5,610 matches
-
de re?inut fiindc? eman? de la oameni aten?i la evolu?iile lumii occidentale, atunci c�nd ei nu s�nt lega?i de diferite mi?c?ri reformiste, care �nfloresc odat? cu revolu?ia industrial?, �n jurul anului 1830. Industrializarea nu mai este �ns? �nf??i?at? că o caracteristic? major? a societ??ilor europene sau, ?i mai pu?în, ca finalitatea pozitiv? a destinului lor istoric. Ea se �nscrie, dimpotriv?, �ntr-un proces de civilizare mai amplu c?ruia trebuie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lor fundamentale s�nt identice. Sau, pentru a relua faimosul adagiu al lui Louis Blanc, �De la fiecare dup? capacit??i, fiec?ruia dup? nevoi�. Socialismul primei jum?ț??i a secolului al XIX-lea apare că un r?spuns la industrializarea for?at? ?i la doctrinele care pretindeau s? o justifice; argumentele sale s�nt mai mult de ordin moral dec�ț economic. Este un socialism esen?ialmente comunitar, care caut? s? rup? cu individualismul societ??îi burgheze, propag�nd modele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
reformiste. Sociologul devine aici un expert care trebuie s? se pun?, f?r? complexe, �n slujba progresului ?i a bun?st?rîi sociale. Identificarea sociologiei cu expertiză social? se impune � nu �nt�mpl?tor � tocmai �n momentul �n care urbanizarea, industrializarea ?i imigra?ia masiv? oblig? puterile publice s? inventeze social. �n afar? de aceasta, ea r?spunde unui efort colectiv al intelectualilor de a explica astfel de fenomene ?i de a participa la gestionarea lor. Majoritatea sociologilor ader? la viziunea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ocul mării depresiuni, societatea american? cerea f?r? �ndoial? mai mult de la sociologia să. �n c?utarea societ??îi americane �n timp ce Park ?i ai s?i disecau faptul urban, un nou interes iese la iveal? la Universitatea Columbia: Industrializarea a ruinat Grass Root Society ?i profundă integrare a colectivit??ilor locale tradi?ionale, care s?au diferen?iat �n cartiere socialmente omogene �n care au ap?rut distinc?îi vizibile �ntre clase, d?un�nd credin?ei americane �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de stabilitate. Ea socote?te c? toate societ??ile industriale converg c?tre un acela?i tip de societate ale c?rei caracteristici culturale, sociale ?i politice ar depinde str�ns de imperativele tehnice ?i organiza?ionale ale procesului de industrializare [9:242]. De asemenea, aten?ia ei se �ndreapt? esen?ialmente c?tre determinan?îi sociali ai comportamentelor individuale (electorale, profesionale, de consum, familiale, sexuale, de vecin?țațe etc.) pentru a discerne constr�ngerile ce �mpiedic? realizarea idealurilor de universalism
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de lumină subiectului responsabilității sociale a afacerilor. Conștiința socială a mediului de afaceri capitalist Secolul al XVIII-lea aduce pe scena istoriei un sistem economic și socio-cultural nou: capitalismul. În aproximativ două sute de ani, din 1700 când începe procesul de industrializare economică a Europei până în jurul anilor 1900, sunt revoluționate nu numai tehnologiile, dar și relațiile și reflexele de muncă, statusurile și rolurile principalilor actori sociali, și mai ales, harta demografică, comercială și geo-politică a lumii. Evoluția conștiinței sociale și a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și comportamente individuale. Apar codurile muncii și instituții noi, justificate de cerințele economiei de piață și de exigențele sociale: negocierea colectivă, dialogul social și multe altele. După cel de-al Doilea Război Mondial, urmare a conștientizării pericolului legat de consecințele industrializării și a concertării acțiunilor societății civile la nivel internațional, guvernele elaborează primele reglementări referitoare la raportul dintre oameni și mediu. Asumarea acestor roluri de către state a fost în mare măsură generată de apariția sindicatelor și a organizațiilor neguvernamentale. Rolul progresist
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
înseamnă angajatul, consumatorul, comunitatea etc., altfel spus, partenerii cu care și prin care afacerea face afaceri. Anvengura "persoanei fizice", a corporației sau a "societatății cu răspundere limitată" este vizibil insuficient de compatibilă cu suficiența tautologică a funcției afacerii din era industrializării: scopul afacerii este acela de a face afaceri. Aspirația afacerii, indiferent de dimensiuni, către dezvoltare și leadership în aria ei de operare nu poate fi atinsă decât prin raportare la maturitatea societății în care coexistă cu toți ceilalți actanți: competitori
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
al unei regalități, întemeiată pe spadă, face posibilă o atitudine a statului care nu ar permite o democrație refractară la influențele militarilor și nobililor. Astfel gândesc inamicii noștri și așa ar trebui ei să gândească necesarmente atunci când văd că, în ciuda industrializării capitaliste și a organizării socialiste, cei rămași în viață, după cum o spune Friedrich Nietzsche, sunt conduși de cei morți. Principalul scop de război a inamicilor Germaniei, democratizarea, va fi atins. Bismarck Bismarck, la fel ca Napoleon, iubea lupta în sine
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
a țării. Consolidat, antisemitismul dobândise caracterul său antisemit la sfârșitul secolului XIX. Emanciparea evreilor Una dintre monstruozitățile pe care le-a comis rațiunea „iluminată” în iluziile sale deșarte este antisemitismul - ura față de evrei ca noua mișcare de masă, apărută după industrializare. „Dialectica luminilor” nu a oprit „proiectul modernității” în fața evreilor, ci le-a pregătit acestora catastrofe inimaginabile: emanciparea, asimilarea, antisemitismul, Auschwitz, sionismul, statul Israel și conflictul din Orientul Apropiat sunt legate între ele printr-o serie complexă de cauze și efecte
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
accentuat tensiunea creată de izolarea și asimilarea (voită sau forțată) a evreilor, factori importanți ai istoriei generale și ai celei evreiești contopindu-se în complexe explozive, care se vor întoarce împotriva evreilor: pe lângă modificarea relațiilor socio-economice dintre sefarzi și așchenazi, industrializarea a adus cu sine și o repotențializare mai catastrofală decât oricând a constantelor tradiționale ale „existenței evreiești”. Conflictelor legate de formarea și afirmarea identității evreilor, variabile după loc și perioadă, li s-a adăugat o altă scindare, apărută odată cu Iluminismul
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
antisemitismului o nouă substanță, sintetizată în ceea ce național-socialiștii și comuniștii sovietici au numit „complotul mondial iudeo-bolșevic”, respectiv „iudeo-sionist”. Revoluția industrială și noile naționalisme vor genera noi tensiuni explozive: faptul că după eliberarea lor din ghetouri în cadrul procesului de modernizare și industrializare evreii vor ști, prin succesul înregistrat în plan economic, să plătească respectul celor din jurul lor, va fi întâmpinat cu o escaladare rapidă a resentimentelor antievreiești. Foarte curând, aceste resentimente vor avansa către modelul de ură ideală, și anume, lupta de
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
economice va fi marcată cel mai adesea de debutul unui episod antisemit: un exemplu în acest sens îl reprezintă Szlachta poloneză (adunare a nobililor), apărută după eșecul revoltei poloneze din ianuarie (1864) și concepția acestora despre „munca organică”, în contextul industrializării, în mediul urban, acolo unde ei se izbeau de concurența evreilor (și a germanilor). Acordul încheiat în cadrul monarhiei bicefale austro-ungare (1867) va deschide Ungariei calea către o maghiarizare furibundă a tuturor minorităților, inclusiv a celei evreiești. În Franța, antisemitismul va
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
statele bunăstării occidentale. Este prezentată o clasificare a acestora din următoarele perspective: a similarității crescute (a convergenței), a divergenței sau a disimilarității crescute, a retragerii statului bunăstării. Perspectiva similarității crescute cuprinde patru orientări teoretice: teoria necesității morale, perspectiva cetățeniei, logica industrializării și logica sistemului capitalist. Teoria necesității morale afirmă că „locuirea decentă este un imperativ moral care, în mod rezonabil, este de așteptat a fi atins de către toți membrii societății, iar intervenția guvernelor în politicile de locuire reflectă tocmai această poziție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și să „întreprindă acțiuni pentru eliminarea condițiilor de locuire improprii” (p. 43). Așadar, „accesul la locuire decentă reprezintă un aspect legat mai degrabă de drepturile individului (derivate din cetățenia socială) decât de conștiința socială, stigmatizare sau rezidualizare” (p. 43). Logica industrializării este o perspectivă care are în centrul său ideea că industrializarea a condus la creșterea bunăstării. Sunt prezentate cele mai cunoscute tipologizări privind sistemele de politici de locuire, ale lui Donnison (1982), Burns & Graebler (1977) și Boelhouwer & van der Heijden
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
43). Așadar, „accesul la locuire decentă reprezintă un aspect legat mai degrabă de drepturile individului (derivate din cetățenia socială) decât de conștiința socială, stigmatizare sau rezidualizare” (p. 43). Logica industrializării este o perspectivă care are în centrul său ideea că industrializarea a condus la creșterea bunăstării. Sunt prezentate cele mai cunoscute tipologizări privind sistemele de politici de locuire, ale lui Donnison (1982), Burns & Graebler (1977) și Boelhouwer & van der Heijden (1992). Perspectiva logicii capitalismului are la bază teoria lui Marx asupra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
a combate foametea. Era un angajament previzibil, este adevărat, dar acest fapt nu-i diminuează deloc importanța mai ales în condițiile crizei economice mondiale. Cea de-a doua temă, respectiv încălzirea globală, este o temă mai nouă, evident, fiind consecința industrializării din epoca modernă. Ea a fost dezbătută de mai multe ori în ultimele decenii, dar dominantă a fost confruntarea, și nu consensul. Până la o limită, era chiar firesc să fie așa. La început cearta a fost, ca să zic așa, mai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
aceste condiții, participarea la comunicarea culturală și lingvistică europeană și asumarea vieții de tip european de către Cealaltă Europă este trececerea ei, printr-o depășire de sine, în Europa propriu-zisă, principalul mijloc al acestei treceri fiind civilizarea prin urbanizare și prin industrializare. Interesant este faptul că efortul urbanizării și al industrializării s-a remarcat în Cealată Europă în special în perioada de competiție cu Occidentul, în acest timp producîndu-se o masi-vă dislocare a populației rurale la oraș, fără însă a se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și asumarea vieții de tip european de către Cealaltă Europă este trececerea ei, printr-o depășire de sine, în Europa propriu-zisă, principalul mijloc al acestei treceri fiind civilizarea prin urbanizare și prin industrializare. Interesant este faptul că efortul urbanizării și al industrializării s-a remarcat în Cealată Europă în special în perioada de competiție cu Occidentul, în acest timp producîndu-se o masi-vă dislocare a populației rurale la oraș, fără însă a se realiza și o emancipare culturală corespunzătoare, încît urbanizarea și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s-a remarcat în Cealată Europă în special în perioada de competiție cu Occidentul, în acest timp producîndu-se o masi-vă dislocare a populației rurale la oraș, fără însă a se realiza și o emancipare culturală corespunzătoare, încît urbanizarea și industrializarea nu au însemnat și un salt semnificativ sub aspectul civilizației. Faptul că urbanitatea reprezintă un criteriu de evaluare a nivelului de civilizație este atestat nu numai de nivelul de existență, ci și de aspecte de conștiință, între care și aprecierea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
veche la români, căci tipul Cațavencu nu a fost inventat după 1947, ci avea o continuitate seculară. Faptul că, după 1950, prin tendința de a realiza un proletariat căruia să i se poată atribui revoluția proletară, s-a trecut la industrializare și la un ritm ridicat de urbanizare, a împiedicat totuși acapararea deplină a învățămîntului românesc de exercițiul inutil al povestirii romanelor și poeziilor 134. De aceea, deși s-au produs în timpul unui regim condamnabil sub multe aspecte și în lipsa contactului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ridicat de urbanizare, a împiedicat totuși acapararea deplină a învățămîntului românesc de exercițiul inutil al povestirii romanelor și poeziilor 134. De aceea, deși s-au produs în timpul unui regim condamnabil sub multe aspecte și în lipsa contactului liber cu lumea civilizată, industrializarea și urbanizarea din a doua jumătate a secolului al XX-lea au produs cea mai mare cotitură din istoria românilor în sens european, prin depășirea tradiției de tip feudal, prin orientarea lor spre profesii noi și prin specializarea în domeniile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
anumite aspecte și în cazul românilor, fenomen care a produs nu numai mutații sociale, ci și culturale, dintre care unele foarte benefice, precum stabilirea ortografiei consecvent științifice în anii 1953-1954135. Din păcate, unii dintre cei formați prin învățămînt să realizeze industrializarea și urbanizarea nu și-au înțeles rostul și au devenit activiști, fără a face eforturi de perfecționare profesională, încît s-a creat, alături de cîțiva specialiști veritabili, o pătură a pseudospecialiștilor, a inginerilor activiști, vînători de funcții administrative și politice. Avînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
motivul pentru care însăși știința a rămas un exercițiu lipsit de eficiență, nefiind transformată în mijloc de viață, așa cum s-a întîmplat în lumea civilizată. În același timp, pornind de la necesitatea reală a emancipării societății tradiționale de tip feudal prin industrializare și prin urbanizare, ei au întreținut deseori prejudecata falsă că numai inginerii ar fi folositori societății, fiindcă ei ar fi singurii "productivi", deși cei mai mulți dintre ei nu produc de fapt nimic, fiind limitați prin cunoștințe sau fiind antrenați în activități
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Prin Constituția din 1952 este redus numărul regiunilor la 18, cu alte transformări ulterioare, în 1956 când se desființează regiunea Arad și Bârlad și sunt redenumite alte regiuni. În 1968 se revine însă la împărțirea teritorială pe județe, datorită consecințelor industrializării și migrației masive dinspre mediul rural spre cel urban. Conform Constituției din 1991, organizarea administrativă se compune din aceleași unități teritoriale ca și în perioada comunistă, respectiv județe, municipii, orașe, comune și sate. Din 1998, pentru a răspunde la nivel
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]