3,883 matches
-
aici nici anchetă exhaustivă, nici sinteză desăvârșită, nici explicații generale. Cel mult, câteva crochiuri prealabile pentru studiul de mână al unui viitor peisagist. Harta 3. Gaza din zilele noastre Capitolul I Nașterea și viața ascunsă Un glas strigă: În pustie gătiți calea Domnului, drepte faceți în loc neumblat cărările Dumnezeului nostru! (Isaia, XL, 3) 1. Optica sinopticelor Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacob; Iacob a născut pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
propriu național) pe ghid citând abundent din "pelerinul din Bordeaux", faimosul călător francez din secolul al IV-lea, a cărui povestire ar atesta, prin verificări ale mărturiilor, că ne aflăm exact pe locul unde, un glas a strigat: "În pustie gătiți calea Domnului!" Împărțiți regulamentar în grupuri mici, trecem apoi cu repeziciune de la aerul condiționat și de la condiția de neofit reeducat la cea de pelerin leoarcă de transpirație, îndreptându-ne spre fluviu. Pe jos, de-a lungul albiei secate, pe cărarea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în stradă, ospitalitate și abordări fără fasoane. Strada israeliană este, ca la noi, un spațiu de care oamenii sunt obligați să se folosească pentru a ieși sau a se întoarce acasă, dar în care nimeni nu rămâne să doarmă, să gătească sau să facă pe fantele. Două intensități urbane fără raport una cu cealaltă. Înaltă și joasă presiune demografică, bacteriană, afectivă. Extraversiune, exuberanță versus introversiune, suspiciune. Densitatea în partea evreiască, ocupând o treime din suprafața orașului vechi, este de două mii cinci
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Aglăița. O evocare din 1926, Primăveri de altădată, prefigurează comportamentul sever al Vitoriei în relațiile cu copila: "Ce cauți aici, fată hăi? Ai isprăvit treaba pe care ți-am dat-o? Da, mămucă. Ai și gătit de lipit prispa? Am gătit. Mira-m-aș! Și dacă-ai gătit, de ce-ai venit aici, ca să-mi stai cu mânile în șolduri? Cloștele le-ai adus în ogradă, ori iar umblă pe toloacă, și a dat iar în pui mâța lui Bâtlan? (...) Cloștile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
altădată, prefigurează comportamentul sever al Vitoriei în relațiile cu copila: "Ce cauți aici, fată hăi? Ai isprăvit treaba pe care ți-am dat-o? Da, mămucă. Ai și gătit de lipit prispa? Am gătit. Mira-m-aș! Și dacă-ai gătit, de ce-ai venit aici, ca să-mi stai cu mânile în șolduri? Cloștele le-ai adus în ogradă, ori iar umblă pe toloacă, și a dat iar în pui mâța lui Bâtlan? (...) Cloștile-s în ogradă, mămucă, răspunse Aglăița. Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pungi. Capra râioasă își ține în sus coada. Lauda de sine pute. Se laudă oala, că are să spargă căldarea. Prepelița se ține că-i cu coadă. Caută acul în caru cu fân. Lupu-i gras în ceafă, că singur își gătește masa. După ce răstoarnă carul, atunci vede drumul cel bun. Prinde orbul, scoate-i ochii. Cine-ncalecă magarul, să-i sufere și năravul. Sabia de aur taie mai bine decât cea de fier. Bogatul greșește și saracul cere iertăciune. Leoaica numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
războiul dela Racova, mai ales Piri-beg fiul lui Isac bei. Ștefan respinge solii. Mahomet vine asupra Moldovei. 22 Mai, Varna. Socoteli ale Venețienilor pentru niște cheltuieli ale oamenilor lui Ștefan (200). Cazimir umblă lela prin Lehia sub cuvânt că se gătește. Matiaș e cu gândul la nuntă. Domnul vine la Bârlad cu oastea și ....................... (Iunie) Turcii în Dobrogea. Noi Ștefan-Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, ne închinăm cu prietinie Domniilor Voastre tuturor cărora vă scriem și vă dorim tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
minte. Du pe acești oameni în pustietățile Călimanilor la noi și dă-le numai un ceaun, o custură, amnar și iască, baltag și tohoarcă, și lasă-i să se descurce. Să văd cum au să facă foc, cum să-și gătească masa, casa și culcușul. A face un foc sub streșina pădurii când stropește o leacă de ploaie de toamnă cu vânt rece e un lucru cu totul din altă epocă și supus altor legi mecanicii aceștia cred că s-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lunei Mai. Ca toate evenimentele mari tornada a fost uitată și I. și-a urmat proclamațiile meteorologice. La sfârșitul lui Ianuarie al acestui an 1956, iată că se anunța primăvară grabnică la începutul lui fevruarie. Ca urmare, pe când plugarii își găteau instrumentele consacrate acestui fericit eveniment, s-a stârnit, dragii mei, la începutul acela de Faur, o iarnă îndelungată care a durat până în Mai, primejduind semănatul porumbului. S-au făcut prognosticuri pentru deficitul sigur al acestei culturi. Totuși aceste previziuni ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
G. Durand păsările solare: „Râ, marele zeu solar, are cap de uliu, în timp ce pentru hinduși soarele este o acvilă”. Specie apropiată de cele citate de antropolog, șoimul participă la vânătoarea cu fUncție de consacrare pentru flăcău: „Nicu, tinerel,/ Arcul ce-și gătește,/ Arcul și săgeata/ Ș-un șoimel galben” (Coconi - Ilfov). Hrana ajutorului avimorf este și ea impregnată cu simboluri solare, păsări a căror încărcătură simbolică șoimul o cumulează: „Șoim ce-mi aracnește,/ Cu ce-l hărănește?/ Păsări gălbioare/ Prinse-ș după mare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
subliniat ales al eroului: „Sus, pe Cerna-n sus,/ Mulți voinici s-au dus,/ Dar câți mi s-au dus/ Toți mi s-au răpus./ Dintr-atâți voinici,/ De cinci mii ori cinci,/ Iovan Iorgovan,/ Fecior de râmlean,/ Frumos se gătea,/ Bine se-narma/ Și singur pleca/ Pentru vânătoare,/ Pentru-nsurătoare”. Traseul inițiatic este ascendent, atât prin urcarea de la câmpie spre munte, adică în Centrul Lumii, unde va avea loc confruntarea, cât și printr-o „elevație” către izvoarele Cernei și deci
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Pe ochi negri se spăla,/ Armele că lencingea./ Dar ce arme că avea?/ Tot pistoale ferecate,/ Săbioare atârnate,/ Curele încrucișate./ Dar cuțite ascuțite,/ Păzește-mă, Doamne sfinte! / Cruciulițe de argint,/ Ce n-am văzut de când sînt!/ El bine că să gătea,/ În vânătoare că-mi pleca”. Scopul incursiunii este pretutindeni clar, în balade și colinde. Alegoria inițiatică a vânătorii este una din temele cele mai vechi ale culturii omenirii și, judecând după pregătirile flăcăilor, aceasta nu va fi o vânătoare obișnuită
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
valoarea ei maritală derivând din simbolurile inițierii depășite. Baladele tip I (5.1), Trei fete surori, „stabilesc o conexiune între plecarea fetelor, culesul florilor și preparativele pentru căsătorie: «Trei surori la flori/ Flori ca să culeagă/ Chite să-mpletească/ Dă nuntă gătească» (Ciuperceni - Turnu Măgurele)”. Intenția maritală le poartă însă pe fete mai întîi în pustiul inițiatic: „La flori să culeagă/ Din Pădurea Neagră” (Orlea - Gorj), unde se integrează condiției primare: „Joi în sărbători,/ Mi-a plecat la flori,/ Flori ca să culeagă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
deșertului, a luptei cu lipsa de perspectivă. Nu am avut gânduri triste, dar ariditatea aceasta spaniolă reprezintă un bun background pentru inimă și pentru - suflet. Din reflecțiile mele existențiale mă trezesc cele trei italience gălăgioase care au venit să-și gătească cina în bucătaria hanului. Boadilla del Camino, 31 iulie Aseară am adormit greu, târziu. Mi-au revenit niște dureri puternice în tălpile picioarelor și mă gândeam la rănile insuportabile din picioarele lui Isus răstignit. Durerile mele sunt niște infime participări
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
redeschide ușile în jurul orei 17, iar cina se servește după ora 19. - îi vezi apoi pe pelerini, în orele de după amiază, spre seară chiar, ieșind cu pungile de mâncare și băuturi din magazinele alimentare. Unii, mai harnici și mai pricepuți, gătesc câte ceva în bucătăriile de la hanuri. Și aici este o ocazie de a socializa, de a cunoaște persoane noi, care- și găsesc de treabă pe lângă aceleași plite. Este frumos acolo unde hanurile parohiale oferă cina și micul dejun în comun alături de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
îmi oferă farfuria cu bucata lui de carne și legume, spunându-mi că pentru el este prea mult. Mă surprinde plăcut oferta lui, cu atât mai mult cu cât lasagna ce am cumpărat-o de la un magazin nu o pot găti căci lipsește cuptorul cu microunde. Spre seară îmi permit o scurtă vizită în oraș, admirând din exterior un castel-fortăreață și servind apoi o bere într-o mică piață unde la un bar un grup de tineri se simt bine la
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
persoane cunoscute, iar cei mai mulți sunt noi pentru mine, și eu pentru ei, se înțelege. Ca de obicei, după cazare urmează dușul, o scurtă odihnă și apoi masa. Lângă han este un magazin alimentar și un restaurant. Mulți își gătesc în bucătărie, apoi după ce s-a mai potolit căldura, ies la un pahar cu vin și de vorbă. Și așa trece după amiaza. La ora 19 merg la Sf. Liturghie, unde preotul într-un stil original îmbină celebrarea euharistică cu
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
12 octombrie 1948, când avea loc ședința Societății de Anatomie Patologică “Victor Babeș”, al cărei președinte era profesorul și la care participau toți anatomo-patologii din Capitală, atât umani cât și veterinari. În ziua respectivă cu “inima cât un purice” și “gătit ca pentru biserică” m-am prezentat la poarta facultății, cu vreo două ore Înainte de ședință și am așteptat sosirea domnișoarei. Am salutat-o și tiptil, tiptil am urmărit-o până la circa 100 m de intrarea În laborator, când mi-am
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
despăgubirea proprietarilor În câteva zile. A fost cel mai dur, dar și cel mai eficient examen profesional. Plecam din Brăila luni dimineața, mâncam pe unde apucam și ne Înapoiam În oraș doar sâmbăta. Nașa ne aștepta cu pește de Dunăre, gătit după cele mai diferite rețete. Seara mergeam cu domnișoara Rizoiu la cantina-restaurant a Sfatului Popular Raional, unde se dansa și se mai putea consuma În afară de pește și iepure, căprioară, mistreț, etc. Diurna primită la plecare ne permitea și acest lux
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
care se lasă dus.../ Ci ți-oi Întinde mâna și vino de vei vrea / Dar nu te vreau nici roabă și nici stăpână a mea, / Nici sprijin, nici povară - așa te vreau, și-acum / De vrei să mergi cu mine, gătește-te de drum.” (Elena Farago) Eleva Emilia Mărgineanu (Milly) Cu promisiunea de a ne scrie, eu am plecat În aceeași noapte spre București, iar Milica, devenită Milly, s-a Înapoiat la Liceul Comercial de fete din Blaj, unde era elevă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
modești, dar erau tare milostivi. Domnul Iisus vedea la ei multă dragoste și râvnă pentru toți. Se spune că Maria era mai credincioasă și se Îngrijea de suflet tot timpul. Iar Marta se Îngrijea mai mult de trup. Tot timpul gătea, pentru suflet nu mai avea timp, doar prea puțin. De aceea o numește pe Maria suflet, iar pe Marta trup. Și noi ne ocupăm prea mult de trup. Nu ne mai rămâne timp și pentru suflet. Cu haine cât mai
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
la Huși și la Vaslui. Oștile moldovene s-au regrupat - după cum nota cronicarul Nicolae Costin - și au trecut în sudul Poloniei (Podolia), în luna februarie 1534, unde adversarul a fost înfrânt: „Vădzindu atîta pagubă Pătru vodă despre leși, s-au gătit cu oaste și au intrat în Podoliia în luna lui fevrar și au prădat și au arsu Cervoni și Iagolnița și Ciarnocojinții, și, prindzind veste leși [...] au ieșit înaintea moldovenilor, la apa Siretului.”. Deși fusese învingător în războiul cu polonii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru cavalerul crucii: ce folos ar fi putut să aducă acele cîteva mii de oameni nedeprinși cu ale războiului pe care domnul muntean le avea la Urlați ! În ce-l privește pe Dimitrie Cantemir, el a fost mustrat pentru că nu gătise provizii, deși nu era vorba de neexistența lor, ci de neputința de a le avea în acel loc unde țarul se lăsase împresurat de turco-tătari. Nesusținuți, ei nu putuseră rezista atacului turcesc. De fapt toată vina cade asupra aceluia care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
albă și mănuși, iar Mary aprindea și lumânări, ceea ce-l făcea pe "Papa", care suferea de miopie și astigmatism, să exclame că la așa o lumină "oricând e posibil să mâncăm și gândaci!" Excluzând gândacii, lui Papa îi plăceau felurile gătite din broască țestoasă, în special supa, pe care o congela și apoi după câteva luni o consuma rece, ca pe un Daiquiri. Îi mai plăceau caracatița "Fricasée" și langusta "encilada"! Hemingway știa să primească, impunând musafirilor în primul rând cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
grajduri de vaci de lapte cu tot ce trebuie. Există o secție pentru fabricarea conservelor din fructele și legumele de la fermă. Internații au un laborator dentar unde fac dinți falși, un atelier de depanări radio, o bibliotecă. Lucrează ca Îngrijitori, gătesc și servesc masa, sînt ajutoare pentru asistenții de salon. Așa că ai de ales dintr-o mare varietate de ocupații. Nu mă gîndeam să stau pe-acolo cît s-ajung să muncesc. După ce efectul injecției mele de adio a-nceput să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]