3,538 matches
-
scriind următoarele: Pe lângă aceștia, aici au fost găzduiți și alți oaspeți însemnați: Suleiman pașa (carte a stat aici timp de patru zile, în 1744), Hamza pașa, ginerele sultanului (1762) etc. În perioada domniilor fanariote, noii domnitori făceau uneori popas la Frumoasa înainte de a intra în Iași pentru a fi înscăunați. În anul 1812, în incinta Mănăstirii Frumoasa a fost construită o casă cu parter și etaj, cunoscută sub denumirea de „Palatul de pe ziduri“. Autorul planurilor a fost arhitectul Marin Kubelka. Aici
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
stat aici timp de patru zile, în 1744), Hamza pașa, ginerele sultanului (1762) etc. În perioada domniilor fanariote, noii domnitori făceau uneori popas la Frumoasa înainte de a intra în Iași pentru a fi înscăunați. În anul 1812, în incinta Mănăstirii Frumoasa a fost construită o casă cu parter și etaj, cunoscută sub denumirea de „Palatul de pe ziduri“. Autorul planurilor a fost arhitectul Marin Kubelka. Aici s-a aflat sediul egumeniei, dar în unele perioade locuia aici și domnitorul, egumenul mutându-se
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
ruinele vechilor case boierești de pe timpul lui Grigore Ghica și cavoul familiei Sturdza (tatăl domnitorului Mihail Sturdza) și a altor membri ai familiei din care doi înrudiți cu familiile Vogoride și Mavrogheni. Până la secularizarea averilor mănăstirești în anul 1863, Mănăstirea Frumoasa era una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova, având 16 moșii în Moldova, Bucovina și Basarabia. După secularizare, Guvernul a transformat curțile domnești în cazarmă pentru diferite regimente de cavalerie, închisoare militară a Corpului IV Armată, apoi s-a
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Moldova, având 16 moșii în Moldova, Bucovina și Basarabia. După secularizare, Guvernul a transformat curțile domnești în cazarmă pentru diferite regimente de cavalerie, închisoare militară a Corpului IV Armată, apoi s-a instalat un spital militar cu specializare oftalmologică. Biserica Frumoasa a devenit biserică de parohie. În anul 1930, închisoarea militară a Corpului IV Armată s-a mutat din casele egumenești ale Mănăstirii Frumoasa într-un depozit de cereale și furaje de pe dealul Copoului (pe Str. Dr. Vicol), ce aparținea Corpului
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
închisoare militară a Corpului IV Armată, apoi s-a instalat un spital militar cu specializare oftalmologică. Biserica Frumoasa a devenit biserică de parohie. În anul 1930, închisoarea militară a Corpului IV Armată s-a mutat din casele egumenești ale Mănăstirii Frumoasa într-un depozit de cereale și furaje de pe dealul Copoului (pe Str. Dr. Vicol), ce aparținea Corpului IV Armată. Ocupanții vremelnici ai mănăstirii nu s-au îngrijit de repararea acesteia, unele dependințe din incintă dispărând cu totul, cu excepția unei case
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
această icoană cu banii ei. Era fata lui Constantin Roset iar doamnă a unui stăpânitor, om foarte bun, Mavrocordat, adică Constantin. Ecaterina, doamna lui Constantin Mavrocordat"“. Istoricul N.A. Bogdan menționează în monografia sa dedicată municipiului Iași că, în Biserica Mănăstirii Frumoasa, exista înainte de primul război mondial un "Epitaf" cusut în fire de aur și argint, unic, poate, în țară în privința bogăției și frumuseții sale. Este de semnalat și o "dveră" care datează din anul 1841, având o frumoasă broderie marginală în
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
femeilor (care nu se putea afla în incinta unei mănăstiri de călugări, ci în afara acesteia), ci ale Palatului domnitorului, mai mic decât cel menționat anterior. Domnitorul Moldovei, Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748), care restaurase Mănăstirea Frumoasa începând din 1729, a construit „un ansamblu de palate minunate după moda orientală de la Țarigrad“. Peste un deceniu, în timpul ocupației rusești de la 1739, casele clădite de Grigore Ghica la Frumoasa au fost dărâmate. În primăvara anului 1740, Ghica a pus
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748), care restaurase Mănăstirea Frumoasa începând din 1729, a construit „un ansamblu de palate minunate după moda orientală de la Țarigrad“. Peste un deceniu, în timpul ocupației rusești de la 1739, casele clădite de Grigore Ghica la Frumoasa au fost dărâmate. În primăvara anului 1740, Ghica a pus să se clădească alte case în incinta Mănăstirii Frumoasa. Palatul domnesc este construit din piatră, având un parter înălțat de la nivelul pământului, unde se ajungea prin urcarea unor trepte din
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
palate minunate după moda orientală de la Țarigrad“. Peste un deceniu, în timpul ocupației rusești de la 1739, casele clădite de Grigore Ghica la Frumoasa au fost dărâmate. În primăvara anului 1740, Ghica a pus să se clădească alte case în incinta Mănăstirii Frumoasa. Palatul domnesc este construit din piatră, având un parter înălțat de la nivelul pământului, unde se ajungea prin urcarea unor trepte din piatră. La intrare se afla un pridvor deschis, susținut de stâlpi de lemn, de unde se pătrundea într-o sală
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
muta în vechea clădire, acesta fiind motivul pentru care a rezistat până în prezent. Ulterior, el a devenit o simplă dependință, fiind folosit ca depozit. În prezent, Palatul domnesc, aflat la mică distanță de turnul-clopotniță, este în ruină. În incinta Mănăstirii Frumoasa se află casa numită „Palatul de pe ziduri“, cu parter și etaj. Palatul a fost construit în anul 1812, după cum atestă devizul de lucrări și alte acte aflate la Arhivele Statului Iași. Construcția s-a efectuat după planurile arhitectului Martin Kubelka
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
se intra cu barca printr-o intrare cum erau cele pentru calești, care astăzi a fost zidită. Astăzi această fațadă iese din planul zidului mănăstirii spre exterior. În „palatul de pe ziduri“ a fost amenajat în anul 1841 paraclisul „Sf. Ecaterina“. Frumoasa și palatul domnesc din incinta ei au continuat să fie preferate ca reședință de vară mai ales în vremea domniei lui Mihail Sturdza (1834-1849) și a lui Grigore Alexandru Ghica (1849-1853 și 1854-1856). După mutarea de aici a închisorii militare
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
este confecționată din lemn și are două uși care se deschid din interior și se închid cu un zăvor. Totuși, neexistând nici un drum de acces astăzi spre această poartă, ea rămâne mai tot timpul închisă. În decursul existenței sale, Mănăstirea Frumoasa a avut mai multe întrebuințări, de-a lungul timpului funcționând aici și o secție a unui spital militar și chiar o închisoare. Rectitorită de către domnitorul Grigore al II-lea Ghica, Mănăstirea a continuat tradiția primului locaș de cult fondat pe
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
din beciurile palatului domnesc pe Poarta Spânzuraților. Ieșirea din mănăstire pe această poartă dădea către un maidan, loc unde se organizau execuțiile publice (prin spânzurare) ale tâlharilor, între 1820 și 1845, în special în zilele de iarmaroc. În curtea Mănăstirii Frumoasa, în partea stângă a bisericii, domnitorul Mihail Sturdza a ridicat un mausoleu de marmură albă pentru mormintele membrilor familiei sale. Mausoleul este realizat în anul 1842 de către sculptorul italian Francisc Vernetta, venit din Odesa, și are încrustat la baza sa
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
humă însuflețită”, făcând din ea punctul de pornire a unui dialog imaginar purtat de narator cu sine însuși. El oferă mai multe detalii despre istoria Humuleștiului, începând de la războiul polono-otoman din 1672-1676 și menționând pe scurt trecerea imperialilor în căutarea frumoasei prințese Natalia (evenimente la care scriitorul susține că ar fi fost el însuși martor). Această prezentare îl determină pe narator să concluzioneze că „humuleștenii nu-s târiți ca în bârlogul ursului”. Afirmația servește drept introducere la următoarea perioadă din viața
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
Kaibar, unde se refugiaseră evreii tribului Banu Nadir, după expulzarea și jefuirea acestora la Medina, pentru a-i mai jefui o dată de bunuri (evreii aveau din nou livezi de palmieri), cu această ocazie însușindu-si încă o concubină evreică, pe frumoasa Safia, de numai 18 ani (el avea pe atunci 59 de ani). Mahomed va sfârși prin a-și domina adversarii mecani, cucerind finalmente orașul idolatrilor. Inamicii săi cei mai aprigi se vor converti pentru a-și scăpa pielea (de ex.
Mahomed () [Corola-website/Science/307840_a_309169]
-
fata unor Încuiați (niciun pic sânge magic) însă asta nu o împiedică la Hogwarts. este o fată care nu lipsește de la orele de la Hogwarts. Are părul lung, castaniu, nu prea înaltă, cu dinții din față cam mari.Ea este foarte frumoasa si cuminte.. Este silitoare la școală (în comparație cu Harry și cu Ron) și cea mai bună elevă din anul ei. Deși nu ar vrea nici în ruptul capului să fie pedepsită pentru ceva anume, îi ajută pe Harry și pe Ron
Hermione Granger () [Corola-website/Science/307937_a_309266]
-
de sculptorul Dimitrie Paciurea, reprezintă tot un nud de tânăr, cu capul aplecat spre umărul stâng, trunchiul este răsucit și se sprijină pe mâna stângă, în timp ce mâna dreaptă este ținută la spate. "„Gigantul în piatră al lui Paciurea, înmărmurit în fața frumoasei din peșteră, într-o încordare supraomenească, desfășoară toată splendoarea plastică a corpului uman”" spunea despre operă Oscar Han. Cele trei opere au fost realizate de sculptorul Filip Marin, autorul "Frumoasei", denumită și "Fecioara adormită", și de Dumitru Paciurea și Frederic
Statuile Giganții () [Corola-website/Science/307973_a_309302]
-
la spate. "„Gigantul în piatră al lui Paciurea, înmărmurit în fața frumoasei din peșteră, într-o încordare supraomenească, desfășoară toată splendoarea plastică a corpului uman”" spunea despre operă Oscar Han. Cele trei opere au fost realizate de sculptorul Filip Marin, autorul "Frumoasei", denumită și "Fecioara adormită", și de Dumitru Paciurea și Frederic Storck, sculptorii celor doi giganți. Frumoasa adormită a fost sculptată în marmură, iar cei doi giganți în piatră de Rusciuc. Statuile sunt înscrise în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București
Statuile Giganții () [Corola-website/Science/307973_a_309302]
-
statuete, tăblițe și alte obiecte importante. Acesta reprezintă un exemplu de literatură babiloniană. Literatura veche este foarte bogată, variată și interesantă, cuprizând: povestiri, legende, imnuri, fabule, învățături, proverbe și altele. Unele dintre aceste opere literare, prin conținutul și forma lor frumoasa, sunt socotite printre creațiile cele mai alese ale culturii omenirii, spre exemplu legenda lui Ghilgameș. O caracteristică importantă a întregii literaturi a Orientului antic este caracterul ei religios. Aproape toate scrierile sunt străbătute de credințe în zei, în viața viitoare
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
(în germană numele ei a fost transliterat "Nefertete"; numele egiptean înseamnă "Frumoasa care,iată, vine" c.1370 î.H - c. 1330 î.H) regină a Egiptului din Dinastia a 18-a, "Marea soție" a faraonului Amenhotep al IV-lea, zis și Akhenaten. Ea a domnit aproximativ între 1379-1361 î.Hr., în vremea marii
Nefertiti () [Corola-website/Science/303012_a_304341]
-
execuția lui Ganelon), încadrate de o expunere și de o dublă concluzie. Unitatea întregului este întărită de numeroase paralelisme, contraste și ecouri. Anumite pasaje prea sobre totuși posedă o mare intensitate dramatică și tocmai de aceea au rămas celebre (moartea frumoasei Aude sau cea a viteazului Roland). "" a inspirat încă de timpuriu numeroase poeme în Europa. Lucrarea a pătruns mai întâi în spațiul german, fiind tradusă de părintele Konrad, cu titlul "Ruolandes-Liet". În țările scandinave, s-au făcut compilații ale operei
Cântecul lui Roland () [Corola-website/Science/303110_a_304439]
-
o parte solo în „Voices That Care”, o piesă înregistrată ca tribut pentru soldații care luptau în Războiul din Golf, în operațiunea Furtună în deșert. Adevăratul succes internațional al cântăreței a început odată cu duetul cu Peabo Bryson pentru filmul Disney, "Frumoasa și bestia" (1991). Cântecul a reprezentat direcția muzicală pe care Dion avea s-o folosească în viitor: balade cu influențe clasice, având o instrumentare liniștită. Atât un succes din punct de vedere al recenziilor cât și din punct de vedere
Céline Dion () [Corola-website/Science/303104_a_304433]
-
500 de ostași moldoveni împrăștiați de frig pe la casele lor, precum și negustorii și slujitorii domnești, chemați de domnitor. Atacați de tătari, austriecii au renunțat să mai asedieze Cetățuia și au coborât la podul de peste heleșteul aflat între mănăstirile Cetățuia și Frumoasa. Deși austriecii foloseau puști, iar tătarii foloseau săgețile și arcanele, în spatele austriecilor au ieșit ostașii aflați la Cetățuie purtând năframe albe la braț, pentru a se deosebi de cătanele moldovenești trădătoare. Lupta a durat cam trei ore, tătarii lovind năprasnic
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
Svargapati („Domnul Cerului”). Reședința celestă a lui Indra este tărâmul ființelor divine zeiești (Svarga Loka), paradisul celest, care înconjoară cel mai înalt pisc al muntelui sacru Meru. Acest paradis se putea deplasa oriunde, la comanda stăpânului său, Indra. Indra și frumoasa lui contraparte feminină, zeița Indrani, domnesc peste acest paradis. În palatul lui Indra nu este îngăduită nicio supărare, suferință sau frică. Apsara-ele și Gandharva-șii dansează și îi distrează pe cei care vin la sublimul palat al lui Indra. În acest
Indra () [Corola-website/Science/302119_a_303448]
-
la sfârșitul anului 1816, dar moare în împrejurări incerte la 20 iunie 1817, posibil printr-un accident de călărie, înainte de a găsi un cumpărător. A fost înmormântat în pridvorul Bisericii Armenești din Chișinău . În urma sa, rămân o tânără soție văduvă, frumoasa Mariam, și șase copii minori. Deoarece toți copiii săi erau minori la acea vreme, averea sa va fi administrată de o epitropie. Cea mai mare parte a averii se afla în Țara Românească și era greu de administrat, așa că epitropii
Manuc Bei () [Corola-website/Science/302608_a_303937]