9,442 matches
-
și acest final se autodistrug cu bună știință (...). Desigur, ultimele rânduri pe care le citim sunt dintr-o altă carte a lui Daniel cea biblică". 351 Linda Hutcheon preia termenul lui Brian McHale, concluzionând în Politica postmodernismului (p. 75) că "ficțiunea postmodernă de acest gen explorează și, simultan, problematizează noțiunile de închidere, totalizare și universalitate care fac parte din marile narațiuni pe care ea le provoacă (...). Poate că avem nevoie de o reevaluare a reprezentărilor sociale și politice dar și literare
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Un approche sociolinguistique de la terminologie, 1er ed. 1993, ed.2003, De Boeck&Larcier, Edition Duculot, Bruxelles. GENETTE, G., 1978: Genette, Gérard, Figuri, traducere de Angela Ion și Irina Mavrodin, Editura Univers, București. GENETTE, G., 1994: Genette, Gérard, Introducere în arhitext. Ficțiune și dicțiune, Editura Univers, București. GHEȚIE, I., 1978: Ion Gheție, Istoria limbii române literare. Privire sintetică, Editura Șțiințifică și Enciclopedică, București. GIAUFRET ROSSI Anna și Michaela, Metafore terminologie, circulația cunoștințelor și contactul între limbi. Semne, vorbire și Societatea [on- line
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
născută Rădescu), soție.” Identitatea personajului este distorsionată prin multiplicare („personajele principale sunt în număr de două: Theodor Orheianu și Theodor Orheianu”), ceea ce duce la confuzii narative căutate. Titlul este de fapt ironic, sugerând prin antifrază traseul cărții: demarajul epic al ficțiunii nu se produce, întârzierea fiind disimulată prin preparativele care „iau fața” cititorului. Aparținând unei promoții care a prizat asiduu convențiile documentului intimist, speculându-i ambiguitățile, I. a publicat un jurnal, Distribuția a fost următoarea (1995). Sub protecția etichetei genului, aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
explodează înțelesuri neașteptate. Lepădând orice complezență, scrutarea reacțiilor unor copii înrăiți de foame, sub arșița unei veri nemiloase, denotă finețe psihologică (Năframa albastră). Ingenioase, dezvăluind iscusințe de strategie narativă, sunt prozele în care unda realului se interferează cu aceea a ficțiunii. Infiltrarea de straniu și propulsia în fantastic imprimă scriiturii iradieri de parabolă. Viața imediată și arta, cu plăsmuirile ei care, ca prin farmec, prind să hălăduiască prin lume, pentru a încremeni în final pe pânza unde penelul pictorului le înveșnicește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
romancierul chinez Gao Xingjian a primit Premiul Nobel pentru literatură eveniment inedit în istoria literaturii chineze -, urmat fiind un an mai târziu de scriitorul indian din diaspora V.S. Naipaul. În iunie 1997 The New Yorker a dedicat un număr întreg ficțiunii create de scriitori indieni. Filmul chinezesc Tigru și Dragon a devenit filmul cu cele mai mari încasări din istoria filmelor într-o altă limbă decât engleza, iar filme indiene precum Nuntă în vremea musonului au avut un mare succes de
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Suntem singura superputere a lumii, ceea ce duce în mod necesar la invidie și resentimente. Fouad Ajami afirma de curând că "Statele Unite nu trebuie să poarte grija sentimentelor și judecăților emise în alte țări."217 Editorialistul Cal Thomas face referire la "ficțiunea potrivit căreia ceea ce spune și înfăptuiește America îi poate face pe inamicii noștri mai puțin amenințători."218 În plus, Statele Unite și-au mai pierdut popularitatea în trecut și totuși au reușit să se redreseze. Nu avem nevoie de aliați și
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
lui Musset, Vigny, sinteze între înger și demon. Cadrul acțiunii este fantastic. Un rol documentar însemnat la dezvoltarea speciei l-au avut romanele lui N.D. Xenopol (fratele istoricului). Unul dintre romanele lui N.D. Xenopol, Păsurile unui american în România utilizează ficțiunea străinului pentru a prezenta realitățile politico-sociale din România de pe la 1880. Romanul e lipsit atât de caractere cât și de intrigă bine conturate, iar finalul este prestabilit de autor. Se pot menționa și încercările de roman scrise de Iacob Negruzzi
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Deodată s-a aplecat și a sărutat pământul.L-a sărutat ca pe o ibovnică”. În august 1916, autorul mărturisea că a găsit “tonul” romanului, adică trebuie înțeles ca un punct unic,inconfundabil,prin care viața se armonizează cu arta, ficțiunea se atașează realității, acea cale sigură prin care viața obiectivă, multiformă inundă ca o lumină romanul ;astfel a scris capitolul întâi precum și o parte din cel următor.Fără această comunicare cu biografia sa interioară, proprie cărții i-ar lipsi elanul
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Cultura spectacolului teatral (De vorbă cu 12 regizori) (în colaborare cu C. Băltărețu), București, 1976; Actorul în căutarea personajului (25 de convorbiri despre arta spectacolului) (în colaborare cu Doina Dragnea), București, 1981; Arta transfigurării, București, 1983; Actorul între adevăr și ficțiune (în colaborare cu Doina Dragnea), București, 1984. Traduceri: Jean Anouilh, Cher Antoine sau Iubirea ratată, București, 1971; John Gassner, Formă și idei în teatrul modern, București, 1972; Marchizul de Sade, Filosofia în budoar, București, 1993. Repere bibliografice: Ion Apetroaie, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285583_a_286912]
-
discursul naratorului și discursul personajelor. Textul narativ nonliterar este focalizat asupra istoriei/fabulei; accentuează evenimentele narate, care sunt, preponderent, reale (povestire factuală). Contrastiv, narațiunea beletristică este centrată pe discursul narativ, pe modalitățile de enunțare a unor evenimente ficționale (povestire de ficțiune). Cele două tipuri de texte narative au urmă toarele particularități: 2.3.4. Textul descriptiv Textul descriptiv vizează prezentarea elementelor constitutive și a particularităților unui spațiu fizic, ale unui obiect, fenomen, proces ori detalierea înfățișării și/sau a trăsă turilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
modul în care scriitorul percepe realitatea și o reflectă în opera sa. Este concretizată cu ajutorul tuturor structurilor operei (teme, motive, subiect, personaje, structuri narative, dramatice sau lirice, imagini artistice, tropi). În esență, viziunea despre lume evidențiază raportul dintre realitate și ficțiunea artistică. Acest raport poate fi: - de analogie: principiul mimesisului a generat viziunea obiectivă specifică realismului, naturalismului, literaturii autenticității, literaturii document etc. - de contrast: principiul phantasía modelează viziunea subiectivă, definitorie pentru romantism (idealismul/fantasticul/fabulosul/grotescul romantic), pentru avangar dism, pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
simboluri poetice), dar apar cu o frecvență semnificativă și în proză sau în discursul dramatic. Astfel, în romanul Ion, motivul drumului devine un simbol al parcursului existențial (calea vieții - simbolism convențional), dar și un spațiu simbolic al intrării în lumea ficțiunii/al ieșirii din universul diegetic (simbolism original). Prima dramă de idei a lui Camil Petrescu fixează încă din titlu simbolul central, Jocul ielelor, figurând ideile absolute ce îl prind pe Gelu Ruscanu în vârtejul lor halucinant, distructiv. Odată impus, simbolul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
obicei, la primul/primele două versuri. Opera dramatică apelează frecvent la un incipit ex abrupto, intrând direct în miezul faptelor. Cele mai frecvente tipuri de incipit sunt: - Incipitul clasic produce „efectul de real“ (Roland Barthes), atenuând pragul dintre realitate și ficțiune, prin formularea unor enunțuri de orientare (repere spațiotemporale, instanțele narative, situația inițială etc.). El poate fi: descriptiv (Ion de L. Rebreanu, Enigma Otiliei de G. Călinescu etc.), rezumativ (Alexandru Lăpușneanul de C. Negruzzi; utilizat frecvent în schițe și fabule), enunțiativ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în schițe și fabule), enunțiativ (formularea unei cugetări, a unei judecăți de valoare, precum în Moara cu noroc de I. Slavici) sau stereotip (în basme: Povestea lui HarapAlb de I. Creangă). - Incipitul modern apelează la semnale metatextuale care reliefează convenția ficțiunii/convenția producerii textului. Incipitul de tipul ex abrupto prezintă elemente textuale ca și când ar fi deja cunoscute lectorului (Sărmanul Dionis de M. Eminescu, O scri soare pierdută de I.L. Caragiale). Punerea în abis schițează un „desen“ emblematic care esențializează structurile textuale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cele Cinci fețe ale modernității al lui Matei Călinescu, se numără: - dublarea și multiplicarea începuturilor, a finalurilor și a acțiunilor narative - tematizarea parodică a autorului/a cititorului (cititorul „implicat“ devine personaj) - accentuarea relativității valorilor prin suprimarea opoziției între acțiune și ficțiune, între realitate și mit, între adevăr și minciună, între original și imitație - autoreferențialitatea și metaficțiunea ca mijloc de dramatizare a inevitabilei învârtiri în cerc - la nivel stilistic, se remarcă utilizarea parodică a marilor procedee retorice tradițio nale și preferința pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a unor întâmplări inspirate din realitate sau imaginare la care participă personaje. Textul epic numește o creație literară esențial narativă, care se structurează pe două niveluri. - Istoria, fabula, subiectul este stratul evenimentelor povestite, reale (povestire factuală) sau ficționale (povestire de ficțiune). Universul „povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează întro serie evenimențială în care întâmplările relatate sunt dispuse întro succesiune temporală. În povestirea factuală, se adaugă și evenimentele denotate, adică universul citat, în timp ce în povestirea de ficțiune evenimentele sunt o proiecție mentală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
factuală) sau ficționale (povestire de ficțiune). Universul „povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează întro serie evenimențială în care întâmplările relatate sunt dispuse întro succesiune temporală. În povestirea factuală, se adaugă și evenimentele denotate, adică universul citat, în timp ce în povestirea de ficțiune evenimentele sunt o proiecție mentală, imaginară, fără efect de denotare a realului. În acest caz, universul citat este o aserțiune simulată. - Istorisirea, fabulația sunt concepte care vizează modalitatea narării, având în vedere discursul prin care se relatează evenimentele, structurile textuale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
obiectivă și realitatea artistică diferențiază poves tirea factuală, narațiune de evenimente reale (proza memorialistică - Viața ca o pradă de Marin Preda - sau jurnalul literar, Jurnalul fericirii de N. Steinhardt, de pildă, ambele creații fiind texte de graniță), de povestirea de ficțiune. Prin nararea unor evenimente fictive se transfigurează realul sau se imaginează „lumi posibile“, pentru a crea un uni vers epic ficțional (proza scurtă, romanele). - Criteriul relației dintre narator și universul narațiunii operează o disjunc ție semnificativă pentru proza secolului XX
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
proiectează în plan secund, ca eu narator (lița Salomia, în Hanu Ancuței). 3.2.3. Perspectiva narativă Perspectiva narativă este un concept prin care se definește punctul de vedere al naratorului în raport cu universul diegetic, cu personajele care evoluează în spațiul ficțiunii artistice. Modelul narativ tradițional avea ca prezență dominantă naratorul omniscient (de la Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon la Ion al lui Rebreanu, de exemplu), în timp ce proza modernă optează pentru viziunea internă a unui personaj narator (Ștefan Gheorghidiu, eroul lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cristalizează astfel un plan mono grafic care se asociază altor planuri: epice, analitic/simbolic/alegoric/mitic etc., formând cea mai com plexă structură narativă a genului epic. Aceasta evidențiază și alte elemente ce diferențiază romanele: diversitatea relațiilor dintre realitate și ficțiune, dintre fabulă și discurs, diversitatea perspectivelor narative și a contextului ficțional. Complexitatea acțiunii presupune și existența unui număr mare de personaje complexe, individualizate, ilustrând diversitatea tipologiilor umane, precum și predominanța narațiunii, care are însă caracter integrator, inserând și pauze descriptive ori
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Gabriela Adameșteanu ș.a. - Romanul experienței reprezintă un tip particular de roman modern, înscris în literatura autenticității, care transformă faptul biografic în experiență structurantă a operei și în experiență de cunoaștere, trăită cu fervoare de personajul narator. Literatura autenticității denunță convențiile ficțiunii, apelând la un „pact autobiografic“ transformat în „pact estetic, romanesc“. Astfel, înscris în categoria ficțiunii autobio gra fice, protagonistul este un alterego al scriitorului, căruia acesta îi „împrumută“ propriile experiențe și propria ipostază auctorială. Mircea Eliade afirma: „În fața origi nalității
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
autenticității, care transformă faptul biografic în experiență structurantă a operei și în experiență de cunoaștere, trăită cu fervoare de personajul narator. Literatura autenticității denunță convențiile ficțiunii, apelând la un „pact autobiografic“ transformat în „pact estetic, romanesc“. Astfel, înscris în categoria ficțiunii autobio gra fice, protagonistul este un alterego al scriitorului, căruia acesta îi „împrumută“ propriile experiențe și propria ipostază auctorială. Mircea Eliade afirma: „În fața origi nalității eu propun autenticitatea... A trăi tu însuți, a cunoaște prin tine, a te exprima prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și prin realismul viziunii artistice. Aceasta se întemeiază pe observație socială și psihologică, concretizându se întro imagine veridică a unei lumi din Transilvania sfârșitului de veac XIX. Particularități ale nuvelei realist psihologice, care păstrează o relație strânsă între realitate și ficțiunea artistică, sunt ilustrate prin tema degradării morale provocate de patima înavuțirii, prin narațiunea heterodiegetică și prin perspectiva narativă omniscientă. Structural, „propunerea de realitate“ a nuvelistului se organizează pe două planuri dinamizate de conflicte puternice și pe un plancadru. Planul realității
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un destin tragic, cel al eroului care dă și titlul romanului. Ciclul existențial închis este sugerat și prin metafora drumului (dublu semnificată: ca drum al vieții și al mor ții și ca simbol al intrării și ieșirii în/din universul ficțiunii artistice), cu care începe și se încheie romanul. Descrierile, ca și relatarea întâmplărilor, sunt realizate din perspectiva obiectivă a unui narator omniscient: „Rebreanu este neîndoielnic un artist obiectiv. [...] Un observator omniscient desigur, dar lipsit de voce proprie.“ (N. Manolescu, Arca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sine puterea de a se desprinde din mreaja incertitudinilor iubirii, lăsând în urmă tot trecutul. Item 3: evidențierea relațiilor dintre două personaje reprezentative pentru romanul psihologic studiat Personajele romanului sunt relativizate, dilematice și contradictorii. Ștefan Gheorghidiu - o proiecție în orizontul ficțiunii a scriitorului însuși - este un personaj complex, cumulând funcții narative multiple: este eul narator și eulconștiință care ordonează prin experiențe de cunoaștere lumea, este protagonistul romanului, care „se povestește pe sine“ (narator autodiegetic). Ștefan este un spirit lucid și absolutizant
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]