6,831 matches
-
doar în două județe s-au strâns în acel an, peste 3 milioane de sticle și borcane, oare câte sticle și borcane strânseseră pionierii din întreaga țară? O cifră, desigur, incredibilă. Întrecerea în fictivul dorit de o ideologie paranoidală părea infinită. Proiectele exotice, imposibile, aveau nuanțe science fiction. Se spunea că cea mai actuală lucrare tehnică a pionierilor din Urziceni era instalația pentru folosirea apei reziduale menajere în vederea extragerii alcoolului metilic și a producerii energiei electrice, iar cel mai cutezător proiect
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost în măsură să gândească au fost lipsiți de cunoașterea istoriei lor și și-au pierdut capacitatea reflexivă. Dacă citim literatura de opoziție rusă, care este singura literatură adevărată a țării, auzim un vaiet sfâșietor, expresia emoționantă a unei disperări infinite, dar aproape niciodată nu întâlnim o analiză rațională” (Besançon, 1997-1998, p. 792). și, pentru a nu pune nimic în ordine, arhivele se închid din nou și disidența dă semne de oboseală. Al doilea conflict mondial, organizând o alianță militară între
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cei fără pile în sistem, precum și scăpătații de veche familie bună resimțeau aici din plin umilirea și revolta neputincioasă. Aveau un aer neajutorat, ca niște deținuți politici golași aruncați într-o pușcărie de drept comun. Plecam de la coadă cu o infinită repulsie față de specia umană, îmi era fizic scârbă de fiziologia mea și a semenilor mei. O dată ajuns acasă, mă refugiam într-o asceză sălbatică, autist-mizantropică a lecturii, înjuram și blestemam. O categorie difuză era cea a securiștilor de cozi. Cei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tot pentru efectul psihic (în arestul din București). Unora dintre cei anchetați le-a albit părul din pricina stresului. Alții au declarat mai târziu că, dacă ancheta a fost un coșmar previzibil, post-ancheta și-a avut rolul ei de tortură psihologică infinită: „Îmi era frică și să merg pe stradă” (Oprea și Olaru, 2002, p. 72). șantajul prin promisiunea unor agresiuni împotriva familiei a fost o altă marcă a anchetei. Transportul la București Pentru a fi transportați la București, în vederea suplimentului de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
desemnează drept „textúle”, „texticule”, note și „notúle”, „eseuri explodate, cogitațiuni intemperante, aluviuni moldovinești, ghiveciuri bahluvioase, anamneze desferecate”, „lucrături frontaliere” etc.), diferite prin tematică ori structură, însă izbitor de asemănătoare între ele, ca segmente ale unui continuum, ale unui solilocviu virtual infinit și atotcuprinzător. Definitorie este identitatea lor stilistică, inconfundabilă. Scriitorul combină erudiția cu spiritul ludic, cultivă un vocabular neologistic și tehnicist (cu alimentare copioasă din terminologia științelor limbajului, în special a poeticii, semioticii și retoricii, discipline în vogă în epoca formării
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
admite că ar fi caracteristice trăsături și practici precum deconstrucția, intermitența vieții ficționale, descentrarea, eclectismul, scepticismul generalizat, absența oricărei pretenții de obiectivitate și adevăr, solipsismul și narcisismul auctorial, destructurarea deliberată și mereu surprinzătoare a formei, în general pluralitatea și mobilitatea infinită a formelor artistice și a procedeelor narative (de pildă, schimbarea frecventă a naratorului, a registrului stilistic, a timpului ori locului narațiunii, destructurarea până la aneantizare a cronologiei ficționale etc.), fantezismul fără limite, subminarea funcției de reprezentare a realului (susținută de credința
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
una de tipul „și-și”, iar nu una de tip „sau-sau”. Mobilizând, în toată lumea, impresionante energii teoretice și hermeneutice, pătrunzând și difuzându-se și la nivelul orizontului cotidian și al mentalităților populare, p. - căruia unii îi prevăd un viitor infinit, iar alții i-au proclamat deja sfârșitul -, acest „concept-șperaclu”, maleabil până la irelevanță, văzut a da seama de o vârstă a civilizației care a generat o „literatură a epuizării”, calificat în fel și chip (considerat, spre exemplu, un „nihilism voios”, sau
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
influență pe cât de profundă, pe atât de puțin remarcată asupra autorului român: ceea ce este creat de om (istoria, arta, filosofia, psihologia ș.a.) nu poate fi judecat, spune Dilthey, după normele extranee ale logicii dihotomice carteziene, întrucât subtilitatea gradațiilor și tranzițiilor infinite ale experienței interioare nu se lasă explicată prin („redusă la”) schema metodologică subiect/obiect. Înțelegerea formelor obiectivate ale existenței umane presupune o conștiință fatal subiectivă a identității, care traversează, în dinamica aceluiași impuls, atât subiectul, cât și obiectul, selectând evenimentele
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
a criticii românești postbelice, lansate în „desanturi” de recuperare a „calapoadelor” literare neglijate de autor, operații cvasiprocustiene de înscriere a operelor sale în formele unor tipare retorice reproiectate.) Cartea este un obiect închis și finit; textul, dimpotrivă, este o curgere infinită, un „flux” fără început și fără sfârșit. Cartea are sensuri precise - reflexii structural-lingvistice ale unor semnificații de tip reprezentativ și reproductiv; textul este o mașină producătoare de sensuri - o entitate cu caracter entropic -, ale cărui semnificații, departe de a putea
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
șanse să fie ales domn, dar renunță la candidatură. Va rămâne un sfetnic apropiat al prietenului său Al. I. Cuza, cu deosebire în problemele de politică externă. Din nou la Constantinopol, ca reprezentant oficial, el luptă cu dârzenie și cu infinită răbdare pentru recunoașterea dublei învestituri a lui Cuza, prin urmare a Unirii. Năzuind de mult la chietudinea sălașului său din Târgu Ocna, se retrage acolo. S-a stins de pe urma unei pneumonii. Ca scriitor, N. este un diletant fin și cultivat
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
temeiuri filosofice și artistice concrete, câteva dintre coordonatele principale: tragismul trăirii, conștiința scindată, atitudinea defensivă, preocuparea pentru sporul de originalitate, ostentația, cultul pentru semnul perlei și al oglinzii, obsesia interiorului, echivocul etc. Structura barocă apare, în comparație cu alte stiluri, inepuizabilă și infinită, confuză și insolubilă din cauza antagonismului ireconciliabil al trăirii, ca la Faust, Hamlet ori Don Juan, de pildă. Exegeza este împlinită prin schițarea reperelor unei viziuni integrale a fenomenului la noi, deși spiritul românesc nu este baroc prin natura sa. La
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
de a înțelege rânduiala ca izvorând din înțelepciunea lui Dumnezeu. Poporul român are o viziune profund creștină asupra lumii, natura în armonia ei fiind creată și privegheată de divinitate. Nutrind un respect religios față de fire, omul se poartă cu o infinită dragoste față de animale, interpretează animist stihiile, întregul cosmos. Datoria omului este să prezerve puritatea firii, sfințenia ei, să nu o întineze prin păcate necugetate. La imprimarea acestor credințe, la formarea sufletului etnic au contribuit ordinea spirituală moștenită, folclorul („expresie” și
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
disting otium-ul boieresc postfanariot, tratat în manieră mateină, și topos-ul complotului ocult, ilustrat de colonelul Vărzaru, întruchipare a „Securității” eterne. Cartea nu are un deznodământ ori o concluzie, pentru că - afirmă autorul - textul e virtual infinit, așa cum și existența e infinită. Al doilea roman, Șah orb (1999), poate fi considerat un lung poem și totodată un jurnal selectiv, la limita autoficțiunii. Felul în care demarează dă impresia de utopie negativă, construită alegoric sau parabolic, cu recurs la fabulos, în registrul carnavalescului
PERSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
viril al scriitoarei o legitimează. În stratul ei cel mai profund, această viziune pune în lumină caracterul tragic al condiției umane, marcată indelebil de agresiunea unui lent și neîndurător proces de degradare nu numai fizică, ci și morală, sub incidența infinitelor efecte ale urâtului existențial. P.-B. este un Goya feminin al literaturii române, este, altfel zis, în substanța cea mai prețioasă și mai originală a operei sale, dincolo de obiectivitatea ei chirurgicală, o evocatoare plină de amărăciune a precarității și inautenticității
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Generalul este respins ca neavând temei aici. Nu putem deduce formele vieții sociale dintr-o natură umană abstractă, universală și nici din rațiunea umană. Sub influența romantismului este adus pe primul-plan inconștientul, cu capacitățile sale creative, generatoare de o varietate infinită. În locul unității este pusă ca perspectivă fundamentală pluralitatea. Din ideea pluralității fenomenului uman decurge o consecință foarte importantă. Studiul științific al manifestărilor umane nu poate fi decât istoric. Inevitabil, teza pluralității este legată de istorie ca domeniu fundamental al cercetării
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
decurge o consecință foarte importantă. Studiul științific al manifestărilor umane nu poate fi decât istoric. Inevitabil, teza pluralității este legată de istorie ca domeniu fundamental al cercetării umanului. Nu există decât o realitate istorică a umanului. Istoria este sediul variației infinite a ipostazelor umane, ireductibile la tipuri mai generale. Rațiunea este ea însăși istorică. Ea se află mereu în constituire, fără a fi vreodată constituită. Programul epistemologic al filosofiei neokantiene era clar formulat în ceea ce privește științele umanului. Dacă Immanuel Kant întreprinsese critica
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
neîntreruptă. Noua școală istorică, animată de Schmoller, formulează o serie de principii cu mare influență atât asupra practicii istoriei, cât și asupra reflecției filosofice din acea perioadă. Este formulată o teză esențială pentru dezvoltarea noii gândiri epistemologice: în numele varietății concrete infinite a manifestărilor istorice este respinsă așa-numita dimensiune metafizică a istoriei. Istoricul nu trebuie să caute forme generale în scurgerea timpului, pentru că acestea nu există. Eltrebuie să se dedice analizei unor teme precise, ca, de exemplu, economia domestică antică, artizanatul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
atemporală. Ea distingea, de exemplu, cetatea greacă actuală de republica platoniană. În filosofia modernă, raționalitatea începe să fie concepută după modelul științelor naturii, care se constituie în timp, printr-un proces treptat de acumulare a cunoștințelor. Omenirea progresează în mod infinit în cunoaștere. Ar fi absurd să credem că ea ar putea dintr-o dată să inventeze întregul adevăr. Istoria este în această perspectivă obiectivarea în timp a cunoașterii și a ignoranței omenirii. Ea progresează pe măsură ce cunoașterea progresează. Dacă acest criteriu era
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se dezvolte subiecte de cercetare semnificative și utile. Este nevoie de o instruire serioasă pentru a se reuși formularea subiectului astfel ca acesta să poată contribui la cunoaștere în general. Teoriatc "Teoria" Numărul de fapte ce pot fi colectate este infinit. Numărul de relații care pot fi testate este infinit. Există foarte multe povestiri de relatat. Dacă luăm toate celelalte relatări în considerare, de ce una singură merită atenție în mod special? De ce este important să se furnizeze o anumită informație publicului
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nevoie de o instruire serioasă pentru a se reuși formularea subiectului astfel ca acesta să poată contribui la cunoaștere în general. Teoriatc "Teoria" Numărul de fapte ce pot fi colectate este infinit. Numărul de relații care pot fi testate este infinit. Există foarte multe povestiri de relatat. Dacă luăm toate celelalte relatări în considerare, de ce una singură merită atenție în mod special? De ce este important să se furnizeze o anumită informație publicului? Ce învățăminte tragem din aceasta? Care este valoarea contribuției
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
vor fi respinse, iar altele acceptate condiționat, sub rezerva continuării cercetării. Întrebarea esențială care totuși se pune este: ce înseamnă să testezi o teorie prin raportarea la date? În mod corect scepticul susține că gama de observații potențiale este practic infinită și astfel nici o teorie nu poate fi demonstrată vreodată cu certitudine absolută. Suntem siguri că pisicile nu zboară, dar nu putem spune că am examinat toate pisicile care există sau au existat. Și, cu siguranță, nu putem examina pisicile din
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
formal să se vorbească despre cauzele celui de-al doilea război mondial, sau ale programului spațial american, sau ale expansiunii NATO. Fiecare eveniment este produsul atâtor cauze întrepătrunse încât este practic imposibil să fie sortate. Fiecare eveniment produce un număr infinit de consecințe, multe dintre ele fiind neintenționate și imprevizibile. Este practic cu neputință să încercăm să dezlegăm această complexitate. Și, de fapt, științele sociale nici nu au obligația să facă așa ceva. Cauzalitatea este un fenomen general care se referă la
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de către un al treilea factor. Efectul variabilei independente asupra celei dependente trebuie să persiste chiar și după ce am controlat impactul posibil al altor variabile care ar putea să fluctueze în mod direct cu ambele. Din păcate, există practic un număr infinit de variabile care ar putea „falsifica” relația dintre X și Y. Nici un studiu nu poate să le analizeze pe toate. Într-un anumit sens, cauzalitatea nu se poate specifica cu adevărat decât într-un sistem complet închis, unde nu există
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
obligația să examineze supozițiile și implicațiile ce țin de model și să decidă dacă acestea sunt plauzibile sau nu. Jackson a realizat imediat că structura pe care a creat-o este neplauzibilă. Aceasta avea patru puncte terminale, unul cu creștere infinită, unul cu prăbușire completă și două cu creșterea stagnând la un nivel moderat. În mod clar, un model trebuie să permită alternative mai variate și mai realiste. Problema este deci, cât de multă complexitate se poate adăuga? Jackson a reformulat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
inițiale ale super-jocului. Prin contrast, cu cât diferența dintre z și x este mai mică, cu atât va fi mai mic costul de a fi fraier și a promova cooperarea mutuală consecventă. Dacă ne imaginăm un super-joc cu un număr infinit de „Dilema prizonierului”, în care utilitatea așteptată se calculează ca sumă redusă a rezultatelor din fiecare joc component, există condiții în care cooperarea dependentă devine o strategie care promite rezultate absolute pe termen lung mai ridicate decât soluțiile dominante ale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]