136,133 matches
-
să te adăpostești și trebuie să Înaintezi doar prin salturi - a intervenit tata Toader. ― Aș vrea să știu dacă mai doriți ceva, fiindcă e târziu și mâine trebuie să intru În sala de operație la prima oră?... Mă așteaptă o intervenție chirurgicală grea! Și... ar mai fi ceva... Tot mâine, În cursul dimineții, va trebui să-l consult pe primul secretar. Dacă mai aveți Întrebări, amânați-le pe altă dată - a detaliat profesorul. Căpitanul Vătrai, privind pieziș spre tata Toader și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-o cu grijă și a concluzionat.: ― Este vorba de o apendicită și trebuie să te operăm. Ei, ce zici? ― Dacî trebui, trebui șî gata - a răspuns țiganca cu mult curaj. ― Să se ia toate măsurile pentru a fi pregătită În vederea intervenției - s-a adresat profesorul medicului de salon. Când și ultima pacientă a fost văzută, profesorul, Împreună cu ceilalți medici din suită, au pornit spre ieșire. Din momentul când au intrat În salon și până ce au ieșit, țigăncușa nu și-a luat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Cum văd eu, te-ai maturizat mult, Despi... ― Și tu Încă mă mai crezi un copil. Așa-i? ― Nu sunt singurul părinte care Își crede urmașii tot copii deși aceștia au ajuns la vârste respectabile. ― La ce oră ai programat intervenția, tati? ― La ora șapte și jumătate. Vizita bolnavilor o vor conduce doctorul Vatră și cu Gruia. De ce așa de dimineață? ― Întâi, nu vreau ca acea copilă să adune toată teama din lume În sufletul ei și apoi, la ora nouă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
s-a ridicat, a venit În fața ei și a sărutat-o pe frunte. ― Asta e pentru Încurajare, Despi. ― Și asta e drept mulțumită, tati - a răspuns Despina sărutându-l pe obraz. Toată ziua aceea a fost conectată cu gândul la intervenția chirurgicală la care va participa a doua zi. „Multe examene am dat eu, dar să operez cu tati În aceeași echipă n-am făcut-o Încă. Parcă Îl văd: Ascuns În spatele măștii, cu părul de culoarea bonetei trase până deasupra
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
urmașii. Când au fost gata pentru a intra În sala de operație, profesorul a Îmbiat-o: ― După dumneavoastră, domnișoară doctor. Despina a Împins ușa cu cotul și a intrat. Pacienta era deja Întinsă pe masa de operație și pregătită pentru intervenție. Când a ajuns la masa de operație, doctorița a pornit spre locul destinat mâinii a doua din echipa operatorie. ― Ori mi se pare mie ori ai greșit locul, Despi. Despina a privit la profesor mirată. ― Nu, nu. Nu-i o
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ale celor doi „combatanți”. Aveau emoții amândoi... În clipa următoare, fără nici o poticneală, au pornit comenzile Despinei... ― Bisturiu... Pensă... Compresă... Profesorul se executa cu o atenție deosebită. Nu care cumva să greșească, tocmai el, vreo manevră... În tot timpul desfășurării intervenției, profesorul a făcut doar o singură observație, minoră... Când apendicele a fost extirpat și totul era pregătit pentru sutura plăgii, Despina - cu un ultim efort - a ordonat: ― Suturați plaga, domnule profesor. Comandă la care a adăugat un „tati” șoptit... Când
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și a sărutat-o pe Maria cu un oftat de regăsire. ― Toată ziua de astăzi a fost o luptă cu mine Însumi, scumpo. Profesorul doar a asistat la aceasta, aducând din când În când unele completări. Ce mult contau acele intervenții ale lui! E un om cu mare suflet! Maria a ridicat mâna. ― Ce s-a Întâmplat, draga mea? ― Parcă mi-ai acordat drept de veto. Ca o urmare firească a acestui drept, din această clipă propun să ne rupem de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
auzit, domnule profesor. Reformulați Întrebarea, dar mai la obiect, vă rog.. Între timp, Gruia Își făcuse un plan de răspuns deja, Încât În momentul repetării Întrebării el era În măsură să răspundă... După aceasta, a intervenit rectorul: ― Vrem să auzim intervenția domnului profesor Hliboceanu . Profesorul s-a ridicat și l-a rugat pe Gruia să prezinte modul cum a rezolvat cazul unei hemoragii gastrice masive venită În clinică destul de târziu. ― Dorim să prezinte doar etapele parcurse de la Început și până la finalul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
domnului profesor Hliboceanu . Profesorul s-a ridicat și l-a rugat pe Gruia să prezinte modul cum a rezolvat cazul unei hemoragii gastrice masive venită În clinică destul de târziu. ― Dorim să prezinte doar etapele parcurse de la Început și până la finalul intervenției - a precizat rectorul, care de altfel era chirurg și știa ce dorește să audă de la candidat. „Ce bine Îți prinde acum toată munca ta de scriere și rescriere de atâtea ori - la rugămintea profesorului - a protocolului operator privind cazul șetrarului
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
unii la alții cu zâmbet ironic. Acest zâmbet și atitudinea lor purta vădit mesajul: „Hai, plimbă ursul, jigodie! Întâi Învață să vorbești românește. Da’ ce pretenție poți să ai de la un grăjdar?...” Pentru a arăta parcă secretarului de partid că intervenția lui nu avea nici o legătură cu examenul, rectorul a mulțumit pentru participare doar membrilor comisiei. Gândul de veghe, care ședea ca pe ghimpi așteptând sfârșitul examenului, l-a luat pe Gruia pe sus: „Bravo, cumetre! Ai făcut-o și pe
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
În autoapărare... Pentru revenire, este nevoie de repaus, o alimentație adecvată, mult aer și liniște... Gruia Îl asculta pe profesor, care, ca de fiecare dată, Îi vorbea argumentat și convingător. ― Uitam să te Întreb totuși: Cum ți s-a părut intervenția secretarului de partid de la sfârșitul examenului? ― Ca nuca În perete, domnule profesor. Nu cred Însă să fi priceput individul că a predicat ca Moise În pustiu. Și cine era „tovarășu’ organ”, care Îl va „trage de răspundere” pe secretarul de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
strânge fruntea și este de aproape aceeași culoare cu cea a chipului care trădează multă suferință. Înțelege bine că tânăra este dornică de conversație și, deși nu are chef de nimic, Dora întreabă : Ați stat mult aici ? Ați suferit o intervenție ? Da, am stat mult, mult prea mult ! Peste trei săptămâni. Spital public ! O mizerie ! Personal neatent ! Mâncarea... Dar ce, se poate numi mâncare torocala lor fără nici un gust... Mare noroc de televizor... Și-apoi, după o tăcere, văzând că vecina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
liniște totală. După scurt timp, pe coridor se aud pași grăbiți, apoi alți pași șovăitori și în fine, niște clinchete din ce în ce mai aproape. Ușa se deschide : La masă ! Cu ce vă servim ? Vă propun ceva ușor, așa cum o cere pregătirea pentru intervenție : somon cu orez sau pui cu piure, la alegere. Ca desert un iaurt sau struguri. Ce alegeți ? Prefer peștele, răspunde Dora femeii cu chipul la fel de vesel ca și vocea. Aveți dreptate, este pește oceanic, nu de crescătorie. Vă urez poftă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
le fac cunoscută această declarație, așa cum indică regulile asociației", își spune Dora înainte ca vizita să intre în salon. Profesorul pare mai înalt, mai zvelt, mai sever și mai rece decât cel care o primise la consultație și stabilise necesitatea intervenției, deși nici atunci nu debordase de căldură umană. Poartă un halat alb, scrobit impecabil, cu guler ofițeresc încheiat până sub bărbie. Știe de bună seamă că halatul alb conferă mister și marchează puterea purtătorului. Ochii abia mijiți par lame albastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
scrobit închis până sub bărbie și nu își pot îngădui să folosească sarcasme : Cred că pot da nota șase, maximum șapte durerii pe care o simt acum. Dacă durerea este doar pe la mijlocul scării, vă mențineți decizia de a vă supune intervenției DVMC ? 3 Sunt hotărâtă să mă supun intervenției, dacă nimeni nu mă poate asigura că nu va interveni o degradare ireversibilă a stării mele de acum. Nu este timp să reluăm o conversație pe care am avut-o deja. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
pot îngădui să folosească sarcasme : Cred că pot da nota șase, maximum șapte durerii pe care o simt acum. Dacă durerea este doar pe la mijlocul scării, vă mențineți decizia de a vă supune intervenției DVMC ? 3 Sunt hotărâtă să mă supun intervenției, dacă nimeni nu mă poate asigura că nu va interveni o degradare ireversibilă a stării mele de acum. Nu este timp să reluăm o conversație pe care am avut-o deja. Nimeni nu vă poate garanta nimic. În plus, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
asigura că nu va interveni o degradare ireversibilă a stării mele de acum. Nu este timp să reluăm o conversație pe care am avut-o deja. Nimeni nu vă poate garanta nimic. În plus, trebuie să fiți conștientă că orice intervenție chirurgicală și mai ales cele la cutia craniană implică riscuri. Pot interveni neprevăzute legate mai ales de reactivitatea la anestezie a fiecărui organism. Metodologia de spital impune ca înainte de intervenție, pacientul să conștientizeze, prin semnătură, aceste riscuri. Fără alte explicații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
garanta nimic. În plus, trebuie să fiți conștientă că orice intervenție chirurgicală și mai ales cele la cutia craniană implică riscuri. Pot interveni neprevăzute legate mai ales de reactivitatea la anestezie a fiecărui organism. Metodologia de spital impune ca înainte de intervenție, pacientul să conștientizeze, prin semnătură, aceste riscuri. Fără alte explicații internul întinde Dorei o mapă și un stilou. Dora abia își aruncă privirea pe "Declarație de luare la cunoștință și acceptare a riscurilor chirurgicale legate de intervenția...", când vocea profesorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
impune ca înainte de intervenție, pacientul să conștientizeze, prin semnătură, aceste riscuri. Fără alte explicații internul întinde Dorei o mapă și un stilou. Dora abia își aruncă privirea pe "Declarație de luare la cunoștință și acceptare a riscurilor chirurgicale legate de intervenția...", când vocea profesorului rupe deja tăcerea : Sunteți de acord și vă însușiți prin semnătură această declarație ? Sunt de acord, nu am motive să amân, răspunde pe loc Dora, în timp ce mâna tremurândă depune semnătura cerută. Suita oamenilor în alb se îndreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
își amintește de "Informarea că autorizează corpul medical să acționeze în consecință dacă..." Își adună tot curajul pentru a chema imperativ : Domnule profesor ! Ce se întâmplă ? V-ați răzgândit ? Nu, nicidecum, numai că vă rog să luați notă că, întrucât intervenția care mă așteaptă presupune asumarea riscurilor despre care m-ați prevenit, doresc să cunoașteți decizia mea bine precizată în această declarație de a nu mi se aplica terapii care să mă mențină într-o viață artificială în cazul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cer scuze, nu am vrut să spun că... Nimeni însă nu mai ascultă scuzele ei, căci suita a și ieșit din salon. Dora mototolește foaia inutilă care a declanșat o reacție ce numai favorabilă nu îi poate fi în ajunul intervenției. Vlăguită de inutilitatea și nocivitatea cererii ei își lasă capul pe perna al cărei miros de dezinfectant pare și mai puternic. Își simte ochii arși de lacrimi fierbinți, iar gura uscată abia o mai ajută să respire. Toată durerea s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
pentru fiecare pacient, suferința lui este cea mai complicată. Este firesc să fie așa, pentru că toți cunoaștem doar propriul nostru univers, propria noastră suferință, propriile noastre simțiri și încă nici pe acelea... Ceea ce vă pot asigura este că dintre multele intervenții pe care le-am pilotat ca anestezist, cea pe care o veți suporta mâine este printre cele mai puțin riscante. Nu știu dacă profesorul v-a spus același lucru ca și mine ; din păcate, el pune întotdeauna răul în față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Alindora. Nu, mai bine va fi... Va fi Minodora. Sau... amândouă..." Dora s-a trezit respirând greu, îi este prea cald ca dintr-o dată să-i fie prea frig, respirația îi arde gura suferindă, gândul încercă să scape necontrolat spre intervenția ce urmează să o sufere peste doar câteva ore. Numele "Minodora", până acum necunoscut, vibrează parcă din ce în ce mai puternic în urechea în spatele căreia urmează să se deschidă hidoasa inevitabilă trepanație. Între vis și realitate, Dora încearcă să își țină sub control
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
rupe firul filmului de ficțiune : Colega, prima doză de papaverină ! Ființa Dorei s-a concentrat în urechea stângă, cea în spatele căreia urmează să se facă trepanația și care înregistrează un cuvânt ciudat : "Pa-pa-ve..." Nu știe, Dora nu știe că locul intervenției va rămâne unica ei legătură cu viața pentru o bună bucată de vreme... Medicul anestezist Alindora Bosch, care s-a instalat la căpătâiul Dorei după ce a executat ordinul chirurgului, murmură la urechea pacientei : "Colaborăm ! Dora, care a înregistrat murmurul răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
nu i se întâmplase niciodată până atunci. Întâlnise destule cazuri grave în lunga lui carieră ca să nu se simtă copleșit de ceea ce descoperise acum. Ceea ce l-a perturbat este că vinovat era nervul IX ! El fusese cel incriminat și atunci când intervenția de acum peste douăzeci de ani nu a putut fi evitată... Intervenția care a smuls dureros de lângă el cea mai scumpă ființă... "Justin ! Justin !" Tatăl îndurerat, ascuns sub masca chirurgului perfect, îl cheamă fără încetare de peste douăzeci de ani. Maestrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]