12,132 matches
-
nu pot fi sigur că ar fi acceptat această completare, cred totuși că ar fi reflectat cu atenție asupra următoarei idei confirmată de întreaga lui activitate: în pofida rezervei heideggeriene față de filozofia romanică și în pofida tezei heideggeriene că numai grecii și germanii au gândit autentic, totuși spațiile culturale în care Heidegger a fost asimilat și a generat noi proiecte filozofice nu au fost doar spațiile de limbă germană, ci și sau mai ales spațiile filozofiilor romanice, franceză, de pildă, sau italiană. În
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
gândirea speculativă din ultimii ani de luciditate. Un bun exemplu îl reprezintă pamfletul Nietzsche contra Wagner, unde încă din Cuvânt-înainte dăm peste urmele influenței lui Bourget. Nietzsche declară că este vorba despre "un eseu (Essai) pentru psihologi, dar nicidecum pentru germani"78, făcând evident aluzie la perspectiva "psihologică", opusă celei morale, pe care Bourget o adoptase pentru a putea să înțeleagă decadența din perspectivă pozitivă. Iar pe parcursul pamfletului în care, după cum s-a observat, sunt reunite reflecții făcute în altă parte
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
apartenența esențială la gândirea lui Nietzsche. La cumpăna dintre cele două secole și în primele decenii ale secolului XX, trăsătura operei lui Nietzsche care l-a transformat într-un autor atât de citit încât a ajuns să ocupe în inimile germanilor locul deținut înaintea sa și cu aceeași formație intelectuală de Schopenhauer, l-a reprezentat în schimb diagnosticarea decadenței și a crizei valorilor. Opera sa și-a întins astfel umbra asupra unei părți considerabile din gândirea și cultura de la sfârșitul secolului
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
mai mult încă: susținea primatul spiritului eroic german asupra spiritului mercatil anglo-saxon, eroii (Helden) împotriva "negustorilor" (Händler), individualismul estetic împotriva universalismului moral, impulsul mistic împotriva disciplinei etice, spiritul împotriva politicii. Reușea mai ales să transforme în virtute devoțiunea antipolitică a germanului, apolitismul său tradițional (Unberufenheit zur Politik), celebrând-o ca eliberare din sclavia lumii (Weltversklavung) și cucerire a adevăratei libertăți și suveranități asupra lumii (Weltherrschaft), întru totul spirituală și în nici un caz politică. În concluzie, se exclude din civilizația occidentală, din
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
să fie prezentă chiar și în opera sa succesivă, dar este atenuată și purificată de asprimile sale antiumaniste, antidemocratice și antipolitice. Deja în Despre republica germană (Von Deutscher Republik, 1922), și apoi cu o mai mare fermitate în Germania și germanii (Deutschland und die Deutschen, 1945), temându-se că ar fi putut furniza arme obscurantismului, Thomas Mann face un pas înapoi în raport cu Weltanschauung-ul metafizico-individualist și se orientează decisiv spre o raportare mai responsabilă la politică. Declară însă că și-a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de vedere fizic, teritorial. Manifestările cele mai frecvente sunt: căsătoriile interculturale (sau inter-etnice), comerțul și războiul. În luna iunie 2010, a fost prezentat la știrile naționale un caz cu mai multe familii de romi, dintr-un sat dominat de etnici germani (sași), care au început o afacere de creștere a unor capre de origine franceză, abandonând practicile ocupaționale tradiționale și preluând modul de gospodărire propriu al sașilor. * Difuziunea forțată apare atunci când o cultură subjugă o altă cultură (prin cucerire sau aducerea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
tehnologia germană, Turnul din Pisa etc.), iar concluzia a fost una abstractă și foarte generală, anume că "românii au și ei de povestit..." (fără să se spună ce au de povestit, lăudat etc.). Iar spre final, autorii campaniei susțin că: "germanii sunt cunoscuți ca un popor rece, ingineresc. Britanicii sunt conservatori, italienii și spaniolii vorbăreți, iar francezii sunt percepuți ca artiști, romantici. Față de aceștia, românii au un pic din fiecare. Sunt și firi deschise, cărora le place să glumească, sunt și
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ideea de căutare (regăsire) "mistică" a sinelui sau a celuilalt (Natura, ființa iubită...), întemeindu-se pe credință și pe o ordine "poetică" a Lumii ale cărei simboluri pot fi interpretate doar de către cei cu har. Este ceea ce teoretizează un romantic german, Franz von Baader: Întreaga natură este un poem îndrăzneț, al cărui sens, totdeauna același, se manifestă necontenit sub noi aparențe! E o mare fabulă care, în fiecare din momentele pieritoare ale timpului, se apropie de morala ei, care e una
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Evangheliei până la marginile lumii Credința baptistă a apărut în Anglia iar apoi a trecut în Olanda, în Nordul Americii și apoi în Germania. Germania s-a implicat foarte mult în răspândirea baptismului în toată Europa. Alexa Popovici menționează: “comunitățile de germani aflate în aproape toate țările europene au contribuit din plin la răspândirea credinței baptiste”. În România, credința baptistă s-a răspândit prin trei situații distincte, așa cum se susține în prezent: În București credința baptistă s-a răspândit printr-o familie
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
în aproape toate țările europene au contribuit din plin la răspândirea credinței baptiste”. În România, credința baptistă s-a răspândit prin trei situații distincte, așa cum se susține în prezent: În București credința baptistă s-a răspândit printr-o familie de germani. Karl Johann Scharschmidt s-a născut în 1820 la Ofen, Ungaria și a fost botezat în 1845 de păstorul J. G. Oncken și, împreună cu soția sa, Augusta, botezată în 1849 în Berlin, au ajuns la 30 aprilie 1856 în București
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
plan în rândul armatei române, a soldaților și a generalilor. Frontul armatei hitleriste împotriva Sovieticilor se afla pe teritoriul României și era foarte bine organizat. Insurecția a avut ca punct de plecare Valea Prahovei pentru a intimida Bucureștiul ocupat de germani și Antonescu. Apoi, din ordinul regelui Mihai I aliat cu comuniștii, Antonescu trebuia închis iar mai apoi regimentele și diviziile românești trebuiau să părăsească aliamentele și să formeze breșe împotriva armatelor hittleriste. În data de 24 august 1944 România încheie
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
consul general al Poloniei la București, colegii de catedră ai Codruței. Ambii au studiat româna aici și o vorbesc perfect. În momentul de față, Kazimierz scrie o lucrare de abilitare un fel de supra-doctorat în sistemul lor, asemănător cu cel german despre conservatorismul românesc, care va cam bate tot ce s-a scris în țară pe această temă. Nu doar că a citit tot ce se poate citi, dar am avut discuții pe acest subiect cu el și am fost surprins
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
încurcăturile imense din societate. M-am întâlnit acum câțiva ani în Copou cu profesorul Adrian Neculau, tocmai când mă întorceam din Germania, și domnia sa m-a întrebat ce m-a impresionat. I-am răspuns că, atât cât i-am văzut, germanii nu par a fi deloc șmecheri și o duc foarte bine, în vreme ce românii sunt foarte șmecheri, dar o duc prost. Liviu Antonesei: Aș spune că ai dreptate cam în tot ce-ai spus. Nu știu de ce ne imaginăm că o
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
din 1221. Se pare că fusese primit în Ordin de curând, poate în anul 1219, atunci când s-au reîntors frații din prima misiune de dincolo de munți, din Ungaria și Germania. După ce le ascultă povestirile, rămâne impresionat mai ales de duritatea germanilor, față de care simțea o anumită teamă. În acest capitol, încep să fie expuse episoadele cele mai semnificative și fascinante din viața sa, prin intermediul cărora el dorește să schițeze trăsăturile fratelui minor; am putea afirma că este o imagine concretă din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nr. 47 și 49). Parcurge întregul său itinerariu franciscan: tânăr întreprinzător și curios, la Assisi; încă diacon (nr. 18), misionar inventiv și cerșetor răbdător de-a lungul anevoioaselor cărări din Alpi și din temuta și necunoscuta Germanie (însă teama de germani, atât de bine evocată în scena finală a Capitulului Rogojinilor, pare să fie depășită în curând de urgentele nevoi de hrană și de adăpost, nr. 21 și 22); întemeietorul lăcașului din Salisburg (nr. 21); harnic și iscusit cerșetor, în călătoria
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
transmită emoțiile și sentimentele sale, pentru «a cere un ministru și un lector» pentru Saxonia (nr. 58). «Reîntorcându-se în Germania, a trecut pe la fratele Toma de Celano», lăsându-ne pe noi să ne imaginăm fericirea primilor doi „cuceritori” ai germanilor. Esența întâlnirii lor se concentrează în întregime pe relicvele Sfântului Francisc pe care fratele Toma le oferă prietenului său și care vor fi pentru el izvor de noi experiențe (nr. 59). Se va reîntoarce în Italia pentru a doua oară
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fiindcă «timpul oricărui lucru este stabilit de Dumnezeu». 9. Fratele Elia a fost numit, de către fericitul Francisc, ministru provincial al teritoriilor de dincolo de mare. Datorită predicării sale, un cleric, pe nume Cezar, a fost primit în Ordin. Acest Cezar, un german născut la Speyer, și subdiacon, a studiat teologie cu maestrul Conrad din Seyer, predicator al cruciadei și mai târziu episcop de Hildesheim. Pe când era încă un secular, a fost mare predicator și imitator al perfecțiunii evanghelice. Deoarece în orașul său
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să plece. 18. La acel capitul, era prezent un frate care în rugăciunile sale obișnuia să-i ceară Domnului ca dreapta lui credință să nu fie coruptă de ereticii din Lombardia și să nu se lepede de ea din cauza cruzimii germanilor; stăruia ca Domnul, în îndurarea sa, să-l ferească de aceste două pericole. Acest frate, văzând că se ridicaseră mulți frați și erau gata să meargă în Germania, credea că, fără îndoială, aceștia vor fi martirizați în curând de germani
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
germanilor; stăruia ca Domnul, în îndurarea sa, să-l ferească de aceste două pericole. Acest frate, văzând că se ridicaseră mulți frați și erau gata să meargă în Germania, credea că, fără îndoială, aceștia vor fi martirizați în curând de germani. Regretând că nu-i cunoscuse în mod personal pe frații trimiși în Spania, care fuseseră deja martirizați, a vrut să evite de data asta ceea ce i se întâmplase atunci. De aceea, s-a ridicat din mijlocul mulțimii și s-a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a întrebat: Cine ești și cum te cheamă?». Acesta a răspuns: «Mă numesc Palmerio» și, prinzându-l de mână, a adăugat: «Și tu ești de-al nostru și vei veni cu noi», dorind astfel să-l ia cu el printre germani. Fratele respectiv îl rugase deja de mai multe ori pe Dumnezeu să-l trimită oriunde va voi, dar nu la aceia. Fiind îngrozit de numele germanilor, a răspuns: «Nu sunt de-al vostru, dar am venit printre voi cu dorința
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nostru și vei veni cu noi», dorind astfel să-l ia cu el printre germani. Fratele respectiv îl rugase deja de mai multe ori pe Dumnezeu să-l trimită oriunde va voi, dar nu la aceia. Fiind îngrozit de numele germanilor, a răspuns: «Nu sunt de-al vostru, dar am venit printre voi cu dorința de a vă cunoaște și nu cu intenția de a pleca cu voi». Însă Palmerio, biruindu-l prin jovialitatea sa, l-a reținut și trăgându-l
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
autoritatea de a alege pe cine voia dintre cei nouăzeci de frați. Descoperindu-l printre ceilalți și pe acel frate curios, a fost convins de aceștia să-l ia și pe el. Dar pentru că acela nu vroia să meargă la germani și repeta mereu: Nu sunt de-al vostru și nu m-am ridicat cu intenția de a merge cu voi», a fost condus la fratele Elia. Atunci frații din provincia în care fusese trimis, auzind acestea, au insistat să-l
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
el, legat prin ascultare, nefiind sigur pe sine, nu a îndrăznit să aleagă conform conștiinței, pentru a nu da impresia, în cazul în care s-ar fi pronunțat, că acționează conform propriei voințe. Îi era teamă să plece din cauza cruzimii germanilor, și nu voia să-și pună în pericol sufletul dacă din cauza suferințelor și-ar fi pierdut răbdarea. Și astfel, nehotărât între cele două alternative și nemaigăsind soluții, s-a adresat acelui frate, deja încercat de diferite suferințe, care în Ungaria
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în virtutea sfintei ascultări, să se grăbească să meargă în Germania cu fratele Cezar. Acel frate este fratele Giordano din Giano, care scrie pentru voi aceste memorii; care a venit în Germania printr-o asemenea aventură; care a scăpat de furia germanilor de care era îngrozit, și care împreună cu fratele Cezar și alți frați a sădit pentru prima oară Ordinul Fraților Minori în Germania. 19. Fratele Cezar a fost primul ministru provincial al Germaniei. Din dorința de a-și îndeplini cât mai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în Germania. 19. Fratele Cezar a fost primul ministru provincial al Germaniei. Din dorința de a-și îndeplini cât mai eficient ascultarea încredințată, i-a luat cu sine pe frații Ioan din Pian del Carpine, predicator în latină și lombardă; germanul Barnaba, distins predicator în lombardă și germană; Toma de Celano, care mai apoi a scris prima și a doua Legendă a Sfântului Francisc, Iosif din Treviso; ungurul Abram, toscanul Simon, fiul contesei Collazzone; clericul german Conrad; preotul Petru din Camerino
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]