială "națiunea politică" desemnează o categorie socio-juridică în cadrul orânduirii feudale alcătuită de elita socială a unui neam, înzestrată cu privilegii politice ce îi îndrituiesc pe membrii acesteia să participe la luarea deciziilor politice. O astfel de înțelegere a ideii de națiune avea ca implicație excluderea iobăgimii din rândurile națiunii politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alcătuirile sale o comunitate de iobagi (având totuși o foarte firavă nobilime), acesteia îi era refuzat statutul de națiune. O națiune de iobagi era nu doar o contradicție în termeni, ci și o aberație conceptuală în logica politică a orânduirii feudale. Această compresie a națiunii la elita sa socială înțelegere care a dominat scrierile cărturarilor ardeleni pe durata secolului al XVIII-lea se regăsește în Transilvania lui Inochentie Micu- Klein cât și în Franța lui Montesquieu. Un pasaj din Spiritul legilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]