70,946 matches
-
două treimi din numărul consilierilor locali în funcție. Prin urmare, în măsura în care lipsește hotărârea consiliului local privind dobândirea dreptului de proprietate, respectiv administrarea imobilelor vizate, se creează premisele încălcării principiului autonomiei locale garantat de art. 120 din Legea fundamentală. În acest sens invocă Deciziile Curții Constituționale nr. 58 din 16 februarie 2022 și nr. 384 din 29 mai 2019. ... 16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra obiecției de neconstituționalitate. ... 17. La dosarul
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
legii adoptate la secretarii generali ai celor două Camere ale Parlamentului, respectiv de 2 zile, începând de la același moment, dacă legea a fost adoptată în procedură de urgență. Totodată, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Legea fundamentală, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, care, potrivit art. 77 alin. (1) teza a doua din Constituție, se face în termen de cel mult 20 de zile de la primirea legii adoptate de Parlament. ... 24
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind susținute, în principal, deficiențe de tehnică legislativă referitoare la lipsa unui temei-cadru în corpul actului modificator ori în cel în vigoare pentru anexele punctual invocate, a art. 120 alin. (1) din Legea fundamentală privind principiul autonomiei locale, având în vedere lipsa manifestării de voință a Consiliului Local Balotești atât cu privire la dobândirea dreptului de proprietate privată, cât și cu privire la administrarea terenurilor vizate de dispozițiile legale criticate. ... 28. Cu privire la
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
pentru situația tranzitorie și a unui termen adecvat și rezonabil care să permită destinatarilor normei să răspundă noilor cerințe legislative demonstrează lipsa de previzibilitate și de coerență legislativă și este contrară principiului securității raporturilor juridice civile care constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept. Omisiunea de a reglementa norme tranzitorii menite să asigure coerența cadrului normativ aplicabil în domeniu reprezintă, astfel, o încălcare a exigențelor constituționale care consacră principiul securității juridice și a principiului încrederii legitime, principii care impun legiuitorului
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
la libertatea economică. Astfel, în scopul creării unui mediu concurențial și a unei piețe interne competitive, este garantat, la nivel constituțional, principiul libertății economice care, împreună cu libera inițiativă, constituie fundamentul economiei de piață. Or, este necesar ca aceste drepturi fundamentale să fie garantate infraconstituțional printr-o legislație previzibilă și coerentă, care să asigure stabilitatea raporturilor juridice existente în domeniul reglementat al profesiei de medic veterinar. În caz contrar, activitatea medicilor veterinari și a cabinetelor veterinare sunt afectate, acestea fiind în
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
noi fără reglementarea unei soluții legislative pentru situația tranzitorie care să permită destinatarilor normei să se conformeze noilor cerințe legislative demonstrează lipsa de previzibilitate și de coerență legislativă și este contrară principiului securității raporturilor juridice civile, care constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept. Omisiunea de a reglementa norme tranzitorii menite să asigure coerența cadrului normativ aplicabil în domeniu reprezintă, astfel, o încălcare a exigențelor constituționale care consacră principiul securității juridice și a principiului încrederii legitime, principii care impun legiuitorului
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
din 6 mai 2008, și Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012, Curtea Constituțională a reținut că, deși nu este în mod expres consacrat de Legea fundamentală, acest principiu se deduce atât din prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, cât și din preambulul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
a reținut că, deși nu este în mod expres consacrat de Legea fundamentală, acest principiu se deduce atât din prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, cât și din preambulul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa. În legătură cu acest principiu, instanța europeană a reținut că „unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice“ (Hotărârea din 6 iunie
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
cât și din preambulul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa. În legătură cu acest principiu, instanța europeană a reținut că „unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice“ (Hotărârea din 6 iunie 2005, pronunțată în Cauza Androne împotriva României, paragraful 44, Hotărârea din 7 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99). Curtea europeană a mai statuat
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
un mecanism derogatoriu imprecis de la legi-cadru în materia proprietății și a dreptului de administrare, și anume Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ și Legea nr. 287/2009 privind Codul civil. Astfel, respectarea legilor este o obligație fundamentală într-un stat de drept, iar orice acțiune a autorităților publice trebuie să fie subsumată acestui obiectiv. Or, eludarea cadrului normativ preexistent și modul confuz și imprecis de operare a derogărilor realizate prin legea criticată de la acesta reprezintă o
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
nu poate fi considerat un „fond“ în înțelesul art. 139 alin. (3) din Constituție, lipsindu-i destinația specială prevăzută de lege. Dacă bugetul unei autorități publice ar fi calificat drept un „fond“ în înțelesul art. 139 alin. (3) din Legea fundamentală, atunci prevederile art. 56 alin. (3) din Constituție ar fi lipsite de orice efect, întrucât legiuitorul ar putea stabili oricând în sarcina contribuabililor prestații financiare de orice fel, altele decât taxele și impozitele, care să se facă venit la bugetele
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
pot fi stabilite doar în situații excepționale și doar cu caracter temporar. În ceea ce privește aceste prestații, Guvernul consideră că este necesar ca destinația acestora să se circumscrie satisfacerii cheltuielilor publice în condițiile art. 56 alin. (1) din Legea fundamentală. Astfel, alin. (3) al art. 56 din Constituție instituie o obligație suplimentară a cetățenilor de a contribui la cheltuielile publice generate de o situație excepțională sub forma unor prestații (obligații de a da o sumă de bani sau o cantitate
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
o cantitate de bunuri sau servicii), care pot fi altceva decât taxe sau impozite. În ceea ce privește sfera situațiilor excepționale, în doctrină se apreciază că acestea ar trebui circumscrise situațiilor limitativ enumerate la art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, situații ce au fost extinse prin jurisprudența Curții Constituționale la situații de criză economică și financiară sau la situația lipsei fondurilor bugetare necesare asigurării cheltuielilor destinate unor categorii de drepturi sociale, cu condiția identificării clare a acestor drepturi. ... 28. Cu
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
asemenea, contribuțiile la care se face referire în art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 nu se încadrează nici în categoria unor contribuții speciale (taxele parafiscale) la înființarea de fonduri conform art. 139 alin. (3) din Legea fundamentală. De altfel, și autoarele sesizării recunosc că nu sunt incidente prevederile art. 139 alin. (3) din Legea fundamentală, întrucât contribuția nu este o contribuție la un fond, având o destinație specială stabilită prin lege. ... 30. De asemenea, nici prevederile art.
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
nu se încadrează nici în categoria unor contribuții speciale (taxele parafiscale) la înființarea de fonduri conform art. 139 alin. (3) din Legea fundamentală. De altfel, și autoarele sesizării recunosc că nu sunt incidente prevederile art. 139 alin. (3) din Legea fundamentală, întrucât contribuția nu este o contribuție la un fond, având o destinație specială stabilită prin lege. ... 30. De asemenea, nici prevederile art. 56 din Constituție nu sunt incidente în cauză, întrucât contribuțiile anuale prevăzute de art. 2 din Ordonanța de
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
această categorie de venit nu se încadrează între sursele de venituri proprii prevăzute de art. 65 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 nu este de natură să afecteze vreo dispoziție constituțională, întrucât Curtea Constituțională reprezintă, conform art. 142 din Legea fundamentală, garantul supremației Constituției. Astfel, în cadrul controlului de constituționalitate, Curtea nu este competentă să verifice necorelările dintre norme din legislația infraconstituțională, ci doar conformitatea legislației infraconstituționale cu normele constituționale. Mai mult, art. 56 vizează contribuțiile financiare ale cetățenilor, și nu
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
ANRE percepe contribuții. ... 44. Soluția potrivit căreia veniturile proprii ale ANRE sunt asigurate, în esență, ca urmare a desfășurării de activități economice de către subiecții economici supuși autorizării, licențierii etc. și care desfășoară aceste activități ulterior trebuie corelată cu menirea fundamentală a ANRE, indicată în art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007, și anume aceea de elaborare, aprobare și monitorizare a aplicării ansamblului de reglementări obligatorii la nivel național necesar funcționării sectorului și pieței energiei electrice
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
acestei prerogative a suveranității sale. Astfel, după ce în alin. (1) al art. 56 a stabilit obligația cetățenilor de a contribui prin impozite și prin taxe la cheltuielile publice, în mod compensatoriu, în alin. (2) al art. 56 din Legea fundamentală îngrădește modul de exercitare a acestei puteri, impunând statului ca sistemul legal de impuneri să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale. Tocmai pentru că cetățeanul, dintr-un punct de vedere strict juridic, nu are niciun cuvânt de spus în decizia
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
mod uzual și în mod necesar, în sensul că prin simpla sa funcționare statul are nevoie de resurse și că acestea se obțin, în mod uzual, prin prelevare de impozite și taxe. Deși oneroase, impozitele și taxele reprezintă, deopotrivă, aspecte fundamentale ale vieții fiecărui cetățean și ale statului. Pe de altă parte, teoretic, în existența colectivă și a statului pot surveni evenimente excepționale, care să pună statul în situația de a nu-și mai permite funcționarea prin simpla prelevare, uzuală, de
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
de sănătate, și a impus ca toate veniturile acestui fond să fie alocate exclusiv finanțării acestui tip de cheltuieli, și nu a altor cheltuieli publice, oricât de importante ar fi ele. Cu alte cuvinte, art. 139 alin. (3) din Legea fundamentală îi asigură, în ultimă instanță, de exemplu, pe beneficiarii asigurărilor de sănătate că toate contribuțiile prelevate în scopul constituirii acestui fond se vor și cheltui, în fapt, exclusiv pentru a servi nevoile acestor beneficiari. ... 55. În concluzie, art. 56 alin.
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
beneficiarii asigurărilor de sănătate că toate contribuțiile prelevate în scopul constituirii acestui fond se vor și cheltui, în fapt, exclusiv pentru a servi nevoile acestor beneficiari. ... 55. În concluzie, art. 56 alin. (3) și art. 139 alin. (3) din Legea fundamentală reprezintă garanții precis determinate oferite de către puterea constituantă unor subiecți precis delimitați față de eventuale abuzuri ale statului. Astfel, art. 56 alin. (3) din Constituție îi asigură doar pe cetățenii care, în mod uzual, sunt ținuți de îndatorirea de
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
actului de putere statală. Întinderea relativ limitată a acestei sfere de protecție constituțională este justificată și de natura aparte a îndatoririi cetățenilor de a achita contribuțiile financiare care, într-adevăr, poate fi apreciată ca exorbitantă. Într-adevăr, capitolul III referitor la îndatoririle fundamentale din titlul II al Constituției nu conține decât 3 astfel de îndatoriri cu un caracter pronunțat juridic, respectiv cea privind apărarea țării, cea privind achitarea contribuțiilor financiare și exercitarea cu bună-credință a drepturilor fundamentale și încă o astfel de
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
capitolul III referitor la îndatoririle fundamentale din titlul II al Constituției nu conține decât 3 astfel de îndatoriri cu un caracter pronunțat juridic, respectiv cea privind apărarea țării, cea privind achitarea contribuțiilor financiare și exercitarea cu bună-credință a drepturilor fundamentale și încă o astfel de îndatorire, cea referitoare la fidelitatea față de țară, cu un caracter juridic (mai) atenuat. Tocmai de aceea se impune o interpretare mai restrictivă și a întinderii sferei de protecție oferite de art. 56 alin. (2
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
pe calea ordonanței de urgență, pentru a se asigura o activitate economică echitabilă pentru operatorii economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, în sensul prevederilor Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care prevede libertatea de a desfășura o activitate comercială, recunoscută în conformitate cu dreptul Uniunii Europene și cu legislațiile și practicile naționale, în acord cu obiectivele de politică salarială. În urma crizei provocate de pandemia de COVID-19
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 118 din 26 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258702]
-
principiul legalității, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 44 privind dreptul de proprietate, precum și prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, referitor la dispozițiile art. 100 alin. (4) din Codul de procedură penală, Curtea constată că autorii excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci sunt nemulțumiți, în realitate, de modul de interpretare și aplicare a
DECIZIA nr. 212 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258705]