5,812 matches
-
de magazin. Ne jucam cu ele până se decolorau și se stricau. Ghiță urnea încet pe pământ denivelat vreun camion din acestea, spunând că așa merg camioanele sau căruțele încărcate din greu. Și când se răsturnau, le puneam pe roți imitând munca mai multor oameni care foloseau proptele și multe altele. Jucam „șotronul” pe care-l știți. Mai jucam „țurca”: un cerc în care stăteai cu un soi de lopată în mână și băteai cât mai departe o bucățică de lemn
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
film, ne tratam cu câte o înghețată, cincizeci de bani cornetul, înghețate asortate și aromate, de toate felurile. Înghețata era ținută de vânzător într-un butoiaș, care stătea în alt vas cu bucăți de gheață, și până acasă râdeam și imitam actorii. Ce plăcere sublimă, de neuitat și ce amintire scumpă! Țin minte că odată, mergând pe stradă și râzând de giumbușlucurile noastre, am rămas deodată cu ochii holbați și cu gurile căscate la un gratar fumegând cu mici. Pufi Diaconescu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Mai încolo, un altul, îmbrăcat ca și mine, într-un costum gri, bea și el dintr-o sticlă. Apoi începu să mănânce tacticos dintr-o găină, dar mușca direct din ea. Atunci am scos și eu o găină friptă și, imitându-l, cu sticla de vin într-o mână și cu pasărea în cealaltă, am început să mă ospătez, pentru că înspre noi nu năvălise nicio rudă. Când am aruncat sticla goală pe asfalt, tipul acela s-a uitat la mine, a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
băusem și, cu o aruncătură rapidă, a spart-o de un stâlp. - Ia să văd, tu poți face la fel? Apoi ne-am așezat, am scos eu o sticlă, tot de un litru, cu vin alb, bun al dracului și, imitându-l, i-am scos dopul tot cu dinții, după care i-am oferit-o. El a pus-o tacticos la gură, a băut-o toată, dar s-a oprit de două ori pentru respirație, s-a șters politicos la gură
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a șters politicos la gură cu mâneca hainei și mi-a dat-o: - Hai, încearcă! Stângaci, cum mă știu de-o viață, am luat sticla în mâna stângă, am scos capul și brațul cu sticla afară și încercând să-l imit, am aruncat sticla cu o clipă înainte de a trece stâlpul de telegraf; un zăngănit de cioburi l-a făcut să râdă iarăși gros: - E bine, hai să mâncăm. Până la Bârlad, căci mergeam în direcția aceea, auzeam mereu zgomot de sticle
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
existența, nu oricum, doar dăinuind și atăt, ci mai ales înțelegerea faptului că, dacă nu faci găndind, acțiunea este ratată. Sau se rămăne încremenit într-un mimetism ridicol, factice, ce nu asigură nici măcar satisfacția minimă a unui model ce-și imită onorabil copia. Este momentul să punem capăt timpurilor „interesante”, din spectatori să devenim actanți și mai ales să reinstaurăm ceea ce pare o fata morgana: Speranța; pe care am alungat-o înainte ca ea să-și dea acordul să moară. Este
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
capul spre icoane și imploră dumnezeirea să-i dea putere ca să se roage. După liturghie, la Curte, femeile au prânzit cu doamna iar bărbații cu mitropolitul Theodosie și cu vodă. Sala în care mâncau era foarte frumoasă, cu zugrăveala iscusită imitând marmura albă cu vine roz-gălbui, cu ferestre largi. Mihai o privea uimit, nu o mai văzuse. Șerban mutase Curtea domnească în casele sale noi, peste drum de Biserica Doamnei și de casa beizadelelor, în care locuia de fapt doamna sa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cealaltă a mesei răspundeau cu versetul următor în grecește monahii de la mânăstirea Sfântului Ioan. Și tot așa. În fața tronului doamnei, Bălașa și Smărandița se jucau cu lumânările aprinse, se înghionteau din când în când și râdeau chicotit una la alta, imitând-o pe Ancuța, cea proaspăt pețită. Glasurile bărbătești cântau susținut și, cu toată tonalitatea minoră, Prohodul așa interpretat părea un fel de imn de glorie absolută. „Primăvară dulce, Fiul Tău cel dulce...” Vodă oftă. Era fericit. Încă un an, încă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu cele lente. — Hălăi șa! Prima ceată se desprinse din iureșul dansului și, aruncându-se cu un salt în sus, toți treisprezece căzură în genunchi și strigară într-un glas: — Să trăiești, măria ta! Se ridicară și porniră spre munte, imitând galopul cailor în ritmul lăutarilor. Pe rând, fiecare ceată își luă rămas bun de la domnitor, pierzându-se în noapte și în codru. Erau românii de peste Dunăre, care la liturghie pomeneau numele voievodului lor. A doua zi, când să încalece, prințul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că-mi plesnește tâmpla stângă! — Era, ce nu-ți amintești că te-ai împiedicat fiindcă ți-am pus eu piedică? — Și dacă încălecam eu? — Nu încălecai, Ștefane. În întunericul cortului, așezați pe spate pe matrațuri umplute cu iarbă de mare imitând divanele, cei doi bărbați întinseră mâinile să și le întâlnească. A prințului era rece, umedă și tremura ușor, a domnului era caldă, bună și mângâioasă. — Să-i judeci și să-i pedepsești, taică! — Pe cine, pe slugă sau pe cel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
început, fața domnitorului se făcu roșie ca para focului, apoi treptat se schimbă ca după încă două, trei minute să devină palidă, cu buzele vinete. Vestea a fost primită de voievod într-un târziu, cu o plecăciune ușoară a capului, imitată de boieri. Marele vizir părea mirat de faptul că domnitorul trecuse printr-o stare apropiată apoplexiei: auzise atâtea povești fantastice despre averea nemăsurată a beiului Constantin, încât pur și simplu se speriase când a văzut cum i se urca beiului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și biciuiră caii care, speriați, o porniră în trap năvalnic. Ce făcuși, or să fărâme caleașca, se văita doamna Stanca. — Într-un sfert de ceas ajungem la Mogoșoaia, râse Ștefan. Mateiaș, de emoție, se ridică în picioare. Râdea în hohote imitând gesturile surugiilor. Stanca își puse la loc în pungă monedele de aur și argint, amânând pentru altă dată lecția de aritmetică. Recunoștea și ea că vremurile s-au schimbat, că de când legăturile domniei s-au întins peste toată lumea viața beizadelelor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pare că domnița Bălașa și cu bărbatul ei Manolache Lambrino, banul Craiovei, au și sosit la Istanbul ca să ia mireasa s-o ducă la București. După Paște o să fie nuntă mare... Un ciocănit abia auzit, urmat de un anume scârțâit imitând ronțăitul unui șoarece îl întrerupse din recapitularea situației politice pe care probabil va fi dator s-o raporteze superiorului său. La ușă era cineva din rețea, așa că preafericitul Hrisant nu răspunse ci se ridică și deschise încetișor. În întunericul sălii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că vechile obiceiuri au început să se schimbe, urmând să fie înlocuite de ceva nou care nu poate fi încă definit. Administrația Bush a sperat că Irakul va deveni un model democratic pe care ceilalți arabi vor dori să-l imite. Poate că într-o bună zi se va întâmpla acest lucru. Având în vedere spectacolul zilnic al luptelor politice și al violenței de pe străzi, va trece însă mult timp până când majoritatea arabilor vor privi spre Irak și vor gândi: Aș
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
familia mea s-a mutat în Statele Unite. Deși eram mândră de originea mea europeană, singura mea ambiție era să mă integrez. În dorința de a fi privită ca o adevărată adolescentă americană, mestecam gumă, devoram reviste de benzi desenate și imitam modul de a se îmbrăca și de a vorbi al colegilor de clasă mai stilați. Eram exasperată când părinții mei se purtau ca niște străini: mama mea prezicea viitorul, iar tatăl meu era atât de formal, încât purta sacou și
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
îmbrăcămintea neglijentă a mamei, părul nepieptănat, o convorbire nesinceră cu vreun adult, și pe de altă parte, sinceritatea, bunătatea, ordinea, exigența față de sine, nimic nu-i scapă copilului. Deseori uităm că exemplul nostru e mai convingător decât cuvintele, că suntem imitați de copii cu o deosebită bucurie, dragoste și stăruință în faptele lor, că mama, pentru ei, e cea mai bună și mai scumpă dintre toți, e modelul și mentorul lor. Însă se întâmplă uneori ca mama să distrugă prin exemplul
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
să înțeleagă că ea a procedat cum nu trebuie și că trebuie ca el, și acum, și când va crește, să nu procedeze la astfel. Cu mame ca acestea trebuie să ducem o muncă individuală, atrăgându-le atenția cum le imită copilul în toate, cum el vede și aude tot, și ar trebui să le exemplificăm câteva situații elocvente. Negativismul /suficiența /opacitatea mamei În decursul anului, am acordat multă atenție îndeplinirii unor sarcini în afara grădiniței, în familie, acasă. Din nefericire însă
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
în calea unei bune educații, dar trebuie să o facem între patru ochi. Copilul, iubindu-și respectându-și educatoarea, simte cum se poartă ea cu mama lui. El e foarte mulțumit și mândru când vede că-i respectăm mama, iar imitându-ne începe să se poarte și el mai atent cu ea. Uneori deducem din spusele copilului că mama lui nu are întotdeauna dreptate, în aceste situații, îi explicăm că a fost ceva întâmplător, că poate mama se grăbea la serviciu
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
nivel metateoretic, noile forme de comunicare nu pot fi cercetate separat, ci numai prin interdependența evoluției acestora. Într-adevăr, unele forme de comunicare ale modernității noastre pot dispărea treptat, însă puterea lor este preluată de alte forme care uneori le imită și alteori le revoluționează: "Mediamorfoza nu este într-atât o teorie, cât o viziune unitară asupra evoluției tehnologice a mediilor de comunicare. În loc să studieze fiecare formă separat, ea ne încurajează să examinăm toate formele ca pe niște membri ai unui
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
calitate pe care omul trebuie să și-o însușească alături de ceea ce se consideră a fi un dat al firii, desăvârșirea constituind o năzuință spirituală permanentă în descoperirea profunzimii divine. Semnificațiile acestei finalități au implicații marcante și asupra creației umane, care imită în sens spiritual actul creator primordial. Așa cum susține și filosoful rus Nikolai Berdiaev 108, permanenta căutare a omului de a-și duce la bun sfârșit propriile opere, de a le perfecta și de a le desăvârși, este datorată moștenirii divine
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
se amuză (vezi imaginea). Este o imagine ciudată aceasta, numai dacă privitorul nu interpretează semnele. Semnificația e următoarea: Arjuna este într-o poziție de yoga și meditează pentru a cîștiga bunăvoința zeului Siva. Pisica, impresionată de frumusețea calmului absolut, îl imită pe Arjuna. În acest moment, șoriceii realizează că sînt în siguranță și se amuză. Fără această interpretare, nu există nici o conexiune între părțile bazoreliefului. Doar prin intermediul acestei interpretări, părțile conturează o narațiune cu tîlc. (desen de Fransje van Zoest) Imaginea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
tîlc. (desen de Fransje van Zoest) Imaginea este destul de amuzantă. Efectul comic este evocat de narativitatea imaginii. Privitorul vede relieful ca un întreg. Sensurile sale includ o succesiune în timp. Mai întîi, Arjuna ia poziția de yoga. Apoi pisica îl imită. După asta, șoriceii încep să se distreze. Aceste trei evenimente succesive sînt corelate logic într-o succesiune cauzală. Potrivit oricărei definiții pe care o cunosc, aceasta înseamnă că avem o fabulă. Dar avem mai mult de-atît. Nu este vorba doar
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pentru om scăpare, dragul meu, în orice condiții l-ar pune viața... Lașitatea nu e o scuză... Cât m-am luptat cu colega mea mai tânără, să aibă în rolul din Călătorie revelația lașității. Ea îi spunea amantului (și aici imită deodată vocea lipsită de haz a acelei tinere actrițe care nu știa ce spune): lașule, ești un laș! Parcă ar fi spus un text fără încărcătură, cum spun copiii, prostule, ești un prost. (Și aici ea deodată schimbă tonul.) Lașule
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cu care de altfel și semănau. - Vreau să muncesc, i-am spus, de-aia am și venit la dumneavoastră. - Vrei să muncești, vrei să muncești, se izmeni el cu gândul pesemne la altcineva, fiindcă nu vedeam de ce m-ar fi imitat pe mine, îi răspunsesem cu toată gravitatea. Am mai angajat unul, a continuat el, am fost la domnul Manuilă cu insistență, ca pe urmă să nu stea nici două săptămâni... S-a cărat... Păi în ce situație mă puneți, bă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Mateiu Caragiale, venea parcă "zice-se de demult". Îi plăcea Anton Pann și nu se mai dezlipea de lângă epitaful poetului, scris de el însuși, pe care îl recitea cu hohote de admirație și pe care mai târziu avea să-l imite. Petreceam lungi după-amiezi în frumoasa lui garsonieră de pe strada Romniceanu, din Cotroceni, răvășindu-i biblioteca. Ar fi vrut să-mi placă ce-i plăcea lui, de pildă Lautreamont, care însă pe mine mă plictisea. A fost încîntat însă că mi-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]