3,538 matches
-
ceea ce a dus la sistarea serviciului divin pe întreaga perioadă de derulare a reparațiilor, iar după încă o sută de ani a fost părăsită în 1894, acoperișul ei fiind vândut la licitație cu prețul de strigare în valoare de 200 florini. Tradiția orală consemnează faptul că locuitorului care l-a cumpărat pentru a folosi lemnăria, i-au mâncat lupii toate vitele în acel an. Biserica actuală a fost edificată între anii 1887-1890, la construcția sa participând toți racovicenii, acțiunea lor începând
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
numit „Nocturna pe 16 mm”, fiind urmată de „Weekend abc”, o producție de divertisment care avea loc în fiecare duminică, timp de patru ore, de asemenea a lucrat nouă luni la Pro TV, unde a fost redactor-reporter pentru matinalul lui Florin Călinescu. Rădulescu a mai prezentat și realizat și alte emisiuni la posturi precum Antena 1, B1 TV și Pro TV. Următorul job l-a avut la „Antena 1”, unde timp de șapte ani a realizat și a prezentat emisiunea „Duminica
Mihaela Rădulescu () [Corola-website/Science/308842_a_310171]
-
portalului de intrare, al brâului ce încinge biserică și al arcului dublou sunt elementele cele mai evidente ce leagă cele două biserici. Conform datelor de arhivă, biserica de lemn a fost cumpărată din satul Șeredeiu la 1860 pentru 26 de florini austrieci. Biserică a fost transportată și refăcuta în Tușa în 1863. O prima imagine de ansamblu a bisericii este dată de un inventar de la anul 1916: "„Zidul bisericei de lemn cioplit, cumpărată la anul 1863 din Șeredeiu și așezată întreaga
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
lung, în care să ceară împăratului păstrarea mănăstirii, "„aceștia se aprinsĕră de mâniă și [în]dată mĕ legară și mănăstire o stricară.”" În încheiere, ctitorul a cerut fie revenirea asupra deciziei de desființare a mănăstirii fie recuperarea celor 500 de florini investiți în defrișarea locului și ridicarea bisericii. Scrisoarea nu a ajuns la destinatar, fiind oprită de guvernul de la Sibiu pe motivul că legea nu putea fi schimbată. Demolarea bisericii mănăstirii nu a condus la dispariția construcției. Conform tradiției păstrate în
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
știe anul când s-a construit. Pe partea dinspre altar a fruntariului se poate citi o inscripție cu litere chirilice, din care se vede că biserica s-a zugrăvit pe spusele credincioșilor Danea Ioan și Crăciun cu cheltuiala de 120 florini. Pe atunci protopop al Miluanului era Alexandru Anghel, iar preot Ioan Popa. Biserica a fost zugrăvită în anul 1802"". Nici șematismul de la 1947 nu oferă informații suplimentare cu privire la momentul edificării bisericii. Potrivit acestuia biserica este veche, de lemn, renovată în
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
o parte erau făcute în monetăria din Alba Iulia din arama județului Caraș. Fiind insuficiente pentru satisfacerea vieții economice, Viena în 1815, înființează printr-un decret imperial în suburbana Oraviței, Ciclova, o monetărie sau "bănărie", cum i se spunea atunci. Florinii austrieci emiși aici au fost marcați cu semnul "O" (Oravicabánya). Oravița a jucat un rol însemnat nu numai în industria mineritului, dar și în relațiile comerciale primind medalii și aprecieri la expozițiile industiale și comerciale organizate în diferite centre din
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
readuce în memoria tuturor întreaga sa operă dedicată identității românești. În anul 1864, elevul său, contele Scarlat H. Rosetti, mare proprietar de terenuri în România, a ridicat primul monument dedicat personalității lui Gheorghe Lazăr. Monumentul, care a costat 550 de florini, a fost amplasat în curtea bisericii gr. răsăritene ortodoxe în așa fel încât să fie vizibil din drum. Tot în Avrig, în centrul localității, a fost instalat, ulterior, un bust dedicat marelui înaintaș, conceput cu mare putere de expresie de
Gheorghe Lazăr () [Corola-website/Science/306154_a_307483]
-
un sfert din Crasna. Într-un dosar de evidențe financiare din Lemberg din 25 iunie 1788, certificat sub semnătura reprezentantului imperial Joseph von Brigiolo, sunt menționați doi boieri ("masili") din Crasna și anume: Alexandru Ilschi - care plătise suma de 11 florini și 2 creițari - și Gheorghie Galerie - cu suma de 44 creițari. La 12 martie 1794, la Cernăuți, are loc următoarea învoială: verii Ilschi primesc un sfert din Crasna și cedează părțile din Vilaucea și Zamostia, dând în plus suma de
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
spre bucuria noastră a tuturora [...] așa și bogații și săracii mă vor mângâia pe mine și-mi vor ușura grijile mele"". Primul donator a fost chiar Șaguna care a anunțat la 4 decembrie 1857 că a donat 2.000 de florini. La 1 ianuarie 1858 guvernatorul Karl Borromäus zu Schwarzenberg al Transilvaniei remite cei 1.000 de galbeni din partea împăratului. În martie-aprilie 1858 autoritățile orășenești refuză acordarea locului “Zoldiș”. Șaguna scrie episcopilor Aradului și Bucovinei, dar și celorlalți episcopi ortodocși din
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
facă publicitate colectei și să o sprijine. În lunile iunie-iulie episcopul face o călătorie la Pesta și în alte locuri, cu scopul de a strânge personal colecta. Fondurile pentru construirea catedralei se ridicau la sfârșitul anului 1858 la 28.347 florini. Colecta din Bucovina, pe care episcopul Eugenie Hacman anunțase că o va sprijini, s-a ridicat la 94 florini și 33 creițari. Andrei Șaguna a investit în 1859 o sumă de 24.000 de florini într-o societate pentru exploatarea
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
locuri, cu scopul de a strânge personal colecta. Fondurile pentru construirea catedralei se ridicau la sfârșitul anului 1858 la 28.347 florini. Colecta din Bucovina, pe care episcopul Eugenie Hacman anunțase că o va sprijini, s-a ridicat la 94 florini și 33 creițari. Andrei Șaguna a investit în 1859 o sumă de 24.000 de florini într-o societate pentru exploatarea minelor de aramă (Sz. Domokos și Fűle), înregistrându-se începând din anul 1861 o pierdere. Fondurile pentru construcția catedralei
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
anului 1858 la 28.347 florini. Colecta din Bucovina, pe care episcopul Eugenie Hacman anunțase că o va sprijini, s-a ridicat la 94 florini și 33 creițari. Andrei Șaguna a investit în 1859 o sumă de 24.000 de florini într-o societate pentru exploatarea minelor de aramă (Sz. Domokos și Fűle), înregistrându-se începând din anul 1861 o pierdere. Fondurile pentru construcția catedralei au ajuns la sfâșitul anului 1863 la suma de 51.384,44 florini. Donațiile au continuat
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
24.000 de florini într-o societate pentru exploatarea minelor de aramă (Sz. Domokos și Fűle), înregistrându-se începând din anul 1861 o pierdere. Fondurile pentru construcția catedralei au ajuns la sfâșitul anului 1863 la suma de 51.384,44 florini. Donațiile au continuat să vină și după moartea lui Șaguna în 1873. Printre cei care au donat se află și o serie de preoți cercetați de consistoriul eparhial și care și-au asigurat astfel iertarea. În anii următori, interesul pentru
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
Emil Cioran. Asemenea unui clinician care, trecând în revistă simptomele unei boli necruțătoare, întârzie asupra consecințelor morbide ale acesteia cu o minuțiozitate care ar eșua în cinism dacă nu ar fi susținută de o pasionalitate explozivă și molipsitoare." 3. Academician Florin Constantiniu:” este cea mai curată conștiință din România de astăzi: o conștiință exemplară, dublată de o luciditate care, dat fiind lumea în care trăim, nu poate fi decât dureroasă...” 4"." Valeriu Cristea: “Poezia lui Claudiu Iordache este o admirabilă poezie
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
grabă un proces, pentru a fi achitat cât mai rapid și eliberat, pentru că arestarea lui Iancu produsese o impresie nefavorabilă printre români. Prin intermediul colonelului Heydte i s-a oferit lui Iancu o slujbă la Viena, cu salar de 2.400 florini pe an sau una la Sibiu, cu 1.800 florini pe an, dar el le-a refuzat pe amândouă. Avram Iancu a refuzat și despăgubirile oferite de guvernul austriac pentru perioada cât a fost ținut de acesta în închisoare. Una
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
și eliberat, pentru că arestarea lui Iancu produsese o impresie nefavorabilă printre români. Prin intermediul colonelului Heydte i s-a oferit lui Iancu o slujbă la Viena, cu salar de 2.400 florini pe an sau una la Sibiu, cu 1.800 florini pe an, dar el le-a refuzat pe amândouă. Avram Iancu a refuzat și despăgubirile oferite de guvernul austriac pentru perioada cât a fost ținut de acesta în închisoare. Una dintre presupusele iubite ale lui Avram Iancu ar fi fost
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
și Ungaria. Nobilul sârb Iacob Bibici și soția sa Margareta Tomian (sau Tomean) ridică, în anul 1747, la moșia lor din Sântana, o biserică și o mănăstire, pe care în anul 1750 le predau, împreună cu suma de 15 000 de florini renani, Ordinului Piarist pentru ca acesta să înființeze acolo un gimnaziu. Gimnaziul este inaugurat în anul 1751, având trei clase: infima, media și suprema. În anul 1772 se mai adaugă două clase, a IV-a și a V-a, care, împreună cu
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
ajutați de brașoveni, au încercat de două ori să recucerească cetatea, dar fără success. Râșnovul a reluat stăpânirea cetății în iunie 1613, în urma unei înțelegeri cu Gabriel Bathory prin care sașii plăteau acestuia o răscumpărare în valoare de 3.000 florini pentru predarea cetăților Râșnov și Bran. Luptele din 1612 au dovedit necesitatea săpării unei fântâni în cetate, situată în centrul fortificației având o adâncime de 98 m, săpată direct în stâncă. Fântâna cetății a fost sapată în perioada 1623 -1640
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]
-
Asociației de folklor a județului Prahova-(Președinte Prof.Univ.Emilia Comișel,vice-președinte Prof.Costel Manolache). 1976-ales Secretar al Cenaclului „Paul Constantinescu”al compozitorilor prahoveni.(președinte de onoare Generalul major Dinu Stelian-Artist al Poporului;Președinte activ pînă în 1985,compozitorul ,Artist emerit Florin Comișel,iar din 1985 președinte activ compozitorul Zaharia Popescu.Vice-președințiAlexandruBădulescu-muzicolog,compozitorul Aurel Giroveanu. 1976 -iulie,Turneu,artistic că dirijor al Ansamblului folcloric „Prahova”coregraf Dumitru Pârvu,de pe lângă Palatul Culturii din Ploiești,la Tarcento-Italia . 1977-iulie, Turneu artistic că dirijor al Ansamblului
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Melchisedec Lemeni, egumenul mănăstirii, a înaintat mai multe cereri de alocare de bani pentru reparații. În 1843 el a adresat o cerere Vorniciei Moldovei, prin care solicita rezidirea a două chilii care erau degradate, costul acesteia fiind estimat la 1607 florini și 32 creițari. Deși domnitorul Moldovei a aprobat ca banii să se aloce din veniturile Mitropoliei, se pare că Mitropolia Moldovei nu a avut bani, iar lucrările nu s-au efectuat. Egumenul Lemeni adresa în 1847 o cerere Miinisterului Cultelor
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
necesare și anume: acoperirea din nou a bisericii, văruirea ei și îndepărtarea decorațiunilor stricate, pardosirea ei, finalizarea zidului împrejmuitor, acoperirea turnului clopotniță și confecționarea unei noi uși la biserică. Costul lucrărilor era apreciat de inginerul statului Țon Smigalschi la 1907 florini și 34 creițari argint. Departamentul averilor bisericești din Moldova a aprobat efectuarea lucrărilor de reparații, dar alocarea banilor a fost amânată din cauza lipsei de fonduri. În 1849, după moartea arhimandritului Melchisedec Lemeni, a izbucnit un nou conflict între autoritățile bisericești
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
aparținătoare regimentului orlățean, în care acestea încă nu existau. În 1776, în sat se citează existența a două școli: ultima fiind înființată în baza unui ordin al Mariei Terezia. Învățătorul ei era "provincialist", salariat din "Fondul de provente" cu 4 florini și 10 cruceri pe lună. În anul următor, 1777, raportul generalului Johann Cristani von Rall întocmit la Sibiu în 20 mai, cu prilejul inspectării Regimentului grăniceresc de la Orlat, consemnează aici doar o singură școală, cu un număr de 42 de
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
locală formată din Petru Florianu, Ioan Fleischer(Măcelaru), locotenentul Ioan Maxim, căpitanul Dionisie Drăgoiu și cancelistul Basiliu Halmaghi hotărăsc ca așa numita „Școală Nemțească” să se numească „Școala Națională Română” sub conducerea unui singur învățător salarizat anual cu 120 de florini, șase "orgii" de lemne și "cvartir liber", anul de învățământ fiind redus la șase luni. Dionisie Drăgoiu și locotenentul Alexandru Halmaghi din Scoreiu, reprezentanți ai Companiei a VII-a fac o plângere forurilor superioare în care arată că „"învățământul grăniceresc
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
științele reale(geografia, istoria, științele naturii și fizica), economia(legumăritul, pomăritul, creșterea vitelor și a stupilor, etc), precum și desenul și „cântul”. Învățământul urma să fie gratuit pentru fii foștilor grăniceri, elevii străini trebuind să plătească o taxă anuală de 2 florini. În vederea punerii în practică, reprezentanța comunală a solicitat guvernului de la Cluj suma de 600 de florini, cerere care a fost susținută și de vicarul Făgărașului, Ioan Antonelli, cât și de Conchistorul metropolitan din Blaj. La 18 octombrie 1868 guvernul solicită
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
etc), precum și desenul și „cântul”. Învățământul urma să fie gratuit pentru fii foștilor grăniceri, elevii străini trebuind să plătească o taxă anuală de 2 florini. În vederea punerii în practică, reprezentanța comunală a solicitat guvernului de la Cluj suma de 600 de florini, cerere care a fost susținută și de vicarul Făgărașului, Ioan Antonelli, cât și de Conchistorul metropolitan din Blaj. La 18 octombrie 1868 guvernul solicită în această problemă părerea Comitetului administrativ al Fondului școlastic din Sibiu care răspunde că nu se
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]