9,430 matches
-
de o persoană și de patru persoane; proporția persoanelor persistent sărace; distanța față de pragul sărăciei; raportul dintre decila superioară și cea inferioară a distribuției populației după nivelul veniturilor; proporția persoanelor în vârsta de 18-59 (64) ani cu nivel de instruire gimnazial sau primar; proporția persoanelor neocupate în totalul populației în vârstă de 18-59 (64) ani; proporția persoanelor din gospodăriile fără persoane ocupate și al căror venit se situează sub 60% din venitul median; proporția persoanelor ocupate din gospodăriile sărace; proporția persoanelor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și se răspunde la întrebarea în legătură cu impulsul care a declanșat migăloasa scriere a unui roman după cum urmează: „Imboldul cel mai de încredere a fost probabil originea mea mic-burgheză, această manie a grandorii saturată de aer stătut, potențat de întreruperea studiilor gimnaziale - am rămas în clasa a cincea de liceu -, ce m-a făcut să vreau să produc ceva imposibil de trecut cu vederea.“ A mai existat și o altă sursă de propulsie, dar un lucru e adevărat: de când găsisem la Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
b) să aibă aptitudini fizice, psihice și profesionale adecvate funcției; c) să fie cunoscută ca persoană corectă, cu o bună condiție cetățenească și să nu fi suferit condamnări; d) să aibă serviciul militar satisfăcut; e) să fie absolvent al învățământului gimnazial și să fie testat de organul competent. Pot fi încadrate în funcția de paznic și femei care îndeplinesc condițiile de mai sus, mai puțin pct. d. Conform art. 20 din același act normativ, „Atestarea personalului pentru executarea activităților de pază
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
au încheiat formarea profesională și creșterea numărului de locuri pentru programele de master. În viitorul an școlar vor fi 645 000 de copii în grădinițe, 1 000 000 de elevi în învățământul primar, 1 000 000 de elevi în învățământul gimnazial, 151 000 de elevi în clasa a IX-a, învățământ de zi, 5 000 de elevi în clasa a IX-a, învățământ seral sau cu frecvență redusă, 25 000 de elevi în clasa a XI-a, învățământ seral sau cu
Agenda2006-13-06-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284907_a_286236]
-
unităților de învățământ. De asemenea, pentru realizarea unei eficiențe sporite a actului educațional, se recomandă organizarea unităților de învățământ pe verticală, cu o conducere unică și un număr mare de preșcolari/elevi, cuprinzând mai multe niveluri de pregătire (preșcolar, primar, gimnazial etc.) și nu pe orizontală, cu conducere separată, pe un nivel de pregătire (mai multe grădinițe sau mai multe școli primare). Noțiuni definite l În perspectiva descentralizării În vederea unei percepții corecte și unitare asupra fenomenului descentralizării învățământului preuniversitar de stat
Agenda2005-48-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284431_a_285760]
-
maxime, după cum urmează: grupa de început din învățământul preșcolar va fi constituită spre limita maximă de 20 de copii; clasa de început din învățământul primar va fi constituită spre limita maximă de 25 de elevi; clasa de început din învățământul gimnazial și din învățământul postliceal de stat cu taxă va fi constituită spre limita maximă de 30 de elevi; clasa de început din învățământul liceal, profesional - școli de arte și meserii și anul de completare va fi constituită din 28 de
Agenda2005-48-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284431_a_285760]
-
a resurselor; • Studiu postcalcul. 4. Implementarea proiectului de management curricular „Medierea conflictelor” Tema: Elaborarea unui program, care va fi aplicat la clasele a III-a și a IV-a - ciclul primar și a VII-a și a VIII-a - ciclul gimnazial, și care: 33 1) va pregăti învățătorii și profesorii în metodologia prevenirii/ evitării/ medierii conflictelor; 2) va proiecta un model de curriculum elaborat în școală privind medierea conflictelor între elevi (Programa „Medierea conflictelor”). Problema: Identificarea elevilor cu abilități de mediatori
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
Didactică și Pedagogică, București 22. Crostea, S., 2004 - „Managementul organizației școlare”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București 23. Cristea, M., 1994 - „Sistemul educațional și personalitatea”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București 24. Crișan, A., (coord.), 1992 - „Programe școlare pentru învățământul gimnazial: texte preliminare”, Institutul de Științe ale Educației, București 25. Crișan, A., (coord.), 1998 - „Curriculum și dezvoltare curriculară în contextul reformei învățământului, Politici curriculare de perspectivă”. Document MEN, Consiliul Național pentru Curriculum, București 26. Deutsch, Morton , (coord.), 1999 - „Psihologia rezolvării conflictului
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
în perioada interbelică / 202 Tabel 23. Periodizarea istoriei universale și a celei naționale / 234 Tabel 24. Evoluția modului de alocare a timpului de studiu aferent disciplinelor umaniste și științelor naturii în școlile secundare / 259 Tabel 25. Evoluția învățământ primar și gimnazial în perioada 1938-1961 / 260 Tabel 26. Periodizarea marxistă a istoriei universale și a celei naționale / 274 Tabel 27. Finanțarea acțiunilor social-culturale în intervalul 1950-1989 / 293 Tabel 28. Tabloul general al învățământului românesc în perioada 1938-1989 / 294 Tabel 29. Panorama învățământului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noastre, care pilotează întreaga analiză, este că memoria națională românească este modelată de multiple ancadramente societale, principalele cadre ale memoriei naționele românești fiind: regimul politic, sau starea de fapt a politiei 6; gradul de organizare al educației publice elementare și gimnaziale; și cadrul ideologic al concepției despre națiune, naționalitate, naționalism. Statul național român reprezintă, în această schemă a lucrurilor, meta-cadrajul care subsumează toate celelalte cadre, întrucât memoria națională este intrinsec legată și intim întrețesută în procesul de construire a statului-națiune românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a datorat opoziției formulate de status quo-ul alcătuit din nobilimea maghiară, care nu dorea ca ordinea consacrată să fie afectată de politicile educaționale emancipative experimentate de Curtea de la Viena. Ratioeducationis organizează învățământul în trei trepte: i) învățământul elementar; ii) învățământul gimnazial; iii) învățământul superior. Școlile elementare trebuiau organizate în sate, târguri și orașe. Programa și conținutul învățământului varia în funcție de categoria școlii, astfel că acesta era corelat cu necesitățile contextuale și ocupaționale ale segmentului social din care proveneau elevii: țăranii primeau o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să fie făcută în limba maternă. Fiecare "națiune" era împuternicită să organizeze învățământul în limba proprie, introducându-se pe lângă aceasta prevederea predării limbii germane, pe care Curtea intenționa să o instaleze ca limbă oficială a imperiului în locul limbii latine. Învățământul gimnazial funcționa pe două cicluri: unul inferior de trei ani, în care materiile predate erau religia, latina, limba germană, aritmetica, științele naturii, geografia, istoria și caligrafia, în ciclul secund, de doi ani, fiind alocate retorica și poetica (Pascu et al., 1983
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fiind alocate retorica și poetica (Pascu et al., 1983, p. 240). Pentru Transilvania a fost emisă Legea regală pentru școlile din Marele Principat al Transilvaniei în anul 1781, mult mai cunoscută sub numele de Norma regia, care viza doar învățământul gimnazial. Materiile stipulate ca obligatorii și numărul de ore aferente fiecăreia pentru educația gimnazială erau următoarele: limba latină (17 ore), artimetica (2 ore), geografia (2 ore), limba elină (2 ore), istoria (1 oră) și religia (1 oră). Acest tipar era predat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost emisă Legea regală pentru școlile din Marele Principat al Transilvaniei în anul 1781, mult mai cunoscută sub numele de Norma regia, care viza doar învățământul gimnazial. Materiile stipulate ca obligatorii și numărul de ore aferente fiecăreia pentru educația gimnazială erau următoarele: limba latină (17 ore), artimetica (2 ore), geografia (2 ore), limba elină (2 ore), istoria (1 oră) și religia (1 oră). Acest tipar era predat cu repetiție în fiecare din cele trei clase prevăzute de studiile gimnaziale. Cele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
educația gimnazială erau următoarele: limba latină (17 ore), artimetica (2 ore), geografia (2 ore), limba elină (2 ore), istoria (1 oră) și religia (1 oră). Acest tipar era predat cu repetiție în fiecare din cele trei clase prevăzute de studiile gimnaziale. Cele 25 de ore săptămânale erau repartizate în cinci zile de studiu, excepție făcând zilele de joi și duminică, în care nu se țineau ore, din rațiuni religioase (ibidem). Tot în 1781 a fost emis Edictul de toleranță religioasă de către
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
autoritățile statale și justificată prin recursul la o teologie politică în care principiul axial este "dreptul divin al regelui". În principatele danubiene, procesul de etatizare a educației și de articulare a unei rețele organizată statal de școli publice primare și gimnaziale s-a produs cu o întârziere de o jumătate de secol. Dacă în Transilvania, inclusă în sfera geopolitică a Europei Centrale, instituirea statală a învățământului public a debutat în 1777 (Ratio educationis), în Țara Românească și Moldova sistemul public de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fiind organizată în școli ordinare și școli extraordinare (Urechia, 1892, IV, pp. 391-395, Regulamentul șcólelor intocmit de Obștésca Adunare a Moldoveĭ, §1-36): A. Școli ordinare: ▪ Școli începătoare (durata de 3 ani: un an școală lancasteriană, doi ani școală normală); ▪ Școli gimnaziale (durata de 4 ani: două clase pregătitoare și două clase umanioare); ▪ Școli academice, cu trei facultăți: filosofică de doi ani, juridică de trei ani și teologică; la care se adaugă două cursuri speciale: geometrico-practic de trei ani și economia de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
arhitectură și pictură). Redăm planul de învățământ întocmit de către Regulamentul școlilor din Moldova, intrat în vigoare în 1835 (Urechia, 1892, IV, pp. 419-421), unde este detaliată lista disciplinelor obligatorii din prima clasă a școlii începătoare până în ultimul an aferent școlii gimnaziale. Tabel 4. Planul de învățământ prevăzut de Regulamentul școlilor din Moldova, 1835 Tipul școlii Anul de studiu Materia A. Învățătura începătoare Școala lancastrică Anul I Citirea Scrierea Numărarea, adunarea și scăderea practică Sfintele rugăciuni Școala normală (clasa a I-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regatul animalelor Școala reală (clasa a III-a) Anul IV Din sintaxul limbii române Geografia Moldovei și Țării Românești Exercițiu în alcătuire Din istoria naturală, urmare Din aritmetică (regula de trei, purtarea registrelor) Geometrie și mecanică populară Desenul B. Învățătura gimnazială Pregătitoare (clasa a I-a) Anul V Sintaxul român Gramatica latină, etimologia Geografia universală și în special a Moldovei și Țării Românești, Turciei, Europei, Rusiei și Prusiei Istoria naturală, regatul plantelor Aritmetica până la regula de trei Istoria biblică Pregătitoare (clasa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de infuzată de spiritul religios era educația elementară în școlile din prima parte a secolului al XIX-lea. Geografia Moldovei și a Țării Românești este predată, spre deosebire de istoria principatelor dunărene, care nu își găsește loc în programa școlară. În ciclul gimnazial predomină în continuare istoria sacră și geografia marilor puteri, precum și un pachet de discipline clasice, axate pe studiul limbilor latină și greacă. Datele statistice disponibile pentru situația școlii din principatele danubiene în perioada regulamentară indică faptul că în între 1832
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub egida Bisericii Ortodoxe. Mai mult, până la deschiderea primelor școli în limba română (în 1813, prin Gheorghe Asachi în Iași la Academia Domnească și 1818, prin Gheorghe Lazăr în București la Școala de la Sf. Sava), limba de predare în școlile gimnaziale și superioare din cele două principate era greaca. Sub aceste auspicii (ecleziale din punct de vedere organizatoric și grecești din punct de vedere lingvistic), nu constituie o surpriză faptul că conținutul educațional avea o puternică și aproape exclusivă fibră religioasă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de gramatică, de geografie, de istoria țării, de dreptul legislativ al țării, cele patru operații aritmetice, sistemul legal al măsurilor și greutăților (art. 32). Istoria Principatelor Române va fi studiată în clasa a III-a. În ciclurile superioare ale învățământului gimnazial și liceal, istoria și geografia au dobândit centralitate curriculară, fiind studiate în toate cele șapte clase ale acestor două faze ale sistemului educațional (gimnaziu și liceu). Istoriei îi este acordată sarcina cardinală în împlinirea scopului de căpetenie al învățământului: formarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
10,0 100 Sursa: cf. R.L. Braham (1963, p. 44) De regulă, reforma educației din 1948 a fost interpretată în literatura românească de specialitate ca fiind o ruptură totală cu tradiția educațională osificată până la momentul respectiv. Cu privire la învățământul primar și gimnazial, aceasta opinie consensuală este chestionabilă. Privită în perspectivă istorică, à la longue, pachetul de reforme cuprins în legea din 1948 prezintă totuși o serie de continuități cu proiectul modernizator al învățământului românesc lansat în secolul al XIX-lea. O primă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
extinderea rețelei unităților școlare și, corolativ, creșterea gradului de înregimentare a contingentului de copii de vârsta școlarizării în sistemul educațional. Tabelul de mai jos prezintă evoluția unităților școlare, a numărului de elevi, precum și a cadrelor didactice în învățământul primar și gimnazial. Tabel 25. Evoluția învățământ primar și gimnazial în perioada 1938-1961 Anul Școli Elevi înscriși Personal didactic 1938/39 13.654 1.575.477 39.935 1950/51 15.342 1.779.208 67.146 1960/61 15.110 2.346
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gradului de înregimentare a contingentului de copii de vârsta școlarizării în sistemul educațional. Tabelul de mai jos prezintă evoluția unităților școlare, a numărului de elevi, precum și a cadrelor didactice în învățământul primar și gimnazial. Tabel 25. Evoluția învățământ primar și gimnazial în perioada 1938-1961 Anul Școli Elevi înscriși Personal didactic 1938/39 13.654 1.575.477 39.935 1950/51 15.342 1.779.208 67.146 1960/61 15.110 2.346.343 93.794 Sursa: Anuarul Statistic al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]