7,197 matches
-
Ești o inteligență de floare."230 Gaston Bachelard crede că, atunci când dramaturgul englez a construit-o pe Ofelia ca personaj, el nu a avut în vedere o înecată reală, care plutește odată cu scugerea valurilor. Imaginea ține mai mult de registrul imaginarului primitiv 231. Astfel, pentru imaginația poeților de pretutindeni, toate apele se ofelizează, iar ființele se lasă în voia lor, simțind că se sting lent, ca mișcările imperceptibile ale heleșteului pe care plutește nevinovata fecioară. Prin fluiditatea-i debordantă pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
său. Cătălina ni se înfățișează sub două ipostaze (ingenua cu aspirații spre absolutul celest vs. femeia carnală, <<chipul de lut>>), având drept personaje simetrice pe D-na T. și Emilia.263 Din perspectiva interpretărilor noastre, Ladima este "pământeanul", în sensul imaginarului bachelardian, și prima personae a Autorului, în vreme ce Fred întrupează a doua personae, cu imanentul său elementar-Aerul. Autorul Al. Protopopescu se situează cumva pe alte coordonate, dar aceasta nu ne împiedică să subliniem valoarea studiului, cu atât mai mult cu cât
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
măturat de zile întregi, o gândăcime să te sperii, haine și ghete murdare, resturi de mâncare. Pe cărți sta praful de un deget."267 Similitudinea spațiului interior a poeților Ladima și Eminescu, incuria în care se complac, se traspune în imaginarul cosmic al poeziilor. Înainte de a surprinde liric haosul ce premerge Genezei sau dezordinea escatologică, ei se așază, firesc, într-un univers domestic heteroclit. Comentând opera lui Xavier du Maistre, din perspectiva constelațiilor mitice, Gilbert Durand lansează ideea existenței unui voiaj
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
e un scriitor?"325 Metafora și metonimia sunt figurile de stil frecvente, așadar "instrumentele" privilegiate de care se servește Camil Petrescu. Un bilanț conceptual al acestei abordări în grilă mitică este avantajat de statistica relevantă a celor două procedee. Dar imaginarul este fie apreciat "alogic"326, fie de un "pluralism coerent"327. Nu ne propunem o concluzie în acest punct, dar ambele figuri sunt expansive și atât universul mental cât și cel imaginar se îmbogățesc, încât o apreciere ca "respirație scurtă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de statistica relevantă a celor două procedee. Dar imaginarul este fie apreciat "alogic"326, fie de un "pluralism coerent"327. Nu ne propunem o concluzie în acest punct, dar ambele figuri sunt expansive și atât universul mental cât și cel imaginar se îmbogățesc, încât o apreciere ca "respirație scurtă"328 pentru acestea, sub protecția ghilimelelor ce accentuează utilizarea figurată, poetică aproape, ne nedumerește. Atragerea în aceeași propoziție a unei funcții gramaticale, element predicativ suplimentar, cauzează mai multe semne de întrebare: de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
O abordare psihanalitică) ne pare suficient de ezitant. Este mai mult o tatonare, o încercare timidă, de a pune față în față opera lui Camil Petrescu (mai cu seamă jurnalul său) cu studiile lui Freud și Jung. Elucidarea conceptului de imaginar ni s-a părut absolut necesară și, de aceea, deși nu stă în obișnuința noastră, am uzitat în exces de citate (în special din Serge Doubrovski). Din momentul în care am fost convinși că "oglinda este disponibilă", adică metoda poate
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
-lea, Editura Minerva, București, 1985; 12. Bot, I., Mihai Eminescu, poet național, în România literară, nr. 22/an XXXIII/2000; 13. Buffiere, F., Miturile lui Homer și gândirea greacă, Editura Univers, București, 1987, 14. Burgos, J., Pentru o poetică a imaginarului, Editura Univers, București, 1988; 15. Cazimir, Ș., "Stelele cardinale", Editura Eminescu, București, 1975; 16. Călinescu, Al., Anton Holban, Complexul lucidității, Editura Albatros, București, 1972; 17. Călinescu, Al., Biblioteci deschise, Editura Cartea românească, București, 1986; 18. Călinescu, G., Gîlceava înțeleptului cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
N., Mică enciclopedie a figurilor de stil, Editura științifică și enciclopedică, București, 1972; 32. Dumitrescu-Bușulenga, Z., Eminescu-Cultură și creație, Editura Eminescu, București, 1976; 33. Dumitriu, A., Cartea întâlnirilor admirabile, Editura Eminescu, București, 1981; 34. Durand, G., Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, Editura Nemira, București, 1999; 35. Durand, G., Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, Editura Nemira, București, 1998; 36. Durand, G., Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers, București, 1977; 37. Eco, U., Lector in fabula, Editura Univers
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
admirabile, Editura Eminescu, București, 1981; 34. Durand, G., Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, Editura Nemira, București, 1999; 35. Durand, G., Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, Editura Nemira, București, 1998; 36. Durand, G., Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers, București, 1977; 37. Eco, U., Lector in fabula, Editura Univers, București, 1991; 38. Eliade, M., Comentarii la legenda Meșterului Manole, în vol. Drumul spre centru, Editura Univers, București, 1991; 39. Eliade, M., Contribuții la filosofia Renașterii, în Revista
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Genette, G., Figures III, Seuil, Paris, 1972; 48. Genette, G., Figuri, Editura Univers, București, 1978; 49. George, Al., La sfârșitul lecturii, Editura Cartea românească, București, 1973; 50. Girard, G., La Violence et le Sacré, Grasset, Paris, 1978; 51. Goff, J., Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991; 52. Grupul μ, Traité du signe visuel, Seuil, Paris, 1982; 53. Gunn, J.V., Autobiography: Towards a Poetics of Experience, Philadelphia University Press of Philadelphia, Philadelphia, 1982; 54. Gusdorf, G., De l'histoire des sciences á
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Patul lui Procust, ediția citată, pp. 43-44 98 Liviu Leonte, op. cit., p. 155 99 Cf. Gaston Bachelard, Aerul și visele, ediția citată, p. 97 100 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 41 101 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers, București, 1977, p. 161 102 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 85 103 Camil Petrescu, Doctrina substanței, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988, vol. I, pp. 231-232 104 Camil Petrescu, Cer final în Patul lui Procust
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Jaques Lacan, Editura Humanitas, București, 1996, p. 116 136 Gaston Bachelard, Apa și visele, ediția citată, p. 225 137 Cf. Mircea Eliade, Mituri, vise și mistere, în vol. Eseuri, ediția citată, p. 130 și urm. 138 Cf. Jacques Le Goff, Imaginarul medieval, , Editura Meridiane, București, 1991, pp. 39-40 139 Cf. G. Gusdorf, De l'histoire des sciences á l'histoire de la pensée, Payot, Paris, 1977, pp. 190-191 140 Janet Verner Gunn, Autobiography: Towards a Poetics of Experience, Philadelphia University Press of
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Another, University Press of Chicago, Chicago, 1992 etc. 141 Micea Eliade, Mituri, vise și mistere, în Eseuri, Editura Științifică, București, 1991, p. 130 142 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, Editura Univers, București 1978 143 Cf. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, ediția citată, p. 75. 144 Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, ediția citată, p. 26 145 Idem, p. 31 146 Cf. Wolfgang Iser, Hans Robert Jauss etc. 147 J. -P. Pontalis, După Freud, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a fi următoarele (cf P.Iluț cit În A.Neculau, 1996: a vizionarea de materiale cu multe scene violente, cum ar fi piese de teatru, filme, spectacole sportive etc. (idee teoretizată Încă de Artstotel; b consumarea tendințelor agresive la nivelul imaginarului, al fanteziilor (teorie dezvoltată de Freud; c angajarea În acțiuni violente efective, dar care nu au consecințe antisociale (practicarea de sporturi, agresivitate față de obiectele neînsuflețite: trântesc cu putere o minge, lovesc o pernă, etc., idee anticipată deja de Platon. Cercetările
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
lăsând să zacă în stoc părerile ante-scrietorilor întru Luca Pițu. Operație nu tocmai simplă, pentru că nu sunt singurul deținător al fragmentelor anamnezice personale iar demonul fabulatoriu (stârnit de diverse pragmatici întâlnite de-a lungul timpului, de la cea lingvistico-filosofică la zonele imaginarului militar, cu inconturnabila mitologie a "serviciilor") va trece adesea prin ciurul HermaNauticii și dârmonul Ridertronuluia. (r)intro MISIUNEA Celor trei Revizori (de la Răsărit) în căutarea Avizorilor căilor de navigație ale Marelui (J)argonaut de la Kantschwanerland, ținutul unde se spune că
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
făcând o ocheadă la E. M. Cioran), defragmen(ta)torul nostru glosa consecvent pe teme structuraliste, folosind referințe la logică și istoria ei pentru a vehicula obsesiile ne(o)marxiste ale textualismului militant (printre care teama de elita textocraților, castratori ai imaginarului social). Iar când, în 1988 (crel, nr. 4), Luca Pițu continuă povestea alterității invocându-i pe Derrida, Joyce, Levinas, Blanchot, Martin Buber, Deleuze, Nietzsche (autori de orientare diversă și cu toții străini spiritului și literei materialismului dialectic), formatorul de combatanți pe
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
recunoaștem forța verbului acolo unde se află. Era un bun cunoscător al publicității din Hexagon, deci nu avea cum să ignore potențialul manipulator al unui cuvânt pe fundalul schemelor corporale. Morfologia corporală a "sursoaicei" este în fapt inserată subliminal în imaginarul cititorului de azi: nu e o Valkyrie (a cărei imagine era folosită pentru mijloacele de transport ale trupelor germane în Primul Război Mondial), e mai curând imaginea creată pentru regimentul de "Ravitaillement en Viande Fraîche" ("Aprovizionare cu carne proaspătă" un
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
pot fi cerceii pentru echipa tehnică interesată de captura de sunet și imagini ale celui care se apropie de blânda rumegătoare. Cât suspens pentru momentul când, pe baza acestor "device", dușmanul neamului va fi demascat. În umbră însă, în subteranele imaginarului pițulinez, apare un flash (indecent) din desenele obscene reprezentând-o pe Marianne, la République, la fille publique, în publicațiile regaliste din secolul al XIX-lea. Le puteți găsi oricând în colecțiile revistei "L'Assiette au Beurre" (și astfel blânda cornută
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
flash (indecent) din desenele obscene reprezentând-o pe Marianne, la République, la fille publique, în publicațiile regaliste din secolul al XIX-lea. Le puteți găsi oricând în colecțiile revistei "L'Assiette au Beurre" (și astfel blânda cornută reapare în decorul imaginarului politic). Era ultima răzbunare a "Obiectivului", ținând cont de faptul că lucru bine știut timpul reduce la caricatură cea mai avantajoasă plasticitate a trupului. Iar coperta a IV-a a cărții Explorări onto-teo-logo-falocentrifuge a ediției din 2014) pare a ne
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
chevaucher, à copuler, à proliférer, à se féconder, à se sauter dessus, à se déchirer (22 martie 1955)27. E ceea ce, în limbaj curent, în franceza ignorată de studenții promoției noastre (ba și mai încoace, prin grija Mamei Protectoare Curățeniei Imaginarului Hexagonal) se numește partouse (partouze)28. Scripturnicii denunțurilor o practică prin intermediul cuvintelor, pornind de la principiul că literatura este un discurs mediat. Prin intermediul spuselor purtătorului de cuvânt pe solul românesc 29, Bunge vorbea de patru relații dintre text și ceea ce numim
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
frecvent, chiar dacă nu pot indica o proporție față de ansamblul producției. O amorsă explicativă ne furnizează Gilbert Durand (cu care ne vom întâlni mai îndelung în celelalte registre) când amintește de "aspectul negativ și redutabil al feminității acvatice" (Structurile antropologice ale imaginarului, 279). Or un vas de tipul "dragueur" induce prin natura funcției tema protecției, specifică reprezentărilor genului feminin. Notă Prin raportare la gen, conținutul semantic al lui "dragueur" nu este neutră: verbul "draguer" este echivalentul francez al lui "a agăța" (cu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
imaginii generice "Mat' Rossiya") cât unei compagne (soție "cu acte" sau în regimul de "union libre"), cu care trăiești zi de zi. Ea poate fi deci obiectul unor caricaturi răutăcioase dar poate avea și reprezentări plastice sexy, prezente în primării. Imaginarul politico-femonoid al multor lucrătoare pe pajiștile morfo-sintactico-semantico-literare ale francofoniei conținea inevitabil astfel de germeni de identificare, pe fundalul "promovării femeii" începând de la vârful piramidei de partid și de stat. O contra-notă Cu excepția termenului cu nr. 10 (et encore! în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
similară celei din perioadele de conflagrații, când minoritarii având (prin naștere, prin opțiuni culturale, prin căsătorie) legături (reale sau imaginare) cu inamicul sunt internați în lagăre sau expulzați. *** Revenind la vasele de luptă, constatăm că insignele lor exploatează elemente din imaginarul animalier 49 (înregistrate de zoologi sau creaturi virtuale, venind din sfera basmului fantastic și a filmului de animație, eventual a producțiilor "horror"), chiar dacă denumirea indică o trăsătură de caracter +uman+ feminin. Nici unul însă nu poartă ca semn distinctiv cel numit
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
fi dintre cele mai neplăcute. Există în abisurile oceanice ale inconștientului marinăresc de la serviciul imagologic un motiv al evitării sus-numitei "fouine": este vorba de prea marea apropiere a trupului fonetic al curioasei jivine de un alt cuvânt, "gouine", deloc plăcut imaginarului macho-sexist-heteros. Elementele de morfologie corporală cele mai frecvente merită a fi desprinse întrucât ele intră în jocul complex al reprezentărilor de gen și în imaginea de sine a femeilor (inclusiv a "avizoarelor"). Ele intră în formarea unui gen de bandă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
unde am pus-o. Adică în Registrul Extra, recuperat din apele interioare ale lumii (sau din lumea apelor interioare) în care a (supra)viețuit Luka el Pitzo ben Wassily. ANEXE CLASIFICATE (se pot viziona cu avizul Centrului de Monitorizare a Imaginarului) 1. Organizarea unui acțiuni de (re)cunoaștere pentru orientarea sexuală a lui ElPi 2. Repertoarul fantasmatic al Marinei din Hexagon ce urmează a fi adaptat pentru cursurile de civilizație de la Bach-Louis State University (r)extra TERITORIALITATEA idiomatică a înotătorului de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]