12,214 matches
-
Cuza din Iași, când aveam să cunosc detalii semnificative ale cugetului filosofului olandez de origine evreiască Baruch Spinoza, continuatorul lui Descartes, pe linia raționalismului, dar nu și al dualismului cartezian (res cogitans rex extensa). Cu a sa Substanța causa sui, filosoful modern reîntrona ontologia ființei unice: Deus sive natura, înzestrată cu două atribute infinite: întinderea (spațialitatea) și rațiunea (cugetarea). E.Ț.: Toate aceste forme de existență sunt moduri ale substanței unice, între ele mișcarea fiind ,,modul infinit” al ființării naturii (substanței
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
cucoană/ Că-mi iau geamantanul și plec/. Aflam, în același poet tânăr, devenit al Iașilor, alături de poeta romașcana Otilia Cazimir, aflam deci, tot de la Topârceanu discrepanța, nepotrivirea paradoxală dintre meseria de șlefuitor de lentile la Leyda (Olanda) și aceea de filosof al modernității, capabil să depășească toate conflictele religioase; așadar care suportase metamorfoza, care îl transforma pe Baruch în Spinoza! Contactul, prin lectură continuă, cu literatura universală și națională, în timp ce lucram ca lăcătuș, fie la Fabrica de Ceramică Roman, fie pe
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
impunea ca necesitate presantă, întrucât marii profesori ai facultății noastre Ernest Stere și Petre Botezatu nu primiseră (din motive politice) dreptul de a conduce doctoratul, a fost necesar să mă înscriu la Universitatea Babeș - Bolyai din Cluj - Napoca, sub conducerea filosofilor D.D. Roșca și Eugen Rózsa, cu tema Curentul fenomenologic în filosofia franceză contemporană. Din această lucrare, am publicat trei cărți importante: Percepție și morală în filosofia franceză (Maurice Merleau Ponty și Simone de Beauvoir), Ed. Științifică, 1979; Temeiuri critice ale
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
pe postul de contabil! Totuși, marele profesor și-a desfășurat activitatea la Catedra de limbi clasice a Universității ieșene, ca lector universitar, până în anul 1968, când a plecat în ,,Câmpiile Elizee”!... Îi păstrez cea mai frumoasă amintire, din anul vizitei filosofului indian J. Mohanty, de la Universitatea din Calcutta, găzduit la Casa de oaspeți C. Balmuș a Universității ieșene. Alături de colegul Radu Negru și de alții, de la Catedra de Istoria filosofiei, l-am invitat pe marele nostru dascăl, care a recitat zeci
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
Casa de oaspeți C. Balmuș a Universității ieșene. Alături de colegul Radu Negru și de alții, de la Catedra de Istoria filosofiei, l-am invitat pe marele nostru dascăl, care a recitat zeci de versuri din poemele clasice indiene, Ramayana și Mahabharata. Filosoful indian, vădit impresionat, întrebându-l pe domnul Simenschy de unde cunoaște atât de bine limba străveche a indienilor, a primit răspunsul neașteptat: ,,am învățat întreaga bibliografie, în limba germană”! Pe marele meu profesor de latină nu l-am mai văzut decât
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
Beauvoir), apărută la Ed. Științifică, București, 1979 și apoi Conștiința filosofică de la Husserl la Teilhard de Chardin apărută la Ed. Junimea, Iași, în 1981, m-am simțit dator să le trimit Maestrului de la Păltiniș prin universitar ieșeană Gertrud Sauer, prietena filosofului, care îmi era profesoară de germanistică la cursul post-universitar de limba germană, de la facultatea noastră, pe care l-am absolvit mai târziu, cu diplomă. De la Noica am primit, firește, mulțumiri și totodată, sfatul pe care l-a dat multora, acela
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
am absolvit mai târziu, cu diplomă. De la Noica am primit, firește, mulțumiri și totodată, sfatul pe care l-a dat multora, acela de a se apuca de studiul limbilor greaca veche și germană! Cu acea îngăduință superioară, de părinte spiritual, filosoful devenirii întru ființă (tratatul său de ontologie), mă trecea nesperat, astfel - paideia printre discipolii săi metafizici! În una dintre scrisori, pildă de încurajare părintească și profesorală, îmi amintea, faptul că din Moldova de Sus au venit în cultura noastră românească
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
mi-l definise oare pe Dumnezeu atribuindu-I grăirea: De ce vă temeți? Sunt imposibilul care vă privește. Iisus Hristos, așadar, aceasta chiar ne cere: Imposibilul. Să dăm ceea ce nu avem “iar dăruind vom dobândi”. (15) Conform “teoriei jertfei” propusă de filosoful francez Georges Bataille: Omul se cunoaște după capacitatea lui de jertfă, după cât e în stare să “risipească”, să “irosească” din avutul și bunurile sale în mod neutilitar, numai pentru plăcerea înălțătoare și euforizantă de a dărui altuia ori de a
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
astăzi de tineri, că poporul român a făcut un simbol național dintr-un xenofob, rasist și antisemit; mitul “unității românești”, arătând că istoricii (naționaliști fiind toți) au fost mereu susținători direcți ai acestui mit, iar teoreticienii specificului național au fost filosofii și literații, cu precădere Mihai Eminescu, Lucian Blaga și George Călinescu, care s-au lăsat robiți de el, l-au cultivat și dezvoltat; mitul “națiunii române ortodoxe”, explicâd că obsesia acestei idei este anacronocă azi, deoarece națiunile nu se mai
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
lună. Apariția și dispariția din lume a lui Moise este legată de această lună a șaptea, iar el se va întoarce ca Mesia tot în luna respectivă (Mircea Eliade, Istoria ideeilor și credințelor religioase , Editura Universitas, București,1994, pp. 170-171). Filosoful antic Philon a făcut o sinteză între gândirea biblică și raționamentul platonicisn, iar filosoful medieval Maimonide a întregit această concepție cu o abordare a Torei în liniile metafizicii lui Aristotel (a fost elevul lui Platon, iar doctrina lui vine să
DESPRE MOISE ȘI CABALA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373598_a_374927]
-
a șaptea, iar el se va întoarce ca Mesia tot în luna respectivă (Mircea Eliade, Istoria ideeilor și credințelor religioase , Editura Universitas, București,1994, pp. 170-171). Filosoful antic Philon a făcut o sinteză între gândirea biblică și raționamentul platonicisn, iar filosoful medieval Maimonide a întregit această concepție cu o abordare a Torei în liniile metafizicii lui Aristotel (a fost elevul lui Platon, iar doctrina lui vine să o încununeze pe cea a maestrului său). Maimonide a scris importante tratate de exegeză
DESPRE MOISE ȘI CABALA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373598_a_374927]
-
Călauza rătăciților. Gândirea sa este marcată de o dihotomie: pe de o parte principiile legaliste evreiești din halakha și pe de altă parte metafizica din Călăuza Rătăciților, al cărei izvor de inspirație este Aristotel. În accepția sa Aristotel este prințul filosofilor, care poate fi pus alături de profeții biblici (ibidem). Moise ocupă un loc important în teoria filosofică a lui Maimonide în sensul că orice altă revelație profetică, exceptând-o pe cea mozaică, este respinsă, fiind socotită doar pură imaginație. Astfel Moise
DESPRE MOISE ȘI CABALA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373598_a_374927]
-
la elementele concrete ale vieții sînt puține, în carte predominînd un registru conceptual și reflexiv. Această intenție de a dezvolta o filozofie poetică a dorului este anunțată încă de la prima pagină de un motto în care este citat Lucian Blaga, filosof și poet deopotrivă, care în textul reliefat pune dorul în relație cu timpul, clipa în relație cu veșnicia. De altfel și primul poem al autorului nostru începe în aceeași linie descriind toposul în care se plasează căutarea cărărilor spre porțile
ALEXANDRU UIUIU DESPRE VALER COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371313_a_372642]
-
salut, nici scuze că vine la o tânără belferă fără să anunțe, se proțăpește în singurul fotoliu și mă-ndeamnă: -Îmi zici? Cine este Seneca, vecinul de vis-à-vis? Ăl de care știe tot omul de-a făcut liceul, era un filosof, nu? -Filosof roman, inițiatorul stoicismului și profesorul nebunului ăluia de Nero, împăratul Romei și bănuitul incendiator al Cetății Eterne, subliniai eu firoscoasă, doar, doar o deturnez pe-amică de la cercetarea-i lansată. Aveam ceva de finalizat pentru APDI, ceva cerut
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
că și a le subordonă mecanic momentului, cum s-a procedat în perioada realismului socialist de la noi, si a le judeca doar prin prisma ideologiei și a măsurii în care exprimă evenimentele sau ambianța concretă în care s-a născut. Filosoful grec Constantin Tsatsos spunea că este bine ca scriitorul să exprime epoca să, dar vai de acela care exprimă numai epoca lui. Una este să exprimi epoca, și alta să exprimi modă epocii în care te exprimi și trăiești. De
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
posturi¬lor de radio fasciste. În 1945 el va fi arestat de aliați și va sfârși până la urmă prin a înnebuni. Nici criticii literări, eseiștii, foiletoniștii au căzut în capcana ideologică comunistă. În Ungaria, Gyorgy Lukacs, critic literar, estetician și filosof ungar, a fost reprezentantul de seamă al esteticii marxiste din secolul XX. El a fundamentat un sistem de estetică autonomă întemeiat pe principiile materialismului dialectic și istoric. Așa cum a făcuto la noi Ovidiu S. Crohmălniceanu prin cursul de Istoria literaturii
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
un savant în materie, cunoscător de limbă greacă și latină. Apoi, era Haralambie Rovența - Profesorul de Studiul Noului Testament, care a publicat nenumărate cărți de comentarii la Noul Testament. Era un om de o bunătate sufletească și de o finețe deosebite. Filosoful Ioan G. Savin, alt om impecabil, pe care studenții îl aplaudau la curs. Mai era stâlpul Ortodoxiei, cum ziceam noi, Profesorul Tudor M. Popescu - marele istoric, care era un om atât de modest... Venea și cânta la strană cu noi
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
omului împotriva voinței sale. Dacă Dumnezeu este cu mine în suferință, ce aș mai putea să vreau în plus, ce altceva mi-aș mai putea dori? Eu nu vreau nimic altceva și nimic mai mult decât pe Dumnezeu”. Rudolf Steiner, filosof, ezoterist, artist, pedagog și gânditor social austriac (1861 - 1930) despre care psihiatrul englez Anthony Storr (1920-2001) afirma: „În timp ce maniera lui Einstein de a percepe lumea prin gândire a fost confirmată experimental și matematic, cea a lui Steiner a rămas intens
SUFERINȚA, UCIDEREA – TRAGEDII PĂMÂNTEȘTI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374928_a_376257]
-
Ea nu poate fi satisfăcută prin ceea ce oferă prezentul. Se merge istoricește înapoi, în vremuri anterioare. În evoluția spirituală a omenirii apare Umanismul. Se tinde spre Umanism nu pentru că l-am avea pe om, ci tocmai pentru că l-am pierdut”. Filosoful francez Emmanuel Levinas (1906-1995), gânditor original, s-a ocupat în lucrările sale de „figura celuilalt și a alterității”, considerând că „Sacrul nu se manifestă decât acolo unde omul îl recunoaște și îl acceptă pe celălalt”. Într-un articol din „Observatorul
SUFERINȚA, UCIDEREA – TRAGEDII PĂMÂNTEȘTI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374928_a_376257]
-
viața noastră pământeană? Cum și cine va fi în măsură să stopeze uciderile? Unde ne mai este iubirea de aproapele nostru? „Dacă omenirea nu poate pune ordine în idei, cum ar putea spera să pună ordine în lucruri?” se întreba filosoful, laureatul premiului Nobel, italianul Francesco Orestano. Din nou lumânări, lacrimi, tristețe și suferință... Referință Bibliografică: SUFERINȚA, UCIDEREA - tragedii pământești / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1782, Anul V, 17 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Vavila Popovici
SUFERINȚA, UCIDEREA – TRAGEDII PĂMÂNTEȘTI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374928_a_376257]
-
această pecete creștină“ (Ioan Gh. Savin, „Creștinismul și cultura română“, p. 5). Într-o apologie celebră din secolul trecut, Pă¬rin¬tele Profesor Dumitru Stăniloae face o mărturisire memorabilă cu privire la identitatea profund ortodoxă a poporului român. Astfel, în controversa cu filosoful Lucian Blaga, marele nostru teolog afirmă că Ortodoxia, în special, și sentimentul religios, în general, transcend așa-zisa „matrice stilistică“. Așadar, nu stilul reprezintă fundamentul religiei, ci sentimentul religios este per se mijloc de propagare a stilului și a culturii
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
și Ortodoxie“, Editura Paideia, București, 1992, pp. 22-23). Este necesar să facem precizarea că prin cuvântul „stil“ trebuie să înțelegem specificul cultural al poporului nostru. „Stilul românesc“ și manifestarea sa independentă în cultura poporului român reprezintă prima teză invocată de filosoful Lucian Blaga, spre a arăta că Ortodoxia reprezintă un adaos la istoria poporului român, fiind împrumutată din tradiția bizantină. „Este o confuzie care se face identificându-se Ortodoxia cu românescul, spune Lucian Blaga, când, de fapt, Ortodoxia nu este decât
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
spiritualitatea românească, originea ei fiind grecească și bizantină. Spiritualitatea românească e mult mai largă, mult mai bogată. Cu alte cuvinte, nu se poate face o privire asupra acestei probleme subordonându-ne Ortodoxiei - această privire trebuie făcută cu ochiul clar al filosofului, care se situează în afară de orice constrângeri, pentru a avea o impresie de ansamblu. Or, cred că s-a putut vedea din toată opera mea filosofică de până acum că felul meu de a gândi este profund românesc“ (ibidem, p. 8
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
toată opera mea filosofică de până acum că felul meu de a gândi este profund românesc“ (ibidem, p. 8). Despre o dispută cu finalități constructive Părintele Profesor Dumitru Stăniloae realizează un amplu comentariu apologetic, ca reacție la afirmațiile făcute de filosoful Lucian Blaga în lucrarea „Religie și spirit“. Disputa a fost absorbită cu interes de publicațiile timpului, fiind tipărită în mai multe ediții. „În această dispută au fost puși în față doi dintre cei mai mari gânditori ai noștri: Părintele Profesor
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
tipărită în mai multe ediții. „În această dispută au fost puși în față doi dintre cei mai mari gânditori ai noștri: Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - unul dintre cei mai mari teologi români - și Lucian Blaga - unul dintre cei mai mari filosofi români. Felul în care au fost percepuți cei doi de către contemporani îi recomanda ca fiind printre cele mai autorizate voci într-o dispută de idei ce s-a dovedit a fi mai mult creatoare decât dăunătoare.“ Momentul acestei dezbateri a
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]