3,687 matches
-
până acum, doar două cărți au schimbat lumea : Biblia și “Capitalul”. Evident, în direcții diferite. Pragmatismul exagerat îl scutește pe om de sacralitate. Modernismele mușcă lacom din dimensiunea sacră a vieții. Când vor să surpe o religie, cotropitorii îi distrug idolii și preoții. Căința poate fi marele pas spre mântuire. Mă îngrijorează lipsa de feed-back a Cerului. Numai credința îi mai dă omului anvergură cosmică. Pentru impulsuri periodice, Dumnezeu convoacă popoarele pe cruce. Nu mă tem de chinurile iadului, cât de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
este o chestiune de igienă.. În absența modelelor, tinerii ar fi precum iedera fără perete. Între educație și ereditate trebuie să fie complementaritate nu adversitate. Educația poate accelera arderea etapelor spre civilizație. Menirea tineretului e să înalțe și să demoleze idoli. Ca să-i câștigi unui copil sufletul, ia-i în seamă opiniile. Dialogul școlar trebuie să fie un fluid capabil să adune toată mirarea din bănci. Esența vieții se decide în adolescență. Școala rătăcită ucide intuiția și subminează dialogul. Școala nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
continuă să tragă de perciuni țările mici, cu aceeași voluptate de altădată. Liderii lumii pot avea minte mai puțină, dar să fie barem sănătoasă. În jurul oricărei noi puteri se gudură alți neo țucălari. Politica înseamnă libertatea de a prosterna în fața idolilor pe care ți iai creat. Politica hrănește numeroși analiști bucali. Când este în călduri, politica face pipi pe viețile oamenilor. Multe opțiuni politice sunt stomacale. Cei care suportă greu libertatea sunt asemenea convalescenților care au nostalgia bolii. Și în politică
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Nămeții senectuții oricum vin. În artă, timpul clasicizează toate caraghioslâcurile valoroase. Cu trecerea timpului, frustrările artiștilor devin orgolii. Nu judecați inima vârstnicilor după vehicolul rablagit care o cară. Pe axa timpului, arta este cea mai subtilă anticipare. O generație înalță idoli, alta îi doboară. Viața nu-mi inspiră încredere. E prea trecătoare. Bătrânețea ține de zona testamentară. Acum se hotărăște ce lăsăm în urmă și ce luăm cu noi. Dumnezeu ne dă zile. Administrarea lor însă e treaba noastră. Am copilărit
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de altădată.. Cu trecerea timpului, frustrările artiștilor devin orgolii. În artă, timpul clasicizează toate caraghioslâcurile valoroase. Fă ceva ! Nămeții senectuții oricum vin. Timpul trebuie înnobilat, nu doar dilatat. Pe axa timpului, arta este cea mai subtilă anticipare. O generație înalță idoli, alta îi doboară. SECOLUL NOSTRU Computerele ne lustruiesc memoria. Nu sensibilitatea. Timpul liber, amplificat de dezvoltarea tehnicii, ni l fură hedonismul, nu cultura. Omul contemporan tinde să devina o anexa a butoanelor. În ciuda tehnologiilor, avansate, procurarea hranei ne fură mai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
zona marilor pasiuni. Viața este o biată paranteză a neantului. Unii moșesc răul, alții avortează binele. Un popor este o sinteză de virtuți și servituți. Dacă s-ar apuca zdravăn de studii, rromii ar înnegri toate topurile muzicale. Alegeți - vă idoli tăcuți ! Cei logoreici plictisesc. Marile orașe și - au golit cerul de mistere. Să trăim atât de intens, încât să - i plesnească urâtului din noi colesterolul. Pentru igiena curajului, fundamental este riscul. Neutralitatea intelectualului este aproape criminală El trebuie să fie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
enervează oare pe privighetoare de cântă atât de frumos? Chiar compromis de Iuda, sărutul rămâne o punte. A fi optimist presupune să aștepți încă întoarcerea Titanicului din prima lui cursă. Marile orașe și-au golit cerul de mistere. Alegeți-vă idoli tăcuți! Cei logoreici plictisesc. Dacă s-ar apuca zdravăn de studii, romii ar înnegri toate topurile muzicale. În fiecare moleculă de vin bun un carpe diem stă gata să rupă lanțurile. Mitingul acest miriapod în călduri. Măcar privirea să nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ticăloaselor ăstora de otrăvuri! Acum, curge sânge stricat prin tine! Mărturisește-mi drept, cine te-a îndemnat să te droghezi, cine ți-a sugerat asta, cine ți-a vârât în minte toate aceste bazaconii spurcate și de modă nouă? Ce idoli blestemați, perfizi și vicleni au reușit să te corupă și să te întineze până într-atât? Ia zi! - Eu nu am idoli, am idei proprii!, îi răspunse el răspicat, iritat și veninos, scrâșnind din dinți și scrutând-o c-o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
a sugerat asta, cine ți-a vârât în minte toate aceste bazaconii spurcate și de modă nouă? Ce idoli blestemați, perfizi și vicleni au reușit să te corupă și să te întineze până într-atât? Ia zi! - Eu nu am idoli, am idei proprii!, îi răspunse el răspicat, iritat și veninos, scrâșnind din dinți și scrutând-o c-o privire cât o mie de înjurături, lucru care o făcu pe femeie să turbeze aproape și mai tare. - Minți, afurisitule, minți, întotdeauna
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pe insula aceea albă și rece, mi-am luat inima în dinți și m-am hotărât să cobor pe uscat, fie ce-o fi. — Și ce s-a întâmplat? întreba imediat Tapú Tetuanúi, care urmărea cu sufletul la gură povestirea idolului sau. — La început am crezut că au să mă omoare, răspunse el liniștit. Oamenii aceia îi bănuiesc pe toți cei care ajung pe coastele lor că ar fi iscoade sau avangardă unei expediții armate. Apoi, adaugă, când le-am povestit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
sau, care simți, cât se poate de limpede, frământarea care-i cuprinsese sufletul. Ce pedeapsă mi-o fi rezervat Taaroa pentru ziua când o să mă cheme în fața lui? Dacă deja o detesta, acum, văzând în ce măsură comportamentul ei îl chinuia pe idolul sau, simțămintele lui Tapú Tetuanúi se transformară în ură cruntă și se surprinse pe sine însuși când înțelese că toate resentimentele pe care le avea față de Te-Onó trecuseră deodată asupra prințesei, căci, în definitiv, Te-Onó fuseseră dintotdeauna niște sălbatici și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
á îl conduceau spre paradis, iar Tapú Tetuanúi simți cum inima i se sfărâmă într-o mie de bucăți, care erau apoi devorate de cel mai sângeros rechin alb din adâncurile oceanului, pentru că omul cel mai minunat care existase vreodată, idolul sau, exemplul sau și maestrul sau în arta dificilă a navigației îl părăsea pentru totdeauna. Nu existau lacrimi care să poată domoli o durere atât de profundă, nici nu se inventaseră cuvintele care să-l consoleze după așa o pierdere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Iar jurnaliștii au obosit să mai vorbească despre asta. — Noi, jurnaliștii, n-am obosit, îl corectă Sierralta. Cititorii sunt cei care obosesc... Trăim într-o lume schimbătoare, cu o societate care cere în fiecare zi lucruri noi. Știrile, ca și idolii, se nasc și mor de pe o zi pe alta... „Floare de o zi“, cum spuneți dumneavoastră... Dar ei ne cer să fie așa. Nouăzeci și cinci la sută dintre cititorii noștri sunt oameni fără o pregătire profesională, fără un punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
balaurul de președinte. O să te port în gînd toată viața. Un an de zile din viață, asta mi-ai dăruit. După o lună, Iosif primește sentința redactată. Citește cu plăcerea omului căruia i se dezvăluie în sfîrșit gîndul intim al idolului său. Sentința a fost dată de doi judecători, contra unei opinii separate. Îngerul, idolul acela atît de adulat, a opinat că Iosif trebuie să plătească. Fiorosul, președintele, Doamne, ai grijă de el, a pledat pentru Iosif. Omule, cît am greșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
din viață, asta mi-ai dăruit. După o lună, Iosif primește sentința redactată. Citește cu plăcerea omului căruia i se dezvăluie în sfîrșit gîndul intim al idolului său. Sentința a fost dată de doi judecători, contra unei opinii separate. Îngerul, idolul acela atît de adulat, a opinat că Iosif trebuie să plătească. Fiorosul, președintele, Doamne, ai grijă de el, a pledat pentru Iosif. Omule, cît am greșit față de tine, se lamentează Bostan. La biserici, la mănăstiri, Iosif aprinde lumînări pentru președintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Înțeleg toți țzic ei!), și strungarii și uteciștii și manicuristele și președinții de state și doamna Dupe și eu și eu? Dar cînd Îndrăznesc să le, spun cu propriile mele cuvinte cam aceleași „grozăvii“ pe care le-au gîndit și idolii lor, reacția acestei mulțimi devine nu numai refractară, dar chiar agresivă - față de mine, normal. De ce oare? Refuz să cred că este o problemă de formă, nici măcar de conviețuire În imediat, nici de renume... și iar mă Întorc, - nu pot scăpa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
lipsite de feminitate și cochetărie, explicabil pentru că noi bărbații eram tot timpul acaparați de războaie Simțea că pierde din nou terenul cîștigat, dar aventura pe care i-o propunea era prea atrăgătoare ca să-l Întrerupă. ...Ares devenise pentru noi un idol mult mai fascinant decît Afrodita. Nopțile ni le petreceam În tabăra tinerilor. CÎnd Într-un individ există un singur procent de homosexualitate și 99% de heterosexualitate, se face vinovat În fața zeilor dacă nu Încearcă măcar o dată delictul pederastiei. E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
fenomenului observăm că aceștia sunt ei înșiși propagandiștii acestor ”valori”, în realitate elucubrante: Tot ce au mânuit filosofii de milenii încoace n-au fost decât concepte mumificate; nimic real n-a ieșit viu din mâinile lor<footnote Friedrich Nietzsche, Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 2007, Ediția a III-a, p. 29 footnote>, afirma cu obiectivitate filosoful german Friedrich Nietzsche. Ne putem referi la nenumăratele producții muzicale de peste tot din lume, unde un rol decisiv îl are calculatorul și în nici un caz
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
de două feluri: beția dionisiacă și beția apolinică. Beția dionisiacă, în fiziunea filosofului, presupune stimularea și potențarea laturii afective astfel încât se produce o descărcare instantanee a tuturor mijloacelor de expresie, exhibând forța reprezentării, reproducerii, transfigurării, transformării...<footnote Friedrich Nietzsche, Amurgul idolilor, Ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 2007, p. 83 footnote>, pe când beția apolinică suprasolicită simțul vederii în așa măsură încât acesta dobândește precizia viziunii<footnote Ibidem footnote>. Într-un mod concis și elocvent Nietzsche face în câteva rânduri o
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
dușmănie, de o prăpastie între ei și pasiune. Mijloacele radicale le sunt indispensabile doar degeneraților; slăbiciunea voinței, mai precis incapacitatea de a nu reacționa la un stimul, nu e ea însăși decât o altă formă de degenerare<footnote Idem, Amurgul idolilor, Ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 2007, p. 40 71 http://holotropic.ro/holotropic 09.htm, 03.08.2010, 12:07 h footnote>. 3.1. Simpozionul Internațional de Artă Holotropică 2009 Simpozionul Internațional de Artă Holotropică 200971 a reunit
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
suspiciune pe eroi, iar lumea ne apare strîmtă și neîncăpătoare. „Ce mică e lumea“, sau „Mă simt străin În lumea asta“ sînt expresii care circulă pe buzele multora, rezumîndu-le crezul. Rowe, Însă, se născuse criminal - așa cum alții se nasc poeți. Idolii copilăriei lui erau Încă În picioare. Ar fi fost În stare să facă orice ca să salveze un om nevinovat sau ca să pedepsească un vinovat. În ciuda Întregii sale experiențe de viață, credea În justiție, iar aceasta Îl condamna. Ori de cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
petrecute pînă la optsprezece ani, să zicem. Poți vorbi cît dorești despre acea perioadă. S-ar putea să găsești vreun indiciu. În orice caz, nu există nici o rezistență din partea cenzorului freudian. — Azi-dimineață, stînd În pat, mă Întrebam pe care dintre idolii copilăriei mele l-am ales ca model. Țin bine minte că-mi plăceau la nebunie cărțile despre marii exploratori ai Africii - Stanley, Baker, Livingstone, Burton... În zilele noastre exploratorii nu prea mai au ce face. Digby se cufundă cu voluptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
La urma urmei, nu fusese chiar atît de nebun! Fură nevoiți să treacă peste cadavrul doctorului Forester, Întins chiar la capătul scării. Doctorul căzuse În cursă: mînat nu de dragostea de patrie, ci de iubirea aproapelui, docilul Johns Își sfărîmase idolul. Doctorul fusese prea sigur pe Johns: nu-și dădea seama că pe docilitate te poți bizui mai puțin decît pe teamă; un om preferă adesea să-și ucidă idolul decît să-l dea pe mîna poliției. Apăsînd, cu ochii Închiși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
dragostea de patrie, ci de iubirea aproapelui, docilul Johns Își sfărîmase idolul. Doctorul fusese prea sigur pe Johns: nu-și dădea seama că pe docilitate te poți bizui mai puțin decît pe teamă; un om preferă adesea să-și ucidă idolul decît să-l dea pe mîna poliției. Apăsînd, cu ochii Închiși, pe trăgaciul revolverului care aparținuse cîndva lui Davis și care zăcuse luni de zile Într-un sertar, Johns n-avusese senzația că-și distruge idolul, ci, dimpotrivă, că-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
adesea să-și ucidă idolul decît să-l dea pe mîna poliției. Apăsînd, cu ochii Închiși, pe trăgaciul revolverului care aparținuse cîndva lui Davis și care zăcuse luni de zile Într-un sertar, Johns n-avusese senzația că-și distruge idolul, ci, dimpotrivă, că-l scutește de umilințele unui interminabil proces, de brutalitatea procurorului și de profunda ignoranță a judecătorului, de rușinea de a depinde de părerile a doisprezece jurați aleși la nimereală. Dacă iubirea aproapelui fusese aceea care-i dictase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]