6,037 matches
-
34 de ani Funcția: * profesor de matematică; * metodist al ISJ Iași, specialitatea matematică; * responsabil cerc pedagogic zona Pașcani. Performanțe deosebite: a) în activitatea științifică și de cercetare: - tema lucrării științifico-metodică a lucrării pentru obținerea gradului didactic I: ”Grupuri de transformări geometrice”; - distincție “Ordinul Muncii clasa a III -a” (1971) b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: - îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: 1976, 1981, 1985; a îndrumat elevi la faza județeană a concursurilor școlare, care au obșinut
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
a preluat și În arhitectură. Aceasta a dus la folosirea modulului , o unitate de lungime dată În care dimensiunile erau multipli ai lungimii de bază. Mai mult decât atât, Pythagoras a dezvoltat noțiuni estetice bazate pe proporții. De asemenea, regularitatea geometrică exprima frumusețea și armonia și aceasta era aplicată În arhitectură prin simetrie. În Grecia antică simetria reprezenta repetarea formelor și proporțiilor de la cea mai mică parte a clădirii până la volumul total. (Nu cumva ideea modernă a fractalilor preia din această
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
linia dreaptă În toată istoria omenirii, În orice act uman... Dreapta este o reacție, o acțiune, mișcare, efectul unei autodeterminări.― (Le Corbusier 1971) După mai bine de 30 de ani, preocupat de problema urbanismului, Le Corbusier adăuga: „Compoziția arhitectonică este geometrică, eveniment de ordin vizual În primul rând, eveniment antrenând judecățile de cantitate, de raporturi, aprecieri de proporții. Proporția provoacă senzații, iar perindarea acestor senzații corespunde melodiei din muzică.― (Le Corbusier 1971) În arhitectură, lăsând deoparte detaliile de decorare a suprafețelor
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
etc.). Se observă că problemele ridicate de urbanism reclamă o nouă abordare matematică bazată pe simulare pe calculator, probleme care sunt specifice epocii moderne. Așa se explică că metodele matematice pentru rezolvarea acestor probleme nu se mai rezumă la ideile geometrice prezentate În istoric. Varietatea și complexitatea acestor probleme necesită tehnici noi de abordare. Proiectele urbanistice și arhitecturale actuale au un lucru În comun: sunt mari, aceasta Însemnând un impact uriaș asupra mediului și al oamenilor. Proiectarea acestor lucrări este foarte
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
al tavanului și Își manifestă interesul către Închiderile perimetrale. În egală măsură, pentru copii prezintă interes ceea ce ei pot percepe la nivelul ochiului, aspect sesizabil din modul În care au plasat golurile În pereți, În așa fel Încât centrul lor geometric să fie la linia orizontului lor. De cele mai multe ori, În spațiile create de adulți pentru copii, se Întâmplă ca un element vertical să se oprească aproape la Înățimea ochiului copilului (ca, de exemplu, parapetul unei ferestre), aspect supărător pentru cei
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
pentru care cosmosul este co etern cu principiul său, privilegiază o transcendență de tip spațial, vertical : un dincolo care depășește universul. Creștinismul a asimilat ambele modele, în coprezența lor paradoxală pe care, de altfel, crucea o figurează cu simbolismul ei geometric. Evident că, în funcție de tipul lor spiritual, gînditorii creștini vor pune accentul, fără exclusivism, pe un model sau pe altul. Contemplativi și mistici pasionați din toate timpurile Origen, Evagrie, Grigore de Nyssa, Isaac Sirul, isihaștii, Eckhart, Ruusbroec, beghinele, Cusanus, Silesius, Serafim
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
știință, fusese deja formulată înainte ca primele mișcări seismice să se manifeste. în modelul cusan, lumea e prin definiție imperfectă, neterminată, are o realitate de tipul aproximației în raport cu perfecțiunea modelului ei in divinis. Ca atare, nu poate constitui o figură geometrică perfectă și nu poate avea în mod obiectiv un centru. Dar, dacă nu are un centru obiectiv, lumea are în schimb un pol transcendent. Din el radiază și spre el converg perspectivele centrelor personale, fiecare unic prin poziția și prin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Dante, din Siberia și India pînă în Melanezia. El insistă pe faptul că, laolaltă, o inversiune în ce privește regentarea sferelor lumii vizibile de către ierarhiile îngerești. Fiecare treaptă îngerească coordonează cîte o sferă din lumea vizibilă, dar în ordine inversă față de cea geometrică : îngerii cei mai apropiați de centrul lumii invizibile (care e Dumnezeu) coordonează sfera cea mai depărtată de centrul lumii vizibile Astfel că, spune H.-R. Patapievici, dimensiunile lumii văzutelor sînt răsturnatele dimensiunilor lumii nevăzutelor (op. cit., pp. 86-87). Cf., de asemenea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
vecine). Tot de la începutul secolului al XV-lea datează o hartă descoperită la Vatican, numită Mapamondum Borgian, al cărui autor nu este cunoscut și se prezintă sub forma unui disc de alamă de 64 centimetri diametru, cu unele însemnări. Centrul geometric al hărții este Delta Dunării, zona fiind considerată de autor și ca centru de gravitație politică a Europei, din cauza pericolului otoman. Pe hartă este reprezentată Magna Valahia, care cuprinde, în viziunea autorului, Moldova și Țara Românească (așadar este exclusă Transilvania
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în acea "Lume ce gîndea în basme și vorbea în poezii", cum rostește într-unul din versuri. Rădăcinile spiritului eminescian plecau din straturile depunerilor sau ale plămădirilor culturale, iar asimilarea organică nu era altceva decît racordul la acel sincretic loc geometric al originarului, al arhetipului, al începuturilor încărcate de potențialitate. Sinteza făcută de un autor ca Eminescu a fost astfel descifrată prin renunțarea justificată (și) la parti-pris-urile europo- și etnocentriste care au dominat multă vreme lumea, e drept nu fără un
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
valoarea. Cu primele, însă, id est: cu cărțile, am fost, pînă azi, mai zgîrciți, poate se nasc mai greu sau poate amenințările au fost fatale. Dar publicațiile cine nu știe?! s-au înmulțit și au scăzut pînă azi în progresie geometrică, iar influența a ceea ce s-a numit cultură cablată a dus la formarea unui animal media sau om terminal, acel locuitor al Evului Media pe care-l traversează în prezent istoria. Avem publicații fără de care viața cotidiană pare de neconceput
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și ni se prezintă prin proporții perfecte, frumoase, prin ritm, prin numere; lumea cântă și vibrează armonios, iar un mod de viață plin de Înțelepciune este să nu strici armonia dată. „Divinitatea geometrizează prin intermediul sunetului” spunea Pitagora. Există nenumărate corpuri geometrice care pot fi Înscrise Într-o sferă. Dar, doar cinci au această proprietate și, pe lângă aceasta, au fețele poligoane regulate: tetraedrul regulat, cubul (hexaedrul regulat), octaedrul regulat, dodecaedrul regulat și icosaedrul regulat. Aceste corpuri, denumite și poliedre regulate, au atras
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Claudia OLENIUC, Mariana OLENIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93109]
-
matematică a tetraedrului, a octaedrului, a dodecaedrului și a icosaedrului. Păstrarea secretului descoperirilor matematice funcționa ca un jurământ. Cel care Îl Încălca era tratat de către colegi ca și când ar fi fost mort. I se ridica și un monument funerar. Aceste corpuri geometrice stau la baza majorității cristalelor și mineralelor, reprezentând forme ideale de stabilitate și aranjare În spațiu. Combinarea celor cinci corpuri regulate a creat știința numită alchimie. De asemenea multe concepte mistice și filozofice se bazează pe aceste forme, văzute ca
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Claudia OLENIUC, Mariana OLENIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93109]
-
cristalelor și mineralelor, reprezentând forme ideale de stabilitate și aranjare În spațiu. Combinarea celor cinci corpuri regulate a creat știința numită alchimie. De asemenea multe concepte mistice și filozofice se bazează pe aceste forme, văzute ca simboluri. Cele cinci corpuri geometrice au fost denumite și poliedre platonice În geometria sacră, ca un omagiu adus lui Platon care le-a adus În atenția matematicienilor, deși filozoful nu are o contribuție matematică propriu-zisă la studierea lor. Pitagora a fost primul care a asociat
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Claudia OLENIUC, Mariana OLENIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93109]
-
perioada antică. Platon explica armonia Universului prin existența a cinci elemente: focul, apa, aerul, pământul și universul, iar cele cinci poliedre regulate sunt formele care stau la baza materiei. Evenimentul epocal al antichității a fost descoperirea legăturii dintre numere, forme geometrice și natură. Înțelepții antici asociau tetraedrul cu focul (lumina cunoașterii), octaedrul cu aerul. Cum pătratul constituie o bază mai stabilă decât triunghiul, iar pământul este mai stabil decât apa, ei asociau cubul cu pământul și icosaedrul cu apa. Apa ocupă
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Claudia OLENIUC, Mariana OLENIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93109]
-
amănunțită a filosofiei kantiene asupra matematicii. Pentru a ilustra statutul special al matematicii în raport cu alte discipline (în special cu filosofia), Kant pleacă de la practica matematică a vremurilor sale. Unul dintre exemplele de care se folosește el este cel al demonstrației geometrice (euclidiene) a teoremei că suma unghiurilor unui triunghi este egală cu două unghiuri drepte (i.e. este egală cu 180o). Să ne oprim un pic asupra acestei demonstrații pentru a vedea cum procedează matematicianul pentru a ajunge la teorema de mai
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nu stau imagini ale obiectelor, ci scheme" (CRP, p. 171). De exemplu, în cazul demonstrației teoremei discutate mai sus, eu trec dincolo de conceptul de triunghi spre proprietăți care nu se află în el și fac acest lucru cu ajutorul construcției matematice/geometrice adăugând "într-o intuiție pură, la fel ca și în cea empirică, diversul care aparține schemei unui triunghi în genere" (CRP, p. 526). Spre deosebire de imaginea unei figuri geometrice sau a unui număr 13, în cazul cărora avem de-a face
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nu se află în el și fac acest lucru cu ajutorul construcției matematice/geometrice adăugând "într-o intuiție pură, la fel ca și în cea empirică, diversul care aparține schemei unui triunghi în genere" (CRP, p. 526). Spre deosebire de imaginea unei figuri geometrice sau a unui număr 13, în cazul cărora avem de-a face cu intuiții particulare, schema nu este decât o regulă a sintezei imaginației. Faptul că construcția matematică are la bază astfel de reguli și nu simple imagini/figuri face
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
unei drepte pot fi trasate mai multe paralele la acea dreaptă. Timp de aproape patruzeci de ani, lucrările celor doi nu au atras deloc atenția, unii matematicieni neștiind de existența lor, iar unii dintre "matematicienii care aflaseră de noul sistem geometric erau înclinați să-l privească mai degrabă ca pe o aberație decât ca pe, într-un anumit sens, o alternativă validă la geometria euclidiană" (Mykytiuk și Shenitzer 1995: 63). Lucrurile au început să se schimbe odată cu publicarea în 1868 de către
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nu conțin negarea unei figuri." (CRP, p. 224). Am văzut în secțiunea precedentă că, în viziunea lui Kant, axiomele geometriei sunt sintetice și nu analitice. Dacă ar fi fost analitice, ar fi fost într-adevăr imposibil de găsit alte sisteme geometrice consistente bazate pe negarea unora dintre axiomele geometriei euclidiene. Cum, însă, aceste axiome sunt sintetice, trebuie să acceptăm posibilitatea geometriilor neeuclidiene. Astfel, apariția acestor sisteme nu intră nicidecum în conflict cu filosofia kantiană a matematicii, ci reprezintă chiar o dovadă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
care se ia principiul noncontradicției drept condiție și necesară și suficientă. Viziunea lui Kant este categorică din acest punct de vedere: nu se pune problema acceptării (nici măcar a posibilității logice 24 a) geometriilor neeuclidiene. Pentru a accepta că o figură geometrică este posibilă ne trebuie ceva mai mult decât simplu fapt că în conceptul acelei figuri nu este nici o contradicție, și anume trebuie "ca o astfel de figură să fie gândită numai sub condițiile pe care se bazează toate obiectele experienței
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de până acum nu are, desigur, alt rol decât cel al unei clarificări de natură conceptuală. Nu poate fi luată ca un răspuns la întrebarea de la care am plecat pentru că s-ar înțelege greșit că simpla discuție despre aceste sisteme geometrice în cadrul matematicii ar submina viziunea kantiană, ceea ce nu e așa. Ce face ca această viziune să se clatine este acceptarea faptului că figurile geometriilor neeuclidiene sunt obiecte posibile ale intuiției. Dar rezultatele obținute de Beltrami în legătură cu pseudosfera fac ca astfel
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
fiind funcții propoziționale 29. Ele sunt lipsite de înțeles și exprimă doar relații între termenii primitivi nedefiniți ai sistemului axiomatic din care fac parte. Mai mult, un astfel de sistem axiomatic nu trebuie nici măcar să fie categoric 30. Un sistem geometric privit prin prisma acestei noi viziuni asupra axiomelor nu trebuie să stea în nici un fel de relație cu vreo intuiție de-a noastră și nu trebuie să fie despre structura lumii. Felul cum trebuie privită geometria din această perspectivă este
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sub o relație bijectivă potrivită între termenii primitivi și conceptele sistemului în chestiune." (Resnik 1974: 392). O consecință imediată a acestei viziuni este aceea că ridică orice semne de întrebare cu privire la geometriile neeuclidiene: singurul criteriu de acceptabilitate a unui sistem geometric este consistența acestuia. Conflictul viziunii moderne asupra axiomelor cu filosofia kantiană a matematicii este atât de evident încât aproape că nici nu mai trebuie menționat. Cred că este suficient să remarcăm în acest punct că, dacă la Kant geometria era
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
intersecția dintre ele și de care avem nevoie în demonstrațiile teoremelor noastre, să fie inexistent. Astfel, când se demonstrează acest tip de teoreme în sistemul euclidian, se asumă existența unui astfel de punct, iar "această asumpție este bazată pe intuiția geometrică" (Hempel 1945a: 8). Pentru a se evita această problemă, în formularea modernă a geometriei euclidiene, au fost introduse axiome ale continuității 33 și axiome ale ordinii. Cum în acest sistem nu mai apare problema demonstrării existenței punctului de intersecție, nu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]