4,097 matches
-
făcut întâmplător. De aceea este nevoie de un ajutor pentru cei ce o cercetează: "Nici mâna singură, nici intelectul lăsat în voia lui, nu pot prea mult; lucrarea se înfăptuiește prin instrumente și prin ajutoare de care are nevoie atât intelectul, cât și mâna"73. Dincolo de instrumentele absolut necesare pentru observarea naturii, era nevoie de dezvoltarea unui alt instrument ce aparținea intelectului și care a fost metoda inductivă. Știința Renașterii pregătise reforma metodologică. Biserica își pierde treptat autoritatea în fața noilor teorii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
voia lui, nu pot prea mult; lucrarea se înfăptuiește prin instrumente și prin ajutoare de care are nevoie atât intelectul, cât și mâna"73. Dincolo de instrumentele absolut necesare pentru observarea naturii, era nevoie de dezvoltarea unui alt instrument ce aparținea intelectului și care a fost metoda inductivă. Știința Renașterii pregătise reforma metodologică. Biserica își pierde treptat autoritatea în fața noilor teorii științifice. Teoriile aristotelice nu mai reprezintă o certitudine și sunt combătute sistematic. Diferiți filosofi ai primelor secole renascentiste încearcă să organizeze
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aristotelismului. El dezvoltă o metodologie științifică iar, punând bazele unei noi epistemologii. Scopul metodei sale era descoperirea formelor, de a cerceta adevărata natură. Logica clasică studia rațiunea, pe când Bacon dorește să studieze natura. Metoda sa este doar un instrument al intelectului, iar folosirea sa duce la cunoașterea formelor. Bacon reproșează logicii clasice faptul că cercetează doar operația, fără a fi interesată de rezultatul final. Datorită acestui proces, fără a pune sub semnul întrebării ipotezele inițiale logica nu face decât să întărească
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de ajutoare, și anume: pentru simțuri, pentru memorie și pentru spirit sau rațiune"87. Cele trei părți sunt: întocmirea unei istorii naturale și experimentale; întocmirea de tabele sau grupări de cazuri pentru a ajuta memoria și a le avea înaintea intelectului în ordinea cuvenită; folosirea legitimei inducții. Prima parte este reprezentată De Dignitate et Augmentis scientiorum; celelalte două trebuiau prezentate în Noul Organon. Lucrarea filosofului englez reprezintă noul instrument, o încercare de cenzură a metodelor existente, în toate formele lor. El
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
metodologie care să ducă spre o construcție a realității cât mai apropiată de imediat. Empirismul său este absolut necesar pentru a construi ceva după cenzura totală realizată prin idoli. 2.4.2. Cenzura metodică carteziană reprezentată de Reguli despre îndreptarea intelectului Dacă în cazul lui Francis Bacon cenzura metodică este clar ordonată, dincolo de cea a idolilor, iar inducția sa a fost elaborată în mod clar și distinct, în cazul lui Descartes dezvoltarea metodică este mai degrabă de ordin matematic, astfel că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
asupra lucrurilor celor mai neînsemnate și mai ușoare, iar printre acestea e bine să zăbovim până atâta vreme până ce ne desprindem să intuim clar și distinct adevărul"99. Astfel că este de preferat să învățăm acele elemente care sunt specifice intelectului nostru, căci în momentul în care suntem depășiți de anumite informații, chiar dacă cele dificile ne par "sublime" ele nu fac altceva decât să ne ducă în "întunericul" necunoașterii. Chiar dacă sunt cenzurate o parte a cunoștințelor omenești sau anumite forme neechilibrate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Discurs asupra metodei și Meditații. De la o pragmatică a metodei la o cenzură totală Diferența dintre cele două lucrări despre metodă este fundamentală. Prima lucrare urmărește să constituie o metodologie pornind de la o seamă de reguli ce trebuie respectate pentru ca intelectul nostru să se îndrepte spre cunoaștere. Dincolo de aceasta, celelalte lucrări carteziene urmăresc o pragmatică a metodei, în sensul aplicării acesteia într-un context clar delimitat. Faptul că Regulae ad Directionem Ingenii nu a fost publicată arată că dezvoltarea metodică carteziană
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sale vieți spirituale. Aceasta este construită ca cenzură, prin încercarea de a elimina totalitatea cunoștințelor ce pot constituie erori în cunoaștere și piedici în drumul ce trebuie urmat. Sunt considerate ca ineficiente metodic toate formele cunoașterii. Parcurgând dezvoltarea sa ca intelect începând cu "studiul literelor", care nu l-au dus la cunoașterea certă, învățământul academic, discursul metaforic, științele morale, cele matematice, scrierile antichității și chiar teologia, filosoful realizează o cenzură implicită a tuturor creațiilor omenești în domeniul cunoașterii. O parte a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fragment se încheie cu o clasificare a cunoașterii: "să numim prima parte știință (έπιστήμη), a doua inteligență analitică (διάνοια), a treia credință (πίστις) și a patra reprezentare (είχασια). Ultimele două sunt în domeniul opiniei (δοχα), primele două - în cel al intelectului (νοũς)"52. Aici termenul de știință έπιστήμη este cel cunoaștere reală a lumii ideilor. În cazul lui Platon exista astfel o interrelaționare completă între cunoaștere în sensul de episteme și idei. Transferul înțelesului termenului dinspre cunoaștere înspre rezultatele acestora este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
the Proficence and the Advancement of Learning (1605) dezvoltată ulterior în varianta latină De Dignitate et Augmentis Scientiorum (1623) este cea mai amplă realizată până la sfârșitul modernității. Criteriul după care Bacon face această împărțire a științelor este reprezentat de facultățile intelectului uman: memorie, imaginație și rațiune 61. Modul în care este structurată știința este important și pentru dezvoltarea metodică pentru că prima parte a științei se ocupă de acumulare experiențelor trecute, cea de-a doua de partea adiacentă științelor cea a artei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
această artă. Atletica face parte din științele corpului și are rolul de a menține corpul armonios și puternic. Bacon preia ideile acestei arte din concepția despre atletică a vechilor greci. Dar atletica nu acționează numai asupra corpului, ci și asupra intelectului, întărind voința și răbdarea omului. Această știință are la bază aforismul "mens sana in corpore sano". Știința voluptății este la limita dintre științele trupului și cele ale sufletului. Voluptățile la care se oprește Bacon sunt de natură spirituală: pictura, muzica
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
știința senzațiilor și percepțiilor. Sufletul senzitiv este considerat a fi un suflu subtil care purcede din creier, prin nervi, în tot corpul. Prin el se primesc senzațiile de la organele de simț, care sunt transformate în percepții și apoi preluate de către intelect. Această știință a sufletului pune bazele unei noi științe, psihologia. Bacon studiază, în această parte, atât modul în care ajung senzațiile la creier, cât și răspunsul omului în momentul în care primește aceste percepții. Știința sufletului rațional sau divin ține
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
perioada modernă, în încercarea de a scăpa de sub tutela unei alte științe, a uitat de unitatea ce ar fi trebuit să existe în cunoaștere. Chiar dacă poate fi considerat primul dintre moderni, Bacon nu a uitat că există o unitate a intelectului uman care trebuia copiată și de științe. Pentru el nu există decât o singură știință, filosofia primă, de la care pornesc toate celelalte științe. Istoria și poezia, care în aparență sunt separate de celelalte științe, nu reprezintă decât ajutoare date filosofiei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de ajutoare, și anume: pentru simțuri, pentru memorie și pentru spirit sau rațiune"69. Cele trei părți sunt: întocmirea unei istorii naturale și experimentale; întocmirea de tabele sau grupări de cazuri pentru a ajuta memoria și a le avea înaintea intelectului în ordinea cuvenită; folosirea legitimei inducții. Prima parte alcătuiește Of the Profience and Advancement of Learning Divine and Human (ulterior De Dignitate et Augmentis scientiorum), celelalte două trebuiau prezentate în Noul Organon. Pentru a-și explica metoda, Bacon alege un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
însușirile prerogative", "limitele cercetării", "deducția pentru practică", "pregătirile pentru cercetare" și "scara crescândă și descrescândă a propozițiilor". Bacon nu a reușit să prezinte decât cazurile prerogative, Noul Organon rămânând neterminat. Cazurile prerogative, douăzeci și șapte la număr, sunt ajutoare date intelectului în cercetarea naturii. Sunt cazuri excepționale, diferite de cazurile comune prezentate în tabele. Ele țin fie de partea instructivă, fie de cea operativă a metodei. Printre cele ce țin de partea instructivă sunt cele care ajută simțurile și cele care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cercetarea naturii. Sunt cazuri excepționale, diferite de cazurile comune prezentate în tabele. Ele țin fie de partea instructivă, fie de cea operativă a metodei. Printre cele ce țin de partea instructivă sunt cele care ajută simțurile și cele care ajută intelectul. Cele care ajută simțurile sunt "cazurile lămpii sau întâia informație"80. Ele sunt cinci la număr: a) cazurile ușii sau ale porții 81: sunt, în general, instrumente optice pentru depărtare (telescopul lui Galilei) sau pentru a mări obiectele ce nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cazurile disecante sau deșteptătoare"85 sunt ajutoarele date pentru a putea surprinde finețea naturii. Bacon considera că este foarte important ca experimentele să fie cât mai exacte și să observe natura cât mai în profunzime. Mai sunt cazurile care ajută intelectul, sau relevând mai repede ceea ce exclude forma, ca în cazurile "singuratice", sau îngustând și arătând mai aproape ceea ce afirmă forma, ca în cazurile "strămutate", "izbitoare", de "întovărășire" și "anexate" , sau sprijinind intelectul și ducându-l la genuri și la însușirile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai în profunzime. Mai sunt cazurile care ajută intelectul, sau relevând mai repede ceea ce exclude forma, ca în cazurile "singuratice", sau îngustând și arătând mai aproape ceea ce afirmă forma, ca în cazurile "strămutate", "izbitoare", de "întovărășire" și "anexate" , sau sprijinind intelectul și ducându-l la genuri și la însușirile comune, și anume sau imediat, ca în cazurile "ascunse", "singulare" și "de alianță" , sau pe treapta cea mai apropiată, ca în cazurile "constitutive"; sau în cele de mai jos, ca în cazurile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
însușirile comune, și anume sau imediat, ca în cazurile "ascunse", "singulare" și "de alianță" , sau pe treapta cea mai apropiată, ca în cazurile "constitutive"; sau în cele de mai jos, ca în cazurile "de conformitate", sau punând pe drum drept intelectul care o ia razna din obicei, cum sunt cazurile "deviante", sau conducându-l la marea formă sau lucrare a universului, ca în cazurile "limitante", sau păzindu-se de forme și de cauze false, ca în cazurile "cruciale" și "de divorț
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dacă noi socoteam că această țară e o țară de vrăjitori (...)"125. Noul mod de a face știință este descris în Noul Organon. Aceasta nu este o carte oarecare, ci una ce descrie drumul pe care trebuie să-l parcurgă intelectul pentru ca omul să pătrundă în lumea științei. Denumirea de Novum Organum nu este numai în contradicție cu Organon-ul aristotelic, ci reprezintă titlul cu care putea fi numita o carte de căpătâi pentru omenire. La fel a fost intitulată, în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Dumnezeu ca suport a întregii creații ulterioare. Legătura cauză - efect între lucruri. 44 Apariția soarelui, a lunii și a stelelor luminători ai zilei și ai nopții. Identificarea surselor adevărului și a erorii. Adevărul se realizează ce urmare a raportului dintre intelect (Soare) și voință (luminătorii nopții). În funcție de modalitatea de poziționare a celor două forme specific umane este determinată apariția erorii și a adevărului. 55 Apariția animalelor acvatice și a păsărilor; împărțirea lor pe specii. Acceptarea lucrurilor inteligibile și a celor existente
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unei cunoștințe: "eroarea nu e doar o negație, ci o privație, adică lipsa unei cunoștințe anumite ce ar trebui, într-o privință să se afle în mine"168. Dar după cum am observat deja eroarea nu aparține facultății de a cunoaște: intelectul. Atunci căutările sunt focalizate în alte direcții. O altă facultate care mai poate intra în jocul cunoașterii este voința, care se manifestă ca "facultatea de alegere, ori libertatea arbitrului"169. Nici prin cea de-a doua facultate ce intervine nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vroi, pe care o am de la Dumnezeu, nu este, privită în sine, pricina greșelilor mele, de vreme ce e cât se poate de întinsă și în felul ei desăvârșită"171. Voința nu poate reprezenta cauza erorii din aceleași motive pentru care nici intelectul nu poate fi sursă a erorilor: Dumnezeu nu poate fi creatorul a ceva ce poate determina eroarea. Spre deosebire de intelect care este limitat voința este nelimitată și de aceea este și mai dificil de a fi considerată sursă a erorii. Nici una
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poate de întinsă și în felul ei desăvârșită"171. Voința nu poate reprezenta cauza erorii din aceleași motive pentru care nici intelectul nu poate fi sursă a erorilor: Dumnezeu nu poate fi creatorul a ceva ce poate determina eroarea. Spre deosebire de intelect care este limitat voința este nelimitată și de aceea este și mai dificil de a fi considerată sursă a erorii. Nici una dintre cele două forme ale certitudinii nu reprezintă surse ale erorii, aceasta neaparținându-i nici lui Dumnezeu și nici
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
soluția teologică: eroarea îi aparține omului în urma căderii. Ea nu aparține nici omului, nici lui Dumnezeu, ci unor facultăți specifice omului. Apariția erorii și adevărului în universul cartezian este descrisă aproape astronomic, ele fiind date de raportul care există între intelect (Soare) și voință (Lună). După cum am văzut când intelectul lucrează singur, fără a fi depășit de voință, suntem sub lumina adevărului. Chiar când voința este privită în mod separat nu putem avea eroare (aceasta este luminătorul de noapte). Totuși când
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]