5,324 matches
-
și prevede măsuri de depășire a acestora. IV. Introducerea Medieri in Educație. În educație a fost începuta formarea în mediere si practicarea ei (momente bune sunt orele de cultura civica sau dirigenție în scoli); în schimbul rămânerii blocați în situații de frustrare sau furie, actorii educației descoperă un nou tip de relație: mulți ani, profesorii si elevii coexistă fără a se cunoaște într-adevăr reciproc; în mediere ei se întâlnesc la nivel personal si nu mai sunt așa străini - un profesor si
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
supus controlului. Intre cauzele endogene pot fi enumerate bolile psihice ( debilitate mintala, schizofrenie, nevroza, sindroame depresiv anxioase, stări psihopatoide, epilepsie etc.), bolile cronice severe ( hemofilie, boli cardiace congenitale, hepatite cronice evolutive etc. ), tulburări ale vieții afective ( impulsivitate, toleranta redusa la frustrare, agresivitate, labilitate afectiva etc.). La acestea se pot adăugă tulburările de voință și caracter, cu manifestări fervente de tipul nehotărârii, lenei, capriciilor, « stângăciei relaționale », tendinței egocentriste, supraaprecierii propriei persoane. Cauzele exogene cuprind factori familiali ( probleme de climat, tensiuni si conflicte
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
ni se pare greșită prin accentul pe care-l pune: "Între romantici și Dilthey există declinul siguranței de sine."153 Dacă "siguranță de sine" înseamnă afirmarea intempestivă și orgolioasă a unor certitudini provenite în fond din predispoziții solipsiste, ori din frustrări și insatisfacții, atunci poate că Metzger are dreptate. Dar dacă ne gândim la binecunoscuta labilitate a romanticilor (vezi și scurta analiză psihologică pe care am întreprins-o în I, 2B cu privire la ei), atunci accentul este pus greșit: la romantici găsim
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
continuitate" am văzut deja. Totodată observăm faptul că interpretarea lui Schnädelbach în legătură cu istoriștii trimite la un fel de proiecție-etalon, acreditată în spirit romantic de istoria înțeleasă ca știință (Geschichtswissen-schaft), fără ca o asemenea proiecție să fie de astă dată rezultatul unei frustrări personale, ci pur conceptuale: în fața realității empirice nemulțumitoare, aspirația către o lume mai bună ia acum forma unei aspirații spre o știință mai bună, adică spre un concept ideal pentru știință. Totodată, această proiecție joacă rolul de a sistematiza pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
al discontinuității. Numai că el caută să meargă mai departe, purtând lestul propriilor dezamăgiri. Constată limitele și înaintează către metafilozofie, cu ele cu tot. Exaltarea creativității ține de vocația demiurgică a romanticilor. Este în aceasta, poate, și un reflex al frustrării conceptuale resimțite de ei (vezi II, 2Ab). O asemenea atitudine ne amintește de Blaga. Deosebirea este aceea că la filozoful român accentele relativiste sunt întrucâtva mai apăsate decât în cazul lui Dilthey (vezi și II, 1Be). Relevând limitele cercetării istorice
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
proiecție destinată să refacă a posteriori Marele Tot al filozofiei (ca o unitate ipotetică vezi IV, 5) pe baza "unităților" ei particulare. Nu mai puțin, ea poate fi privită și ca o proiecție-substitut, dacă ținem seama că e rezultatul unei frustrări conceptuale, așa cum am mai arătat (vezi II, 2Ab). Într-o analiză întreprinsă asupra unor epistemologi contemporani de orientare istorică, Mircea Flonta găsește clar conturat în filozofia actuală a științei conceptul de "ideal cognitiv sau imperativ al explicației științifice" și observă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în sfârșit dreptate individualului"77, desconsiderat de clasicii amatori de generalități, dar glorificat de romanticii seduși de propria singularitate, în ciuda nostalgiei lor după un Mare Tot. (Am arătat că în cazul romanticilor ar trebui să vorbim despre un holism al frustrării vezi I, 2B). Așadar, abia hermeneutica poate institui și restitui reprezentativitatea unei părți pentru un întreg ipotetic. Această "logică a lui Hermes" afirmă Noica în mod explicit guvernează și "are sens peste tot în lumea spiritului și a științelor spiritului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și conștientizarea absenței generalului în cazul lui Blaga stau, într-un fel sau altul, toate deosebirile dintre cei doi filozofi. Este lesne de observat că "refuzul determinațiilor" ne trimite la o atitudine esențial clasică, iar conștientizarea absenței generalului la o frustrare conceptuală de tip romantic. 70 Cf. ibid., cap. II, consacrat catholitei. 71 C. Noica, Scrisori despre logica lui Hermes, București, Editura Cartea Românească, 1986, p. 81. 72 Id., Spiritul românesc în cumpătul vremii..., p. 46. 73 Analizând relația individual determinații
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
279 Motivele fundamentale ale acestei expansiuni continue ține de complicitatea obiectivă a două logici diferite. Pe de o parte, aceea a drepturilor omului conduce la a acorda o atenție crescută situațiilor individuale, nu doar nevoilor ci și dorințelor individului: toate frustrările devin prejudiciu reclamând un responsabil. Pe de altă parte, logica pieței, a multiplicării bunurilor: munca, sentimentele, sănatatea și în definitiv viața, toate ajung să fie apreciate ca bunuri; răspunderea devine o marfă ca alta, care se schimbă pe piața asigurărilor
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de: caracteristicile relațiilor sociale de la nivelul clasei; comportamentele elevilor în diferite situații școlare și extrașcolare; tipul de autoritate exercitată de cadrul didactic; gradul de (ne)încredere existent între profesor și elevi etc. Climatul educațional cunoaște mai multe dimensiuni: a) organizaționale: frustrarea, intimitatea, nepăsarea, atmosfera, accentuarea productivă, distanțarea, considerația, încrederea; b) relaționale: colegialitatea, familiaritatea, neangajarea, susținerea, autoritatea, restrictivitatea. În general, un cadru de interacțiune pozitivă poate fi caracterizat prin: deschidere la schimbare; utilizarea unor stiluri de interacțiune pozitivă; respectarea orarului; planificarea activităților
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
de către băiat a adevăratelor cauze ale comportamentului său și identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului, în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; formarea unui eu social, bazat pe o imagine și o stimă de sine conform posibilităților reale ale personalității. Obiective pe termen scurt Elevul D. M.: va participa activ la discuțiile din clasă, alături de colegii săi; se va implica în activitățile
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
comportament și de relaționare ale elevei M. R. sunt consecința deciziei părinților de a lăsa copilul în grija bunicilor. Privată de sprijin emoțional, eleva nu reușește să găsească în bunici un sprijin de nădejde, considerându-i mai degrabă dușmani.Această frustrare emoțională a generat comportamente deviante, M. R. fiind incapabilă să gestioneze foarte bine emoțiile negative. Ipoteza: Dacă se cunosc factorii determinanți ai inadaptării școlare și se vor folosi strategii adecvate, atunci eleva în cauză se va integra în colectivul de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
de către fată a adevăratelor cauze ale comportamentului său și identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; formarea unui eu social, bazat pe o imagine și o stimă de sine conform posibilităților reale ale personalității. Obiective pe termen scurt Eleva M.R.: va participa activ la discuțiile din clasă, alături de colegii săi; se va implica în activitățile curriculare
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
pe termen lung: conștientizarea adevăratelor cauze ale comportamentului său; identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; Obiective pe termen scurt Elevul B.D.: va participa activ la discuțiile din clasă, alături de colegii săi, oferind tuturor libertate de exprimare; se va implica în activitățile curriculare și extracurriculare desfășurate de întreaga clasă fără să le perturbe; va realiza independent
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
lider incontestabil al SFIO, fascismul mai reprezintă încă și, în mod unic, o formă specială de dictatură, din care fac parte și regimul lui Mussolini, Polonia lui Pilsudski, Ungaria lui Bethlen, guvernul bulgar sau Turcia lui Kemal. Întîrzierea economică, precum și frustrările naționaliste pe care le-au cunoscut aceste țări servesc drept materie primă acestor mișcări care, după afirmațiile socialistului francez, nu pot cuprinde decît Statele moderne, ca de exemplu Germania și Franța 28, aceasta însemnînd aproape reluarea acelorași termeni ai analizei
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de creație. Vis animi, forța sufletului se află la grea cumpană. Covârșitoarea inteligență, memoria extraordinară a poetului (semnalate de Maiorescu), se eclipsează și, odata cu ele, lumea ideilor generale. Sentimentele sunt primejduite de vago-bio-psiho-sociotonie, gândirea, de destrămare. Nu întârzie reactivarea frustrărilor, mai ales a celor provocate de un ansamblu social al nonvalorilor sau mediocriăților. Este deja celebră și întristătoare diatriba poetului din scrisoarea către Veronica Micle (1876) după destituirea din postul de revizor școlar: "(...) Canalia liberală a nimicit ideile ce mi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
resorturile psihologice, are loc sub dicteul unei sacre revolte, a unei mistuiri lăuntrice mărturisitoare, greu de ținut în frâu, de unde și ironia amară, incisivă (syllogismes de l'amertume?) sarcasmul și pamfletul, dar care nu izbutesc să eclipseze oarece resentimente sau frustrări personale, o oarecare ostentație de tip enciclopedic, de unde și eclectismul punerii în pagină, derivele digresive (întâlnite și la case mai mari), oarece patetic românism à la Alecu Russo sau Nicolae Bălcescu, truisme sau prețiozități tip confesionez, anulatoriu, ființala mea recunoștință
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
locurilor și lucrurilor, nu oamenilor." Atașamentul față de obiecte se deghizează, obișnuit, în plăcere estetică, dar frecvent se exprimă ca sinecdocă, implicînd desemnarea prin părțile "divizibile"-, a spațiului (decupat ca proprietate în teritoriul mondenității), a proprietății visate. Pentru Coca-Aimée, nu există frustrare mai puternică decît amenințarea cu "evacuarea", fie și temporară, din locul proaspăt dobîndit: "Aimée (...) fusese furioasă că e obligată a-și părăsi camera și plînsese; pe măsură însă ce desperarea ei egoistă îmbrățișa cuibul de lux de care trebuia să
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
biblică a Salomeei dansând cu capul Sfântului Ioan pe tavă: "Sunt bolnav. Mă doare o rană/ pe care mi-o port pe tavă/ ca pe sfârșitul Sfântului Ioan/ într-un dans de aprigă slavă". În finalul elegiei, poetul are sentimentul frustrării de multiplicitate și suferă din cauza unicității: "de numărul unu sunt bolnav/ că nu se mai poate împarte/ la două țâțe, la două sprâncene,/ la două urechi, la două călcâie/ la două picioare în alergare/ neputând să rămâie/ Că nu se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la două picioare în alergare/ neputând să rămâie/ Că nu se mai poate împarte la doi ochi,/ la doi rătăcitori, la doi struguri,/ la doi lei răgând, și la doi/ martiri odihnindu-se pe ruguri". Într-o altă secvență lirică, frustrarea a fost cauzată de ruperea prin naștere, de Marele Tot: "Organul numit iarbă mi-a fost păscut de cai/ organul numit taur mi-a fost înjunghiat/ de fulgerul toreador și zigurat/ pe care tu, arenă-l ai,/ Organul numit Nor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în ploi torențiale". Drama umană își are explicația în caracterul limitat al cunoașterii. Cu simțurile obișnuite, poetul nu poate accede la înțelesul lumii ca Totalitate, ca manifestare a Unității divine. Condiția precară a omului este exprimată prin mărcile semantice ale frustrării, ale bolii și inexistentului ("mi-a dispărut", "mi s-a topit", "mă doare", "sunt bolnav", "nu există", "eclipsă") și prin forma negativă a cuvintelor: neauzul, nevăzul (Ștefania Mincu). S-a vorbit despre factura barocă a poemului, teatralitatea (plângerea), alternanța stărilor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe partea internă a coapsei, fetița va simți o plăcere nevinovată. Va arăta că-i place și va încerca să obțină din ce în ce mai mult de la tatăl ei. El se poate simți vinovat și își va limita mângâierile, ceea ce va produce o frustrare neînțeleasă pentru fetiță, care va cere vehement mai multă afecțiune. Incestul pândește în umbră: tatăl are o problemă de orientare sexuală sau este inconsecvent și imatur afectiv și poate extinde limitele acestei apropieri nepermis de mult. Unii tați cu infantilism
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
a fi în centrul atenției, conversia demonstrează capacitatea de a transpune anumite pro bleme afective în semne de boală somatică, de exemplu în durere de cap, leșin, spasme, paralizie etc. O persoană face de obicei atacuri de isterie după o frustrare afectivă și doar dacă mai sunt și alții de față. Trebuie spus aici foarte clar: nu există doar femei isterice, ci și foarte mulți bărbați isterici. Bărbat isteric nu este doar cel care plânge când este iubita lui de față
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
femeii care nu prea are activitate sexuală și s-ar purta ciudat din acest motiv. Dacă am judeca lucrurile din punct de vedere strict științific, am putea spune doar că psihologia femeii este modificată nu atât de hormoni, cât de frustrările sexuale anterioare și concomitente ciclului menstrual. Pe lângă aceasta, psihiatrii mai recunosc faptul că femeia ar putea avea episoade de depresie în trei ipostaze: înainte de ciclu, după ce naște și la menopauză. Degeaba-ți iei pletismograf... Noi, bărbații speciei umane, nu ne
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cea mai scumpă. Cronica, XXV, 23 (8 iunie 1990), p. 1 "APRINDE-SE-VOR CANDELE?" Un neam se comportă ca și un organism, în care partea e solidară cu întregul. Nu poți vătăma partea, fără ca ansamblul să nu resimtă o frustrare, o suferință. Lucrul acesta îl afirmă azi antropologii și sociologii, dar l-au recunoscut demult istoriografii preocupați de soarta unui popor sau altul. La un ansamblu ideal privea Kogălniceanu atunci când și-a definit patria ca "acea întindere de pământ unde
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]