3,537 matches
-
de grame de pâine ți-ajung pe o zi Întreagă, da’ n-ajungea nici pe-o masă, dom’le. Foamea era mare... Dom’le, știi cum e? Nu-i flămând stomacu’, Îi flămând sângele, Îi flămândă carnea, osul, unghiile sunt flămânde, părul, totul e flămând... A fost foarte greu și asta nu se uită niciodată... De la Peninsula Îmi amintesc că vedeam plaja de la Mamaia. Deasupra Siutghiolului o vedem toată, ca un câmp de luptă. Nu erau decât câteva blocuri, hotelul Rex
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ți-ajung pe o zi Întreagă, da’ n-ajungea nici pe-o masă, dom’le. Foamea era mare... Dom’le, știi cum e? Nu-i flămând stomacu’, Îi flămând sângele, Îi flămândă carnea, osul, unghiile sunt flămânde, părul, totul e flămând... A fost foarte greu și asta nu se uită niciodată... De la Peninsula Îmi amintesc că vedeam plaja de la Mamaia. Deasupra Siutghiolului o vedem toată, ca un câmp de luptă. Nu erau decât câteva blocuri, hotelul Rex, și-acolo la hotel
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Că Îl făceam eu bine aici.” Zic: „Acuma tot atâta. Nu m-am putut Înțelege cu el, nu m-o ascultat”... Și l-o dus la Văcărești. Și o venit toamna, culesul porumbului. Toată ziua rodeam mălai, ca porcii. Lumea flămândă, n-o fost mâncare... Mălaiul mucegăit o trebuit să-l deie la porcii din colonie, da’ ăla nu l-o mâncat, și dintr-ăla mălai ne-o făcut nouă mămăligă... Și cum l-o dat Dumnezeu, fără să-l cearnă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de felul în care am petrecut-o!” Figura sa e, însă, destul de încordată. L-am poftit să ia prînzul cu mine. M-a refuzat, formal, o dată, apoi a acceptat: „De-o ciorbă cu perișoare chiar mi era poftă!” îl simt flămînd de-a binelea, și mă întristez de singurătatea sa. Aseară, cînd am afirmat că, de fapt, nu-i om rău, „Bunica” mi-a replicat: „Se vede că n-ai reușit să-l cunoști”. Iar Lena și Gică îl scot „țap
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sau cutărei persoane. La urma urmelor, ce mare diferență e între Toma și Bratu, adică între actualul și fostul secretar cu propaganda? între un ipocrit și un șmecher. *„Pofta de a scrie” trebuie întreținută constant. Întreruperile sînt „boală curată”. Așa cum flămîndul se ghiftuiește repede, la fel se întîmplă și cu autorul care și-a abandonat o vreme uneltele: lăcomia lui de a recupera nu-i susținută de putere. Obosește degrabă în primele zile ale reluării lucrului. Cea mai dificilă operație e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
va sfîrși!” O savurez, poate, și pentru că, cititor de Biblie, recunosc în ea tonul și chiar formularea uneia din profețiile lui Isaia, pe care, nu o dată, de a lungul istoriei, s-au sprijinit indivizi și popoare: „Vor rătăci pe pămînt flămînzi și cumplit apăsați, și în vremea foametei își vor arăta colții și vor huli pe regele lor și pe Dumnezeul lor. Apoi își vor întoarce privirea spre pămînt și iată că acolo va fi strîmtorare, întuneric și scîrbă și nevoie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
țara Întreagă! Era al doilea din clasă, dintr-o sută de elevi. Era f. deștept și f. Înțelept și de-o modestie fără pereche. Partidul liberal nu l-a pus pe el Inspector școlar General, ci pe Vasile Cluci din Flămînzi, jud. Botoșani, care numai puțin deștept era... El era, Balan, profesorul clasei Întregi de matematică, cine nu 820 pricepea, la el alerga și căpăta lămurire tot atunci. șef de clasă era Cornescu Traian, dar n-avea obraz nici de feli
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dușmanilor mai puternici. Dar, în același timp, suntem un popor care nu-și pierde speranța și, mai mult, nu se resemnează în fața greutăților. De aceea: atenție! Nu întindeți coarda prea tare, că nu e bine. Poporul român este nemulțumit și flămând și să ferească Dumnezeu de mânia flămândului pe oricine. Aplecați urechea cu mai multă bunăvoință și atenție la poporul pe care îl conduceți și fiți mai receptiv la nevoile lui. Nu monopolizați în mâinile dvs. toate frânele conducerii partidului și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
suntem un popor care nu-și pierde speranța și, mai mult, nu se resemnează în fața greutăților. De aceea: atenție! Nu întindeți coarda prea tare, că nu e bine. Poporul român este nemulțumit și flămând și să ferească Dumnezeu de mânia flămândului pe oricine. Aplecați urechea cu mai multă bunăvoință și atenție la poporul pe care îl conduceți și fiți mai receptiv la nevoile lui. Nu monopolizați în mâinile dvs. toate frânele conducerii partidului și statului. Mai lăsați și pe alți oameni
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în împrejurimi se distribuia, spre satisfacția populației hămesite, carne proaspătă de vițel. Certificatele sanitare eliberate de medicii complexului atestau o sacrificare de necesitate datorită unui meteorism rezolvat la timp sau o fractură datorată grătarelor. Spectacolul dezolant al animalelor slabe și flămânde, moarte în boxe, murdăria de nedescris din cauza imposibilității evacuării dejecțiilor, leafa diminuată lună de lună etc. le știam numai noi, cei ce lucram acolo. Inspecțiile de la eșalonul superior Bacău se terminau numai cu penalizări, pentru că nu fuseseră distruse cuiburile de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai aspră dictatură din Răsărit. Oare Congresul SUA va permite să se acorde în continuare RSR-ului clauza națiunii celei mai favorizate? Nouă, celor mulți, nu ne-a ajutat la nimic, ba din contră, suntem an de an tot mai flămânzi, deoarece se exportă mâncarea de la gura noastră, că altceva competitiv nu avem. Ultima întrebare a vameșilor înainte de a-mi întoarce mașina pe dos m-a uluit: Ai procurat anticoncepționale? La asta zău că nu mă gândisem. Dar au dreptate, pentru că
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
În oglindă”, nu o dată și anunțate ca „teze”, „dicționare” etc., de data asta „creierul tânăr, pofticios” află apetituri de mai lungă combustie și, după stăruitoare vânători cărturărești, se desfată În festinuri prelungite, hrănind lent, fără a satisface vreodată, „bruta lucidă, flămândă” a cunoașterii. După Teze neterminate (1991) și Jocurile manierismului logic (1995), au urmat Un trecut deocheat sau „Schimbarea la față a României” (1999), Ionescu În țara tatălui (2001), Filosofia lui Caragiale (2003). Noi expediții, mai răbdătoare, spre zonele de criză
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
putut fi ales juriul care urma să discute și să aleagă cărțile cele mai bune ale anului ’84. Componența acestui juriu ales o aflăm acum din România literară: Mircea Iorgulescu - președinte, Alexandru Călinescu, Mircea Ciobanu, Gabriel Dimisianu, Victor Felea, Dinu Flămând, Ileana Mălăncioiu, Nicolae Manolescu, Eugen Negrici, Alexandru Paleologu, Szasz Ianoș, Ștefan Tcaciuc, Laurențiu Ulici, Ion Vlad, Mircea Zaciu. Un juriu reprezentativ, competent, dominat de critici cu prestigiu și autoritate. Juriul s-a Întrunit și a hotărât premiile la Începutul lunii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
luase chipul omului, de ce n-ar fi luat și Însușirile sale? „Și-un vultur foarte rău i-a dat/ Să-l escaveze la ficat.” Foarte rău, Într-adevăr!... „Răii” nu cer iertare celor pe care Îi vânează și, ca vulturii flămânzi, nici nu iartă, la rândul lor, pe cei care se „pun În colți” cu ei. În puținele vorbe din acea dimineață la Torino nu se deslușise vreo aluzie la ceea ce ar fi să facă prigonitul, cum să reacționeze la rana
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
structura riguroasă a unei proze minimaliste, austere, ar fi total inadecvate universului fluid și liric al lui Schultz, specific copilăriei, ultim tărâm paradisiac al libertății. Lumea kafkiană rămâne situată În absurdul legilor restrictive, misterioase ale unei realități epice Înșelătoare. Singularizată, flămândă de sens și semnificație, rătăcind În absurditatea plată a Înlănțuirilor hazardate, a Întâmplărilor născute una din alta și, toate, din pântecele grotesc al realului, conține, la fiecare pas, capcanele inculpării, stranietatea testărilor, inevitabilitatea sentinței, ordonate de o tenebroasă autoritate fără
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
scrie, sau puteai să trimiți vorbă dacă alte treburi te împiedicau de-a lua parte personal. în Legiune îți vinzi comoditatea și o împarți cu acei ce n-au; îți vinzi averea, dacă din ea se pot hrăni atâtea guri flămânde, te îmbraci cu haină modestă, până când țipă atâtea trupuri goale. înțelege, deci, iubite cititor dornic de a te înscrie în cuib, nimeni nu te oprește dacă vrei aceasta, cei care ți-au luat-o înainte se bucură și neamul foarte
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sa de origine evreică și sprijinit din exterior de puterile masonice: Anglia, Franța și Rusia. Muntele suferinței a fost învins și din înălțimea lui, Căpitanul, cu mâna streșinită pe bolta frunții, vedea de jur-împrejur, colți de lup, lupi prădalnici și flămânzi și mai departe dincolo de munți, spre soareapune, vedea steaguri multe, cete multe care se luptau cu fiarele pădurilor. Teascul pieptului Căpitanului se umflă năpraznic și apoi presând asupra goarnei gâtlejului începu să hăue spre asfințit un chiot prelung și puternic
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
trecut într-o sâmbătă și prin satul meu. Nu l-am văzut atunci dar l-am întâlnit peste ani. Era pe când demagogia partidelor semăna vrajbă și dezbinare, iar politicienii corupți furau milioane din visteria statului. Poporul mințit și înșelat rămânea flămând. Adesea era intimidat cu forța jandarmeriei antrenată în prigoniri nedrepte. într-un astfel de context social și politic și-a făcut Nicolae Petrașcu pioneratul. Apostolatul său era o misiune în slujba învierii neamului. El a dat dovadă de fiecare dată
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și încălțămintea, iar dacă se opuneau erau trimiși la Șeful de Post din Ghicet și bătuți. - Cine încerca să reclame sau să iasă la raport, era imediat arestat și trimis la Postul de Jandarmi Turcoaia, unde era bătut și ținut flămând 2-3 zile. - Evreii au făcut numeroase reclamațiuni, dar nici una n’a ajuns la destinație. Față de cele de mai sus raportate, cu onoare vă rugăm să binevoiți a dispune. COMANDANTUL CERCULUI TERITORIAL IAȘI Lt. Colonel, I. Dimitriu ȘEFUL BIROULUI 5 EVREI
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
FLĂMÂND, Dinu (24.VI.1947, Susenii Bârgăului, j. Bistrița-Năsăud), poet și critic literar. Este fiul Liviei (n. Rău) și al lui Traian Flămând, țărani. Învață mai întâi în satul natal, apoi la Liceul „Unirea” din Brașov (1958-1962) și la Liceul „Emil
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
FLĂMÂND, Dinu (24.VI.1947, Susenii Bârgăului, j. Bistrița-Năsăud), poet și critic literar. Este fiul Liviei (n. Rău) și al lui Traian Flămând, țărani. Învață mai întâi în satul natal, apoi la Liceul „Unirea” din Brașov (1958-1962) și la Liceul „Emil Racoviță” din Cluj (1962-1965), unde urmează și cursurile Facultății de Filologie, secția limba și literatura română (1965-1970). Este membru fondator al cenaclului
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
poetului, RL, 1985, 37; Mincu, Eseu, II, 131-134; Regman, De la imperfect, 219-221; Piru, Critici, 230-233; Coșovei, Pornind, 9-13; Papahagi, Cumpănă, 212-218; Negoițescu, Scriitori contemporani, 175-178; Papahagi, Fragmente, 199-203; Ulici, Lit. rom., I, 86-89; Pop, Pagini, 191-196; Mircea A. Diaconu, Dinu Flămând. Poezia cetății umane, CL, 1999, 2; Cistelecan, Top ten, 145-147; Dicț. esențial, 313-315; Țintă fixă - Dinu Flămând, VTRA, 2001, 6-7 (număr special); Petraș, Panorama, 294-295; Popa, Ist. lit., II, 579-580; Tudorel Urian, Un olimpian al angoaselor, RL, 2003, 29; Mircea
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
9-13; Papahagi, Cumpănă, 212-218; Negoițescu, Scriitori contemporani, 175-178; Papahagi, Fragmente, 199-203; Ulici, Lit. rom., I, 86-89; Pop, Pagini, 191-196; Mircea A. Diaconu, Dinu Flămând. Poezia cetății umane, CL, 1999, 2; Cistelecan, Top ten, 145-147; Dicț. esențial, 313-315; Țintă fixă - Dinu Flămând, VTRA, 2001, 6-7 (număr special); Petraș, Panorama, 294-295; Popa, Ist. lit., II, 579-580; Tudorel Urian, Un olimpian al angoaselor, RL, 2003, 29; Mircea Iorgulescu, Echinoxiștii, „22”, 2003, 713; Dicț. analitic, IV, 155-156. A.C.
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
CNT, 1967, 17; Ilie Constantin, Ioana Diaconescu, „Jumătate zeu”, RL, 1970, 3; Constantin, A doua carte, 188-190; Barbu, O ist., 433-436; Piru, Poezia, II, 418-421; G. Dimisianu, „Taina”, RL, 1976, 41; Petru Poantă, Ioana Diaconescu, „Taina”, ST, 1976, 9; Dinu Flămând, Izvorul Tainei, AFT, 1976, 11; Gh. Simion, „Taina”, CRC, 1977, 13; Iorgulescu, Scriitori, 52-53; Cornel Moraru, Lirica feminină, FLC, 1978, 20; Poantă, Radiografii, I, 281-284; Dimisianu, Opinii, 94-97; Cristea, Faptul, 186-188; Lit. rom. cont., I, 638-639; Alex. Ștefănescu, „Amintiri neverosimile
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
Discurs împotriva metodei”, ST, 1972, 5; N. Prelipceanu, „Poeme mecanice”, TR, 1973, 28; Daniel Dimitriu, „Poeme mecanice”, CL, 1973, 2; Dragoș Vrânceanu, „Poeme mecanice”, ARG, 1973, 12; Barbu, O ist, 382; Iorgulescu, Scriitori, 59-60; Lit. rom. cont., I, 733-734; Dinu Flămând, Sub un clopot de sticlă, AFT, 1980, 4; Laurențiu Ulici, Clima poetică, CNT, 1980, 4; Dana Dumitriu, Un volum convingător și original, RL, 1980, 17; Petru Poantă, „Grădina de iarnă”, TR, 1980, 14; Valentin Tașcu, „Camera albă”, CRC, 1983, 4
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]