4,930 matches
-
lungul curbei. Ea ne indică (vezi figura 4) cît anume trebuie sacrificat din bunul Y, printr-o creștere a lui X, cînd se trece de la combinația A la combinația B. 5.3.4. Constrîngerea bugetară și echilibrul consumatorului Curbele de indiferență formalizează preferințele subiective ale indivizilor. Ele precizează dispoziția acestora de a substitui diferitele bunuri între ele, dar fără să indice combinația optimală. De asemenea, precizează obiectivul consumatorului, care este acela de a atinge curba de indiferență cea mai ridicată posibil
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
echilibrul consumatorului Curbele de indiferență formalizează preferințele subiective ale indivizilor. Ele precizează dispoziția acestora de a substitui diferitele bunuri între ele, dar fără să indice combinația optimală. De asemenea, precizează obiectivul consumatorului, care este acela de a atinge curba de indiferență cea mai ridicată posibil, fără să se știe însă întotdeauna ce curbă va fi cu adevărat atinsă. Nu am formalizat, deocamdată, decît o parte a problemei: dezirabilitatea. Pentru a obține o teorie completă a deciziei consumatorului, trebuie confruntat ceea ce este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
obținem o dreaptă bugetară, care indică o infinitate de combinații posibile, ținînd seama de venit și de prețuri: Figura nr. 5.5 5.3.5.1. Echilibrul consumatorului Consumatorul caută (urmărește) maximizarea satisfacției. El dorește deci să atingă curba de indiferență cea mai înaltă posibil. Dar nu poate să atingă orice curbă, fiind constrîns să aleagă o combinație plasată pe dreapta sa bugetară. Deci, pe această dreaptă, el va reține punctul care atinge curba cea mai înaltă. În consecință, combinația optimă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
orice curbă, fiind constrîns să aleagă o combinație plasată pe dreapta sa bugetară. Deci, pe această dreaptă, el va reține punctul care atinge curba cea mai înaltă. În consecință, combinația optimă este definită prin punctul în care o curbă de indiferență este tangentă la dreapta bugetară, ca în figura de mai jos (pct. E): Figura nr. 5.6 În acest punct, panta curbei de indiferență (dy/dx) și cea a dreptei bugetare (Px/Py) se confundă. Vom avea deci: , or, prin
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cea mai înaltă. În consecință, combinația optimă este definită prin punctul în care o curbă de indiferență este tangentă la dreapta bugetară, ca în figura de mai jos (pct. E): Figura nr. 5.6 În acest punct, panta curbei de indiferență (dy/dx) și cea a dreptei bugetare (Px/Py) se confundă. Vom avea deci: , or, prin definiție: RMS =, deci RMS = . Se poate demonstra că acest rezultat este compatibil cu cel din teoria utilității marginale. Într-adevăr, rata marginală de substituție
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și raritate; * grad final de utilitate; * teoria valorii-muncă și teoria valorii-utilitate; * legea proporționalității utilităților marginale cu prețurile produselor; * legea egalităților utilităților ponderate ale bunurilor; * randamentul capitalului; * modelul echilibrului general walrasian; * primatul consumului sau primatul producției? * cost de oportunitate; * curbă de indiferență; * harta indiferenței; * rata marginală de substituție; * constrîngerea bugetară; * dreapta bugetară. Probleme de studiat: * Cine sînt creatorii teoriilor marginaliste? * În ce constă teoria utilității marginale, sau teoria subiectivă a valorii? * Ce este tabloul personal de trebuințe al unui individ, în contextul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
grad final de utilitate; * teoria valorii-muncă și teoria valorii-utilitate; * legea proporționalității utilităților marginale cu prețurile produselor; * legea egalităților utilităților ponderate ale bunurilor; * randamentul capitalului; * modelul echilibrului general walrasian; * primatul consumului sau primatul producției? * cost de oportunitate; * curbă de indiferență; * harta indiferenței; * rata marginală de substituție; * constrîngerea bugetară; * dreapta bugetară. Probleme de studiat: * Cine sînt creatorii teoriilor marginaliste? * În ce constă teoria utilității marginale, sau teoria subiectivă a valorii? * Ce este tabloul personal de trebuințe al unui individ, în contextul teoriei lui
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Prezentați condițiile de echilibru al consumatorului în situația de abundență, în situația de raritate cu neutralitatea monedei și într-o situație de raritate a unei economii monetare. * Care sînt atuurile și limitele teoriei utilității marginale? * Ce este o curbă de indiferență? * Ce reprezintă "harta indiferenței" individului consumator? * De ce curbele de indiferență sînt, în mod normal, convexe? Capitolul 6 TEORIA CERERII Teoria curbelor de indiferență ne permite deducerea celor două legi ale comportamentului cererii: pentru un bun "normal", cererea este o funcție
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
al consumatorului în situația de abundență, în situația de raritate cu neutralitatea monedei și într-o situație de raritate a unei economii monetare. * Care sînt atuurile și limitele teoriei utilității marginale? * Ce este o curbă de indiferență? * Ce reprezintă "harta indiferenței" individului consumator? * De ce curbele de indiferență sînt, în mod normal, convexe? Capitolul 6 TEORIA CERERII Teoria curbelor de indiferență ne permite deducerea celor două legi ale comportamentului cererii: pentru un bun "normal", cererea este o funcție descrescătoare a prețului său
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în situația de raritate cu neutralitatea monedei și într-o situație de raritate a unei economii monetare. * Care sînt atuurile și limitele teoriei utilității marginale? * Ce este o curbă de indiferență? * Ce reprezintă "harta indiferenței" individului consumator? * De ce curbele de indiferență sînt, în mod normal, convexe? Capitolul 6 TEORIA CERERII Teoria curbelor de indiferență ne permite deducerea celor două legi ale comportamentului cererii: pentru un bun "normal", cererea este o funcție descrescătoare a prețului său și o funcție crescătoare a venitului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a unei economii monetare. * Care sînt atuurile și limitele teoriei utilității marginale? * Ce este o curbă de indiferență? * Ce reprezintă "harta indiferenței" individului consumator? * De ce curbele de indiferență sînt, în mod normal, convexe? Capitolul 6 TEORIA CERERII Teoria curbelor de indiferență ne permite deducerea celor două legi ale comportamentului cererii: pentru un bun "normal", cererea este o funcție descrescătoare a prețului său și o funcție crescătoare a venitului său. Legile evocate oferă sensul relației ce se stabilește între cerere, pe de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
termen lung: • alegerea combinației K-M optimale, pentru un volum de producție dat; • schimbarea scării fără substituție; • schimbarea scării cu substituție. a) Cadrul de analiză Pe plan formal, teoria microeconomică utilizează aici un model analog celui al teoriei curbelor de indiferență. Într-adevăr, ca și consumatorul care alege între două bunuri, X și Y, producătorul efectuează un arbitraj între doi factori: K și M. Curbele de indiferență vor deveni "curbe de izoprodus", sau izocante, indicînd combinațiile capital-muncă ce permit același nivel
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
plan formal, teoria microeconomică utilizează aici un model analog celui al teoriei curbelor de indiferență. Într-adevăr, ca și consumatorul care alege între două bunuri, X și Y, producătorul efectuează un arbitraj între doi factori: K și M. Curbele de indiferență vor deveni "curbe de izoprodus", sau izocante, indicînd combinațiile capital-muncă ce permit același nivel al producției; dreptele bugetare devin "drepte izocost", indicînd combinațiile posibile ale factorilor pentru un buget dat; bineînțeles, echilibrul producătorului se va situa în punctul de tangență
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
o curbă indicînd ansamblul de capital (K) și de muncă (M) care, pentru un stadiu dat al tehnicii, permite producerea unei aceeași cantități (Q). Există o infinitate de izocante, fiecare corespunzînd unui nivel dat al producției. Ca și curbele de indiferență, izocantele sînt descrescătoare și convexe, ceea ce reflectă raționalitatea producătorului. În figura de mai jos, A și B reprezintă combinații ale lui K și M, permițînd producerea unei cantități Q0 identice. C reprezintă o combinație (K, M) ce antrenează o cantitate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
referitoare la repartiția bunăstării între indivizi. W este funcție de utilitatea (satisfacția) fiecăruia dintre cei n indivizi ce compun societatea: W = W(U1, U2,..., Un). Această funcție operează un clasament între toate repartițiile posibile și se traduce grafic prin curbe de indiferență colectivă, care au aceleași proprietăți tehnice ca și curbele de indiferență individuale studiate. Figura nr. 14. 1 Potrivit figurii, există o infinitate de curbe de indiferență colective, de tip W1, W2 sau W3. Statul este însărcinat să caute maximizarea bunăstării
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fiecăruia dintre cei n indivizi ce compun societatea: W = W(U1, U2,..., Un). Această funcție operează un clasament între toate repartițiile posibile și se traduce grafic prin curbe de indiferență colectivă, care au aceleași proprietăți tehnice ca și curbele de indiferență individuale studiate. Figura nr. 14. 1 Potrivit figurii, există o infinitate de curbe de indiferență colective, de tip W1, W2 sau W3. Statul este însărcinat să caute maximizarea bunăstării colective. În consecință, alegerea publică optimă constă în a o selecționa
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
operează un clasament între toate repartițiile posibile și se traduce grafic prin curbe de indiferență colectivă, care au aceleași proprietăți tehnice ca și curbele de indiferență individuale studiate. Figura nr. 14. 1 Potrivit figurii, există o infinitate de curbe de indiferență colective, de tip W1, W2 sau W3. Statul este însărcinat să caute maximizarea bunăstării colective. În consecință, alegerea publică optimă constă în a o selecționa din ansamblul de soluții eficace (optimale în sensul lui Pareto) pe cea care maximizează W
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
caute maximizarea bunăstării colective. În consecință, alegerea publică optimă constă în a o selecționa din ansamblul de soluții eficace (optimale în sensul lui Pareto) pe cea care maximizează W, adică pe cea care permite atingerea celei mai ridicate curbe de indiferență colectivă. Soluția optimală este dată de punctul 0, punct de tangență între funcția utilității colective și frontiera lui Pareto. O serie de lucrări ulterioare au permis precizarea formei matematice și a conținutului ce trebuie să caracterizeze o asemenea funcție, dacă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
concurență pură și perfectă; 3) piețe complete: există o piață pentru fiecare bun sau serviciu prezent, dar și pentru fiecare bun sau serviciu viitor; 4) dotație de supraviețuire: indivizii dispun de o dotație de bunuri inițială; 5) convexitatea curbelor de indiferență: bunurile nu sînt substitute perfecte; 6) randamente de scară descrescătoare; 7) absența costurilor fixe. c) Interesul teoremei lui Arrow și Debreu Demonstrația lui Arrow și Debreu pune mai multe probleme decît rezolvă, din pricina caracterului particular restrictiv al condițiilor de existență
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
bun fără a o reduce pe cea din alt bun. Cum se alege combinația optimală de-a lungul frontierei? Pentru ca un individ oarecare să estimeze corect această combinație optimală, ea trebuie să-i permită atingerea celei mai elevate curbe de indiferență. Repartiția producției este deci optimală pentru acest individ în punctul de tangență între frontiera posibilităților de producție și o curbă de indiferență (pct. E). Panta celor două curbe în acest punct este identică și deci RMS = RMT. În măsura în care, în situație
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
oarecare să estimeze corect această combinație optimală, ea trebuie să-i permită atingerea celei mai elevate curbe de indiferență. Repartiția producției este deci optimală pentru acest individ în punctul de tangență între frontiera posibilităților de producție și o curbă de indiferență (pct. E). Panta celor două curbe în acest punct este identică și deci RMS = RMT. În măsura în care, în situație de optimum, RMS este identică pentru toți consumatorii (conform primei condiții de mai sus), egalitatea cu RMT se verifică pentru toți consumatorii
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
la noi ziua de lucru începe cu o pauză. (CR) Cealaltă lume Franța, în exemplul reținut este bine unsă și funcțională, doar că oamenii, chiar și în cuplu, chiar și în grup, se simt mai singuri ca niciodată, în vreme ce o indiferență discretă le cuprinde sufletele: Oamenii așezați la mesele lor de pe terasă nu-l bagă în seamă pe bărbatul care stă singur în stradă, trecătorii nu-l privesc, mașinile încetinesc și îl depășesc, el face piruete, se așează în genunchi, se
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în maică-sa, na! Nu mai e problema mea! Nimănui nu-i păsa că veneam pe lume, dar în același timp totul se punea în mișcare ca să nu pot să nu vin. De neînțeles. Ești convocat aici jos, dar din indiferență. Eram așteptat, dar de nimeni. Știam că odată ieșit, aș fi avut infinit mai puțină importanță decît în momentul precis al ieșirii. Tot interesul meu rezida în trecerea de la intra la extra. Nu eram decît un eveniment. Eram ceva ce
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care știe că, pentru generațiile ce au urmat, curiozitatea legată de traiul cotidian pe vremea părin ților și a bunicilor e limitată, inconstantă, vremelnică, și orice insis tență suplimentară, orice notă melodramatică riscă mai degrabă să stîrnească reacții adverse sau indiferență. Or Tudor Alexander e un scriitor perfect ancorat în epoca actuală și care ține să atragă spre lectură nu doar vîrstnicii amatori de parfumuri apuse, ci și pe tinerii pentru care trecutul nu e doar o literă moartă într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ale autorului Pustiului dragostei. Și trezește din nou interesul cititorului contemporan pentru o figură majoră a secolului trecut, pe care nici măcar premiul Nobel obținut în 1952 nu părea să o mai ferească de pulberea nimicitoare a uitării. E drept că indiferența respectuoasă manifestată, academic mai mult, față de romanele sale, nu s-a prea schimbat și praful continuă să se adune pe un stil clasic, dar considerat demodat, în ciuda canonizării literare reprezentată de publicarea în celebra "Pléiade". Ceea ce răzbate la suprafață, înviorat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]